Bani

Cu gazele, la alegeri. Cum se schimbă tarifele în Moldova de dragul politicienilor

Natalia Melnic
| 26 octombrie, 2020
08:46

Prețul de achiziție a gazelor care este inclus în tarif s-a schimbat încă în primăvara acestui an și în lunile aprilie-mai, „Moldovagaz” avea deja motive să se adresa către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pentru a fi revizuite tarifele. Dar solicitarea către ANRE a fost transmisă abia în luna septembrie, iar tarifele noi urmează să fie aprobate cu patru zile înainte de alegerile prezidențiale. „Moldovagaz” a propus micșorarea tarifului pentru populație cu 8,6%. Iar ANRE a propus minus 14% și compensarea acestei reduceri din contul tarifelor mari pentru CET-uri. Experții consideră că această micșorare a tarifelor poartă un caracter vădit electoral.

Calcularea tarifului

Săptămâna viitoare, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) intenționează să aprobe noile tarife la gaze.

Conform estimărilor ANRE, cea mai mare reducere va fi în cazul tarifului pentru consumatorii casnici conectați la rețelele de joasă presiune. Acesta urmează să fie micșorat cu 14% – de la 4895 de lei pentru 1000 de metri cubi până la 4225 de lei.

Pentru consumatorii mari conectați la rețelele de înaltă presiune, cum ar fi CET-urile, tariful va fi micșorat până la 3901 lei, iar pentru cei care primesc gaze prin conducte de presiune medie, gazele vor costa 4123 de lei pentru 1000 de metri cubi.

Structura simplificată a tarifului la gaze pentru consumatorii finali:

Prețul gazelor
Livrarea
Transportarea
Distribuția
Pierderile în rețele
Rentabilitatea
Devierile financiare

La calcularea tarifului, contează și cursul valutar, numărul de consumatori, volumul de gaze.

„Moldovagaz” a prezentat la ANRE alte calcule. Întreprinderea a propus ca tarifele să fie reduse, în medie, cu 7,6%. Totodată, luând în calcul estimările sale și devierile financiare pe care întreprinderea le-a acumulat în primele 9 luni ale anului curent, pentru a acoperi toate cheltuielile de livrare și de distribuție, tariful calculat pentru consumatorii casnici ar trebui să constituie 4938 de lei. Deci, chiar un pic mai mare decât tariful actual – 4895 de lei (+43 de lei). Pentru rețelele de presiune medie și înaltă, „Moldovagaz” a propus tarife de 3500 și, respectiv, 3216 lei pentru 1000 de metri cubi.

Argumentând calculele întreprinderii, Vadim Ceban, președintele „Moldovagaz”, a precizat pentru NM că „întreprinderea a propus varianta proprie de distribuție a tarifelor pe categoriile de consumatori, conform căruia tariful pentru consumatorul casnic final constituie 4471 de lei pentru 1000 de metri cubi, sau cu 8,6% mai puțin decât cel actual”.

Din proiectele de cost al aprovizionării cu gaze pentru anul 2020, elaborate de „Moldovagaz” și ANRE, reiese că cifrele lor se deosebesc. În proiecte este folosit un curs valutar diferit – întreprinderea prezintă 17,79 lei pentru un dolar, iar agenția – 17,37. Respectiv, se deosebește și prețul de achiziție în lei, inclus în tarif. Ce-i drept, în dolari, prețul este aproape același – 148 de dolari pentru 1000 de metri cubi.

Reamintim că în prezent, în tarif este inclusă suma de 178,5 dolari.

În același timp, „Moldovagaz” și ANRE au tarife diferite pentru transportare (251,7 lei și 249,2 lei), pentru distribuție (1444,3 lei și 1169,5 lei), pentru livrare (190 și 135,9 lei). „Moldovagaz” se aștepta ca în tarif să fie inclusă o rentabilitate de 39,5 lei, iar ANRE a redus-o până la 25,8 lei. Același lucru este și în cazul devierilor financiare: în locul celor 26 de milioane de lei solicitate, în tarif au fost incluse 20 de milioane de lei (în tarif, aceasta înseamnă 20 de lei pentru 1000 de metri cubi).

Cea mai mare diferență – de peste 600 de lei – este dintre tarifele calculate pentru rețelele de presiune înaltă și medie. Dacă „Moldovagaz” a propus pentru acestea un tarif mult mai mic, ANRE – mult mai mare.

Pas electoral?

Sergiu Tofilat, expert în energetică, consideră că astfel, ANRE a reușit să propună populației o reducere mult mai mare a prețului gazelor, din contul unui tarif mult mai mare pentru CET-uri și pentru marii consumatori din domeniul afacerilor.

Ștefan Creangă, unul dintre directorii ANRE, a menționat pentru NM că în acest context, majorarea tarifelor la energia termică nu se prevede. „De exemplu, „Termoeletrica” a acumulat devieri financiare pozitive considerabile. Acest lucru permite reducerea tarifului la energia termică și nu majorarea acestuia”, a menționat Creangă.

Răspunzând la întrebarea, de ce tarifele la gaze nu au fost modificate mai devreme, ci au făcut acest lucru în ajunul alegerilor, Creangă a declarat că dimporivă, ANRE a dorit să se evite caracterul electoral al modificărilor și a amânat modificarea pentru sfârșitul lunii octombrie.

„Inițial, noi preconizam să aprobăm noile tarife la 10 octombrie, dar am decis că anume atunci acestea ar putea fi folosite în scopuri electorale. De aceea am hotărât să amânăm aprobarea pentru un termen mult mai târziu, ca tarifele să funcționeze de la începutul sezonului de încălzire, de la 1 noiembrie. În plus, până vor fi publicate în „Monitorul Oficial” – iar aceasta nu va fi mai devreme decât vineri, 30 octombrie, candidații la funcția de președinte pur și simplu nu vor reuși să se folosească de noile tarife – sâmbătă va fi deja ziua tăcerii”, a precizat directorul ANRE.

Potrivit afirmațiilor sale, tarifele la gaze nu au nicio legătură cu alegerile.

Mai devreme, răspunzând la întrebările NM, când întreprinderea va depune o cerere de revizuire a tarifelor, luând în calcul micșorarea considerabilă a prețului de achiziție, Vadim Ceban, președintele „Moldovagaz”, a menționat că întreprinderea intenționa să facă acest lucru încă în primăvară, dar a amânat această chestiune din cauza necesității de a efectua reorganizarea internă, de a aproba cheltuielile de bază, metodologia de calculare a tarifului și alte acte normative.

Experții consideră că reducerea tarifelor la gaze are un caracter vădit electoral. Victor Parlicov, fostul președinte al ANRE, a remarcat că, formal, „nu te poți agăța de nimic”, tariful de mult trebuia să fie redus, dar oamenii simpli țin minte foarte bine, în timpul cărei guvernări se reduc tarifele, mai ales dacă aceasta se întâmplă cu doar câteva zile înainte de alegeri.

Menționăm că nu este prima dată când reducerea tarifelor în Moldova se folosește în scopuri electorale ori acestea sunt modificate la indicația guvernanților. În anul 2018, premierul de atunci, Pavel Filip a făcut un apel de a reduce tarifele la gaze și, mai târziu, ANRE a aprobat prețuri noi.

ANRE, top, газ, Молдовагаз

Știri similare

Politică

Șeful Moldovagaz confirmă că Gazprom a avut intenții de a prelua întreprinderi: a văzut o oportunitate de a rezolva problema „datoriilor”

Video

(VIDEO) Escroci cu chipul lui Sandu/„Moldova nu e prietena Transnistriei”?/La Chișinău se „cocea” un complot

Politică

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Dumitru Petruleac
| 20 februarie, 2026
19:07

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!