Cum poți participa la conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”

Ce oportunități financiare pot avea companiile pentru a-și dezvolta afacerile? Care sunt instrumentele de finanțare alternativă la care pot apela antreprenorii pentru extinderea business-ului? Acestea sunt doar câteva dintre subiectele care vor fi puse în discuție la conferința «Finanțare alternativă pentru Startup-uri și IMM-uri», care va avea loc în data de 8 decembrie 2023 la Chișinău. Evenimentul este organizat de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul USAID Moldova, Ambasada Suediei la Chișinău și UK in Moldova — British Embassy Chișinău.

În cadrul conferinței, invitații vor aborda în detalii principale instrumente de finanțare alternativă accesibile pentru antreprenorii din Republica Moldova, evenimentul fiind și o platformă de networking pentru a intra în contact cu profesioniști din domeniul investițiilor și antreprenoriatului.

La eveniment, participanții vor explora în profunzime aspecte legate de educație și dezvoltare a parteneriatelor în cinci domenii cheie de finanțare alternativă: crowdfunding, investitori business angels, fonduri cu capital de risc, finanțare prin acțiuni (equity funding) și programe de finanțare și granturi.

În cadrul panelurilor de discuții invitații vor aborda programele de finanțare oferite de instituțiile publice din Republica Moldova, care reprezintă o sursă valoroasă pentru afacerile noi create. De asemenea, un alt subiect de discuție va viza cadrul legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările asociate, adoptate pentru a sprijini această metodă de finanțare.

La eveniment, vor fi prezentate și studii de caz ale companiilor care au beneficiat de investiții semnificative și au reușit să-și extindă businessul, dar și un workshop interactiv, unde participanții vor putea interacționa direct cu experți din domeniu.

Natalia Bejan, CEO Startup Moldova: «Prin intermediul acestui eveniment, ne propunem să adunăm în același loc antreprenorii interesați de obținerea resurselor de finanțare alternativă, să le oferim acces la informații și experiențe care să-i ajute să ia decizii informate în ceea ce privește finanțarea afacerii. În acest sens, invităm antreprenorii care sunt pe punctul de a lansa un produs sau serviciu și au nevoie de finanțare, startup-urile care își doresc să lanseze o campanie de crowdfunding, dar și pe toți cei interesați de instrumentele de finanțare alternativă să participe la eveniment.»

Vrei să cunoști mai multe despre instrumentele de finanțare alternativă? Nu rata ocazia de a descoperi oportunități valoroase de investiții! Procură un bilet și participă la conferință — https://unde.io/event/218

Evenimentul este organizat de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chișinău și UK in Moldova — British Embassy Chișinău.

Parteneri media: NewsMaker.md, Locals.md, Bani.md, Infomarket.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Avocații au intrat în grevă generală, dar anunță excepții: „Situația poate fi soluționată numai de Maia Sandu”

A început greva generală a avocaților din Republica Moldova, care va dura până la Congresul Extraordinar al Avocaților din 25 iulie. În urma discuțiilor purtate luni, 14 iulie, cu autoritățile, la Ministerul Justiției, s-au stabilit unele excepții de la grevă, pentru a asigura continuitatea asistenței juridice.

Potrivit unui comunicat al Uniunii Avocaților din Republica Moldova (UARM), la ședință au participat reprezentanți ai organizației, ai Ministerului Justiției, Parlamentului, Aparatului Președintei Republicii Moldova, Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), avocați și consilierul prim-ministrului.

„În cadrul discuțiilor, reprezentanții Uniunii Avocaților au prezentat informația privind situația gravă creată în profesia de avocat în legătură cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a amendamentului deputatului Efimia Bandalac cu privire la avocatură, fără consultarea profesiei de avocat, fapt care aduce atingere gravă independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat, iar în consecință afectează dreptul cetățeanului la asistență juridică calificată. La fel, au fost descrise blocajele în aplicarea legii cu privire la avocatură, legate de modificările operate prin acest amendament”, se menționează în comunicat.

În cadrul discuțiilor, președintele UARM, Dorin Popescu, a declarat că greva a fost inițiată și pentru a forța deschiderea unui dialog instituțional:

„Decizia privind greva a fost luată inclusiv pentru a convinge autoritățile să accepte un dialog deschis – fapt care s-a realizat”, a spus Popescu.

Totodată, el a menționat că avocații vor decide asupra pașilor următori în cadrul Congresului Extraordinar al Avocaților din 25 iulie.

Reprezentanții Parlamentului au admis că au greșit când au propus amendamentul la Lege, fără a consulta profesia de avocat și regretă că nu a fost respectată procedura de adoptare a legii.

Secretarul General al Parlamentului a precizat că legea adoptată fiind o lege organică, aceasta nu mai poate fi modificată de actualul legislativ la moment, iar orice ajustare se poate face doar într-o legislatură viitoare.

Potrivit comunicatului UARM, nu au fost propuse soluții concrete de remediere din partea Parlamentului, iar revendicarea privind nepromulgarea legii rămâne actuală.

„Toți participanții au fost de acord că revendicarea avocaților privind nepromulgarea legii adoptate poate fi soluționată numai de președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”, precizează UARM.

Reprezentanții CNAJGS au semnalat că acceptă dreptul avocaților la grevă, însă, această situație poate afecta grav accesul la justiție a persoanelor vulnerabile.

Uniunea a stabilit că greva generală se menține, cu câteva excepții. Astfel, avocații vor putea interveni în următoarele situații:

  • acțiuni procesuale privind reținerea;
  • demersuri privind aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive (arest, arest la domiciliu, control judiciar);
  • cauze privind violența în familie;
  • procese cu participarea minorilor;
  • cauze ce implică cetățeni străini sau apatrizi aflați în custodia statului.

UARM a respins propunerea Ministerului Justiției de a crea un grup de lucru comun în context electoral, argumentând că „o astfel de structură ar fi trebuit instituită anterior promovării modificărilor legislative”.

În comunicat se mai arată că prevederile controversate – precum includerea reprezentanților Ministerului Justiției în comisiile interne ale Uniunii și interzicerea mandatelor succesive – nu se regăsesc în practica statelor membre ale Uniunii Europene.

Tudor Mardei/NewsMaker

Moldovenii își pot declara noul loc de ședere pentru parlamentare. Care este termenul-limită

Comisia Electorală Centrală (CEC) reamintește cetățenilor cu drept de vot că pot să-și declare noul loc de ședere la primărie sau pretură, dacă, de la ultimele alegeri, s-au mutat într-o altă localitate.

Declarația de ședere permite includerea alegătorilor în lista electorală corespunzătoare noii adrese. În același timp, persoana va fi radiată automat din lista electorală unde acesta își are domiciliul sau reședința temporar valabilă.

Pentru a face declarația, cetățenii trebuie să se prezinte la administrația publică locală cu actul de identitate. Registratorul va înregistra modificarea în Registrul de Stat al Alegătorilor și va elibera o recipisă de confirmare.

Data-limită pentru depunerea declarației este 3 septembrie 2025, inclusiv – cu 25 de zile înainte de alegeri.

CEC avertizează că declarația este valabilă doar pentru scrutinul din 20 octombrie și că cele depuse pentru alegerile anterioare nu mai sunt valabile.

Reamintim că alegerile parlamentare vor avea loc la toamnă, pe data de 28 septembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Trump amenință Rusia cu sancțiuni, dacă nu ajunge la un acord de pace în 50 de zile. Reacția UE

Statele Unite vor impune tarife secundare de până la 100% împotriva Rusiei și a partenerilor săi comerciali dacă, în termen de 50 de zile, nu va fi încheiat un acord de pace în Ucraina. Declarația a fost făcută de președintele american Donald Trump, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 14 iulie la Casa Albă, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte. În reacție, UE a declarat că termenul este „prea lung”.

„Sunt profund dezamăgit de Vladimir Putin. Mă așteptam ca acest conflict să fie încheiat deja de două luni. Avem conversații plăcute, dar după ele urmează atacuri cu rachete. Când se repetă de trei-patru ori, îți dai seama că aceste discuții nu mai au sens”, a declarat Trump, citat de The Moscow Times.

Liderul de la Casa Albă a explicat că sancțiunile de 100% pot fi aplicate fără aprobarea Congresului, dar a adăugat că susține inițiativa senatorului Lindsey Graham privind tarife și mai mari, de 500%, împotriva Moscovei — deși speră să nu fie nevoie de asemenea măsuri extreme.

În același timp, Trump a anunțat o nouă etapă de sprijin militar pentru Ucraina. Potrivit lui, Statele Unite și NATO au convenit ca 17 sisteme de apărare antiaeriană Patriot să fie livrate Kievului din stocurile aliaților europeni, urmând ca acestea să fie înlocuite ulterior cu echipamente noi. Primele livrări ar urma să aibă loc în următoarele zile.

Pe fundalul acestor declarații, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a criticat termenul de 50 de zile anunțat de Trump, considerându-l prea lung în condițiile în care „în fiecare zi sunt uciși civili nevinovați în Ucraina”. Totuși, oficialul UE a salutat tonul mai ferm adoptat recent de președintele american față de Kremlin: „Este un semnal pozitiv”, a punctat Kallas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

CSJ își explică decizia prin care a respins votarea repetată la Boldurești: „Doar CEC poate declara alegerile nule”

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a venit cu explicații, după ce pe 14 iulie a admis recursul lui Nicanor Ciochină și a anulat decizia Curții de Apel Nord, care obliga Comisia Electorală Centrală (CEC) să organizeze votarea repetată pentru funcția de primar în comuna Boldurești, raionul Nisporeni.

CSJ susține că, potrivit art. 176 din Codul electoral, doar Comisia Electorală Centrală are atribuția de a declara alegerile nule, iar instanțele pot examina doar legalitatea actelor emise de autoritățile electorale.

„Doar CEC este învestită cu atribuția de a declara alegerile nule, iar autoritatea judecătorească nu poate substitui organul electoral central în exercitarea acestei prerogative”, precizează CSJ.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție precizează că a menținut decizia instanțelor anterioare de a anula hotărârile Consiliului electoral din Boldurești și ale CEC privind validarea alegerilor. Instanța a cerut reexaminarea contestației depuse de unul dintre candidați, după ce a constatat „desfășurarea deficitară și formală a activității administrative în examinarea contestației depuse, ceea ce a condus la afectarea dreptului la un proces electoral echitabil”.

Decizia pronunțată de către instanța supremă este irevocabilă.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a CEC, Rodica Sîrbu, a precizat că membrii autorității electorale urmează să se întrunească în ședință, în timpul apropiat, pentru a lua o decizie cu privire la alegerile din Boldurești.

***

Reamintim că Curtea de Apel Nord a declarat nule alegerile locale din 1 iunie, câștigate de Nicanor Ciochină, în comuna Boldurești din raionul Nisporeni. Instanța a obligat, prin decizia sa din 4 iulie, CEC, să organizeze în termen de două săptămâni votarea repetată.

Pe 7 iulie, CEC a decis, unanim, să organizeze votarea repetată în cadrul turului doi – cu aceeași candidați și liste electorale – pe data de 20 iulie.

Pe 14 iulie, CSJ a admis, însă, parțial recursul depus de Nicanor Ciochină și a anulat decizia Curții de Apel Nord, care obliga CEC să organizeze votarea repetată.

Precizăm că, între timp, Nicanor Ciochină continuă să exercite interimatul funcției de primar al comunei „până la numirea în funcție a primarului ales”, conform deciziei consiliului local. 

***

Nicanor Ciochină este învinuit că ar fi accidentat mortal un copil și a fugit de la locul accidentului. Amintim că pe 19 februarie 2024, un adolescent de 14 ani a fost lovit mortal de un automobil în comuna Boldurești. Șoferul a fugit de la locul accidentului. Două zile mai târziu, poliția a anunțat că vinovat de accident s-ar face primarul localității, Nicanor Ciochină, care s-ar fi aflat la volanul mașinii de serviciu. Potrivit anchetatorilor, până la reținere, edilul ar fi încercat să șteargă urmele accidentului. 

Nicanor Ciochină neagă acuzațiile care i se aduc și pledează nevinovat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

ALDE, admis în cursa pentru parlamentare, în ciuda problemelor privind validarea conducerii. Spătaru: „Un partid curat începe cu liste curate”

În ciuda problemelor de organizare internă, anunțate anterior de lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, formațiunea se regăsește pe lista celor 25 de partide admise oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Pe 9 iulie, Spătaru avertiza că ALDE riscă să fie exclus din cursă din cauza dificultăților privind validarea conducerii, întrucât listele nominale trebuiau transmise către CEC până la data de 14 iulie.

Pe 15 iulie, după ce CEC a prezentat lista partidelor care pot participa la alegeri, Arina Spătaru a făcut o postare în care a subliniat dificultățile prin care a trecut formațiunea în procesul de reorganizare:

„Când am preluat conducerea partidului, am găsit un ALDE amorțit, cu structuri formale, liste pline cu nume fără chip, fără contabilitate corectă , cu contracte ne anulate la timp – un partid folosit în trecut ca instrument personal, nu ca forță democratică vie”, a declarat fosta deputată.

Lidera ALDE spune că a lansat o reformă internă, prin care a verificat câți membri activi are formațiunea în realitate și câte organizații teritoriale funcționează efectiv.

„Am înțeles că, după deconspirarea publică a planurilor lui Șor, mulți lideri falși vor dispărea. Unii nu vor înțelege ce a fost cu investigația sub acoperire, alții vor fugi pentru că au luat bani din plic. În astfel de circumstanțe să pun lucrurile în ordine, să dau sens implicării politice șiși să redau oamenilor încrederea că aici fiecare membru contează cu adevărat a fost o provocare pentru mine”, a mai afirmat Spătaru.

Amintim că pe 9 iulie, Arina Spătaru, lidera Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), anunța public că formațiunea riscă să nu fie admisă în cursa electorală din cauza neîntrunirii cvorumului necesar pentru aprobarea noii conduceri – mai exact, a componenței Consiliului Politic Național.

Potrivit cerințelor legale, toate partidele care doresc să participe la alegerile parlamentare trebuie să prezinte Agenției Servicii Publice, până la începutul perioadei electorale, lista completă și nominală a membrilor organelor de conducere. În lipsa acestor date, Comisia Electorală Centrală poate refuza admiterea în alegeri.

Spătaru a lansat atunci un apel urgent către membrii partidului să se mobilizeze, atrăgând atenția că miza este dreptul legitim de participare în alegeri: „Dacă nu ne mobilizăm imediat, ALDE riscă să piardă dreptul de a participa la alegeri fără drept de contestație”.

Pe 14 iulie, CEC a publicat lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile parlamentare din 28 septembrie, în baza informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice (ASP). Potrivit CEC, 25 de formațiuni politice întrunesc condițiile legale necesare pentru a intra în cursa electorală. Printre acestea se numără și Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, precum și Partidul „Moldova Mare”, fondat de fosta procuroare Victoria Furtună. Pe de altă parte, partidele „Șansă” și „Renaștere”, membre ale blocului „Victorie”, afiliat fugarului Ilan Șor, nu se regăsesc pe lista publicată de CEC.

Totodată, în lista partidelor eligibile se numără și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), lidera căruia, Arina Spătaru, a lucrat sub acoperire în anchetarea unui dosar penal împotriva lui Ilan Șor, condamnat la ani grei de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: