Susține NM

Cum își poate simplifica munca businessul mic? Explicăm în baza exemplului monoblocului ASUS

  • P.

Businessmenii sunt nevoiți practic zilnic să soluționeze un șir de probleme și să controleze toate procesele. NM vă povestește cum cu ajutorul unui computer monobloc ASUS ExpertCenter E5 AiO 24 business poate fi simplificată viața.

Zilnic businessmenii, care lucrează în orice domeniu al economiei, sunt nevoiți să soluționeze o mulțime de probleme și sarcini, dar și să se gândească cum să-și îmbunătățească procesele operaționale. Uneori acest lucru necesită atât de mult timp și efort, încât proprietarul sau managerul companiei nu mai are putere pentru afacere și pentru a dezvolta proiecte personale.

Pentru a simplifica aceste sarcini, compania transnațională ASUS a dezvoltat special pentru afaceri monoblocul ASUS ExpertCenter E5AiO 24. Una dintre principalele sarcini ale dezvoltatorilor a fost să simplifice cât mai mult posibil și să stabilească un management de înaltă calitate a tuturor proceselor IT din Companie, eliberând astfel timp pentru gestionarea afacerii.


De ce anume monoblocul ASUS?

Monoblocul ASUS ExpertCenter E5 AiO 24 este dotat cu procesorul Intel Core de generația a 13-a (în funcție de configurație, monoblocurile sunt dotate cu procesoare i5 sau i7). Pentru afaceri păstrarea și prelucrarea unui volum mare de informații are o importanță mare. ASUS ExpertCenter E5 AiO 24 se descurcă excelent cu aceste sarcini. Monoblocul are o memorie RAM mare (până la 32GB), dar și două SSD-uri fiecare cu o capacitate de până la 1 TB și 1 HDD — la fel de până la 1 TB.

Ecranul Full HD cu o diagonală de 23,8″ are unghiuri largi de vizualizare, acoperire anti-orbire, iluminare LED și redare a culorii de înaltă calitate, ceea ce permite crearea unor condiții confortabile de lucru.

Deseori, pentru a lucra productiv e nevoie de conectat diferite echipamente periferice. Monoblocul
ExpertCenter E5 AiO 24 soluționează cu ușurință și această problemă. Monoblocul are o serie de porturi pentru conectarea unei game variate de periferic. De exemplu, folosind ieșirile video HDMI, Thunderbolt 4 și DisplayPort opțional, puteți crea o configurație din patru display-uri cu rezoluții de până la 4K.

ASUS acordă o atenție deosebită securității. Monoblocul are și o cameră în infraroșu care poate recunoaște fețele cu blocare mecanică, dar și o cameră web încorporată cu tehnologie de anulare a zgomotului de fundal cu AI, un modul de criptare TPM și un slot de securitate kensington.

Cum poate ASUS ajuta businessul?

Pentru businessul mic și mijlociu ASUS a dezvoltat soluții speciale, în special ASUS Business Manager. Acest program poate ajuta administratorul de sistem să controleze accesul la site-uri web, setările sistemului, să șteargă fișierele, să cripteze capitolele virtuale pe un disc local, pe care pot fi păstrate informații importante.

O altă dotare utilă pentru afaceri — ASUS Control Center vă permite să monitorizați și să controlați serverele ASUS, laptopurile, desktop-urile, monoblocurile și chiar semnalizarea digitală.


Iar programul ASUS Diagnostic Tool vă permite să diagnosticați performanța echipamentului chiar și fără un sistem de operare instalat (din BIOS) și un dispozitiv permanent de stocare (HDD sau SSD). Dispozitivele de verificare includ: SSD, RAM, sistem de alimentare, display, ventilator de răcire, modul Wi-Fi, porturi USB, touchpad (în laptopuri) și tastatura. Dacă sistemul va detecta probleme, se va putea scana codul QR care vă va redirecționa pe pagina de suport.

Iar dacă sistemul eșuează, atunci asta nu va mai fi o problemă pentru business. Instrumentul ASUS Cloud Recovery permite să restabiliți online sistemul de operare.

ASUS este acum una dintre mărcile cu cea mai rapidă creștere nu doar pe piața de consum, dar și pe segmentul B2B (business-to-business — relații comerciale între persoane juridice). Mai mult, pentru afaceri brandul oferă posibilitatea de a plasa comenzi speciale și condiții flexibile de garanție. ASUS for Business susține tranzacțiile de proiecte și solicitările de la businessul mic și mijlociu.

Distribuitorii au întotdeauna cele mai populare modele și posibilitatea de a comanda configurații speciale.

Material de parteneriat

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Cum rezolvă inteligența artificială sarcinile profesioniștilor? Vă povestim pe baza gamei de laptopuri ASUS

Laptopul ROG Zephyrus G16. O soluție universală pentru cele mai complexe sarcini

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul și Parlamentul, reacție la acuzațiile lui Ceban privind moratoriul asupra angajărilor din sectorul bugetar: „Falsuri”

Moratoriul asupra angajărilor în sectorul public are caracter de recomandare atât pentru primării, cât și pentru alte instituții publice autonome. Precizările au fost făcute de ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, pe 30 decembrie, la o zi după ce Guvernul a aprobat documentul care pune pe pauză angajările în sectorul public, inclusiv în administrațiile publice locale, criticat de primarul municipiului Chișinău și vicepreședintele CALM, Ion Ceban.

Ce a spus Ion Ceban?

Pe 29 decembrie, pe rețelele de socializare, primarul Chișinăului, Ion Ceban a declat că moratoriul adoptat de guvernarea PAS asupra angajărilor în funcțiile vacante din sectorul public va avea efecte directe asupra pieței muncii și asupra migrației.

„A fost introdus un moratoriu asupra angajărilor în funcțiile vacante din sectorul public, în timp ce tot PAS cere de la Primăria Chișinău să angajeze asistenți personali – declarații populiste și ipocrite față de cetățenii țării noastre. Aproape 17.000 de locuri de muncă vor rămâne vacante, deoarece PAS a intrat în incapacitate de a achita salariile. Cei aproape 17.000 de cetățeni vor fi în căutarea unui loc de muncă, iar, în imposibilitatea angajării aici, acasă, din cauza moratoriului impus de PAS, oamenii noștri vor fi nevoiți să plece peste hotarele țării”, a menționat edilul.

Răspunsul Guvernului:

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a explicat că moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar nu este o măsură nouă și nu blochează efectiv angajările.

„Instituirea moratoriului nu interzice angajările suplimentare față de luna noiembrie a anului precedent, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei.  Apropo, în marea majoritate a cazurilor, instituțiile nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante disponibile”, a explicat ministrul.

Oficialul a amintit că primele moratorii au fost introduse încă din 2018 și au devenit o practică obișnuită, cu scopul de a justifica necesitatea fiecărei angajări și de a coordona suplimentar decizia.

„Cu 7 ani în urmă, în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării și înainte de orice criză pandemică, energetică sau război, ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu, promova primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar. Tot dumnealui le-a aprobat și pe următoarele două, dar deja din funcția de prim-ministru. De atunci, această practică a devenit anuală și bine cunoscută conducătorilor din sectorul bugetar”, a mai spus Gavriliță.

În final, ministrul Finanțelor a subliniat că, în cazul primăriilor și al altor instituții publice autonome, moratoriul are doar caracter de recomandare și nu împiedică primarii să își desfășoare activitatea în mod normal.

Parlamentul: „Moratoriul angajărilor în sectorul public nu înseamnă concedieri”

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a respins declarațiile primarului Chișinăului, Ivan Ceban, privind moratoriul asupra angajărilor în sectorul public. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Marian a catalogat drept „minciună” afirmația că mii de oameni ar urma să fie concediați.

„Instituirea moratoriului nu interzice angajările suplimentare, ci doar impune o argumentare suficientă a necesității și o coordonare suplimentară a deciziei. Mai mult decât atât, acesta nu se aplică primăriilor. Cel mai cinic este că anume Ceban, care deja al treilea an lasă orașul fără buget și dezvoltare, aruncă falsuri despre finanțele publice centrale. Și e regretabil că mai mulți au căzut în capcana minciunilor primarului, fără să verifice informația publicată. Îndemnăm la vigilență și verificare față de orice mesaj publicat de primarul de fake news al Chișinăului”, a spus deputatul PAS.

***

Precizăm că moratoriul privind încadrarea personalului în funcțiile vacante din sectorul bugetar a fost prelungit până la 31 decembrie 2026 prin decizia Guvernului adoptată în ședința din 29 decembrie.
Ministerul Finanțelor explică că moratoriul este necesar din cauza creșterii cheltuielilor de personal, estimate pentru 2026 la 32,8 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 10% față de 2025, majorarea fiind determinată inclusiv de noile politici salariale care prevăd creșterea valorii de referință de bază de la 2.200 la 2.400 de lei și majorarea plăților compensatorii, în contextul creșterii salariului minim de la 5.500 la 6.300 de lei.

Autoritățile susțin că, fără limitarea angajărilor, ponderea cheltuielilor de personal în Produsul Intern Brut ar putea depăși nivelul-țintă, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe buget și precizează că implementarea noilor măsuri salariale pentru 2026 va fi posibilă doar prin gestionarea eficientă a fondului de remunerare și monitorizarea riguroasă a numărului de angajați în unitățile bugetare.

Pe durata moratoriului, peste 16.900 de posturi riscă să rămână neocupate, cele mai multe în administrațiile publice locale din Chișinău, în ministere și în sistemul judiciar, moratoriul aplicându-se funcțiilor vacante înregistrate la 30 noiembrie 2025, astfel 9.213 posturi vacante în autoritățile și instituțiile finanțate din bugetul de stat, CNAS și CNAM și alte 7.742 de funcții vacante în autoritățile publice locale din întreaga țară.

Printre instituțiile cu cele mai multe posturi vizate se numără autoritățile publice locale din capitală, urmate de Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Consiliul Superior al Magistraturii și Procuratura Generală. 

Știri similare

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu cere soluții de la Guvern, după fuga lui Constantinov în Transnistria: „Interdicția de a părăsi țara nu este suficientă”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a solicitat Guvernului să întreprindă măsuri legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei. Potrivit șefei statului, interdicția de a părăsi Moldova pentru cei vizați într-un dosar nu este suficientă în condițiile țării noastre. „Avem o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale”, a declarat Sandu pe 30 decembrie, în timpul unei conferințe de presă. Solicitarea vine la câteva zile după ce, potrivit datelor autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, a ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

În timpul conferinței de presă, Maia Sandu a declarat că „persoane care își așteaptă sentința părăsesc teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de pronunțarea acesteia” și că „regiunea transnistreană este folosită tot mai des pentru eschivarea de la ispășirea pedepsei”.

„Și procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției și să se facă dreptate. În acest sens, solicit Guvernului îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, interdicția de a părăsi țara nu este suficientă în condițiile Republicii Moldova. „Am văzut câteva cazuri când cei care erau vizați de un dosar sau altul aveau interdicția de a părăsi țara, dar această interdicție nu este suficientă în condițiile Republicii Moldova, când avem o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale. (…) Cei mai mulți care se ascund acolo se ascund nu doar în regiunea transnistreană, ei se ascund în spațiul protejat de armata rusă care se găsește ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a conchis șefa statului.

***

Menționăm că, potrivit datelor autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, care a fost condamnat pe 26 decembrie la 12 ani de închisoare, s-a deplasat în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței. Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că unica interdicție pentru Constantinov era să nu părăsească teritoriul Republicii Moldova. El a adăugat că „în regiunea transnistreană, instituțiile statului constituționale din Republica Moldova nu au acces”. „Orice deplasare sau măsură ipotetic să o desfășori în stânga Nistrului… noi supunem riscului acei angajați”, a a mai spus șeful Inspectoratului.

Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Potrivit autorităților, cei doi s-ar ascunde, la fel, în regiunea din stânga Nistrului.

Știri similare

Sinchevici, despre conversația din chatul „kenții”: „Regretăm că se răsfrânge asupra imaginii întregii fracțiuni”

Deputatul PAS Eugeniu Sinchevici a venit cu o reacție, după ce în spațiul public a apărut conversația dintr-un chat privat al unor parlamentari ai partidului de guvernare, denumit „kenții”, surprinsă în timpul ultimei ședințe plenare din acest an. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Sinchevici și-a cerut scuze pentru situația creată și a recunoscut că mesajele din conversație au fost „nepotrivite”.

„Ne cerem scuze pentru situația creată. Suntem conștienți de nepotrivirea mesajelor din conversația privată dintre câțiva colegi și regretăm că această conversație se răsfrânge asupra imaginii întregii fracțiuni”, a declarat parlamentarul pentru NM.

Sinchevici a dat asigurări, totodată, că deputații vor trata „cu mai multă responsabilitate comunicarea”, inclusiv cea din spațiul privat.

Amintim că, pe 29 decembrie, pe rețelele de socializare au apărut imagini cu o conversație despre alcool, surprinsă pe calculatorul deputatului PAS Maxim Potîrniche, în timpul ședinței Parlamentului. Potrivit imaginilor, din chat face parte, pe lângă deputați, și ministrul Educației, Dan Perciun. Maxim Potîrniche a confirmat pentru NewsMaker autenticitatea conversației, dar a respins acuzațiile și criticile opoziției. Potrivit lui, discuția a avut loc într-o pauză tehnică, în contextul zilei de naștere a unui coleg. „Nu am făcut nimic criminal” – a declarat Potîrniche pentru NM.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Moldova Security Forum/Facebook

Maia Sandu, despre prelungirea mandatului ministrului Justiției în CSP: „E nevoie în continuare de leadership-ul Guvernului”

Președinta țării, Maia Sandu susține prelungirea perioadei în care ministrul Justiției rămâne membru de drept al Consiliului Superior al Procurorilor, argumentând că reformele din justiție nu au fost finalizate și că, în lipsa unei capacități reale de autoadministrare a sistemului, este necesar în continuare leadership-ul Guvernului în acest proces. Modificările legislative au fost operate în Parlament în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie.

„Eu susțin această decizie, pentru că reformele nu s-au încheiat și motorul reformelor este Guvernul, inclusiv ministerul justiției. Tocmai am discutat despre faptul că sistemul nu reușește, prin autoadministrare, să facă ordine până la capăt în sistem și de aceea e nevoie acum de extinderea evaluării externe extraordinare”, a declarat șefa statului în cadrul unei conferințe de presă din 30 decembrie.

Totodată, Maia Sandu a apreciat drept o idee bună decizia Parlamentului de a reduce și limita rolul ministrului Justiției în raport cu situațiile disciplinare examinate în sistem.

„În rest, cred că este o idee bună și faptul că Parlamentul a decis să reducă, sau să limiteze rolul ministrului justiției în raport cu situațiile disciplinare care se examinează. Dar pe reforme e nevoie în continuare de leadership-ul Guvernului, pentru că Executivul și autoritățile sunt cele care promovează aceste reforme”, a adăugat Maia Sandu.

Amintim că Parlamentul a adoptat, în ședința plenară din 29 decembrie, în lectură finală, un proiect de lege ce vizează mai multe modificări la legislația din domeniul justiției. Printre acestea se numără și extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției va deține calitatea de membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), până la 1 ianuarie 2028.

Amendamentul a fost criticat de deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo, care a susținut că măsura ar avea drept scop menținerea influenței politice asupra activității CSP. La rândul său, deputata PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nejustificate”.

Potrivit autorilor inițiativei legislative, extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției în CSP este necesară pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului de reformare a justiției, în condițiile în care evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor este în plină desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost restrânse: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică și nici la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

Proiectul de lege mai prevede extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026, precum și completarea listei subiecților supuși evaluării cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău și candidații la funcția de judecător din acest colegiu. 

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Tudor Mardei | NewsMaker

Fără finalitate pe unele episoade din Frauda bancară? Maia Sandu cere extinderea evaluării externe a judecătorilor

Președinta Maia Sandu a declarat că „unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor” și că „schemele din sistem nu au dispărut”. Potrivit șefei statului, „există riscuri că nu va exista finalitate pe unele episoade din Frauda bancară”. Astfel, Sandu a cerut Parlamentului, Ministerului Justiției, dar și Consiliului Superior al Magistraturii „să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare”. Declarațiile au fost făcute pe 30 decembrie, în contextul unui proiect adoptat cu o zi înainte de Parlament, care prevede includerea în procesul de evaluare extraordinară și a unor judecători din prima instanță care au examinat sau examinează dosare de corupție.

„Unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor”

„Din păcate există, în continuare, zone ale sistemului în care actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi corupt. E suficient să ne uităm la durata examinării dosarelor, mai ales a celor de rezonanță. (…) Un dosar care vizează un grup criminal organizat este examinat în instanță deja de 11 ani. Au mai rămas doar 4 ani până la expirarea termenului de prescripție, așa cum s-a întâmplat în cazul dosarului Laundromat. Un alt dosar, la fel care vizează un grup criminal organizat acuzat de trafic de droguri, se află în instanță de 7 ani. Un alt dosar pe un caz de delapidare a averii străine se află în instanță de 11 ani”, a comunicat șefa statului, oferind mai multe exemple în acest sens.

Potrivit Maiei Sandu, „aceste exemple sunt o dovadă clară că unii judecători admit intenționat tergiversări în examinarea dosarelor și putem presupune că o fac cu scopul de a obține beneficii ilegale”. „Nu am văzut reacții ferme din partea organelor de autoadministrare. CSM-ul ar fi trebuit să ia atitudine mai serioasă față de aceste cazuri. (…) Schemele de sabotaj și de corupție din sistemul justiției nu au dispărut”, a adăugat președinta.

„Există riscuri majore că nu va exista finalitate pe unele episoade din Frauda bancară”

Șefa statului a spus că sunt „semnale tot mai îngrijorătoare privind sabotarea și eschivarea de către unii judecători din primele instanțe de la examinarea cauzelor importante pentru țară, contând pe faptul că nu vor fi supuși exercițiului de vetting, adică evaluarea externă extraordinară”.

„Din cauza iresponsabilității unor actori din justiție există riscuri majore că nu va exista finalitate pe unele episoade ale dosarului „Frauda bancară”. (…) Ieri, Parlamentul a adoptat legea nr. 333 privind sporirea transparenței în administrarea sistemului judecătoresc și al procuraturii și consolidarea integrității judecătorilor care examinează cauze de corupție. (…) Cred că inițiativa legislativă a parlamentului este una potrivită. Prin inițiativa parlamentului s-a propus includerea în procesul de evaluare extraordinară și a unor judecători din prima instanță, adică a celor care din 2017 au examinat sau examinează dosare de corupție și acte conexe corupției”, a declarat Sandu.

Solicitările șefei statului

Potrivit șefei statului, „trebuie să mergem și mai departe, mai ales că și raportul de extindere din 2025 al Comisiei Europene recomandă modificarea legislației pentru a prevedea evaluarea externă obligatorie a tuturor judecătorilor specializați în anticorupție, inclusiv a celor din colegiul specializat din prima instanță de către comisia de evaluare externă relevantă”.

„Solicit Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să analizeze în cadrul unui grup de lucru și să inițieze de urgență măsuri privind revizuirea mecanismului de vetting în vederea lărgirii categoriilor de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare și/sau accelerarea procedurilor interne ale colegiului din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în evaluarea performanței judecătorilor”, a declarat Maia Sandu.

Întrebată dacă solicită să fie evaluați toți judecătorii sau anumite categorii, șefa statului a răspuns: „Legea care a fost aprobată ieri se referă la categoria de judecători din prima instanță. Până acum evaluarea a avut loc la CSJ, la curțile de apel, la CSM, evident CSP în cazul procurorilor. Acum se vorbește de judecători din prima instanță, care, începând cu anul 2017, au examinat sau continuă să examineze dosare de corupție sau acte conexe corupției. Eu propun, solicit dacă vreți, Guvernului și Parlamentului să examineze extinderea acestei liste, dar acest lucru să se facă într‐un proces consultativ și pentru a vedea câți trebuie să fie evaluați prin această formulă de evaluare externă extraordinară sau în ce măsură se pot combina aceste două forme de evaluare extraordinară și de evaluare ordinară”.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
Mastercard extinde serviciul „Cash la casă”: acum numerarul poate fi retras la plata cu cardul și la stațiile PECO Avante
„Moldova-Concert” a lansat platforma de bilete cultural.md
Cine intră primul câștigă mai mult: în Moldova se lansează primul marketplace de nouă generație
Ce este important să știi înainte de a cumpăra o mașină din Canada pentru import în Moldova
Chișinăul se alătură rețelei regionale pentru dezvoltarea destinațiilor turistice durabile din Bazinul Mării Negre
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send