Cum rușii „sunt întorși” la aeroportul din Chișinău
Full Article 13 minutes read

Cum rușii „sunt întorși” la aeroportul din Chișinău

Pe rețelele de socializare apar tot mai des istorii despre cetățenii Rusiei, care fug de mobilizarea militară și nu sunt acceptați în Republica Moldova. NM a clarificat, câte cazuri de acest gen există în realitate, dar și ce trebuie să facă rușii pentru a intra în Republica Moldova.

Cum rușii „sunt întorși” la aeroportul din Chișinău

La sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie, pe rețelele de socializare au început să apară informații precum că bărbații cetățeni ai FR, care vin în Republica Moldova cu avionul, nu sunt acceptați în țara noastră. NM a discutat cu un cetățean al Rusiei, care a fost nevoit să petreacă mai mult de două zile la aeroportul din Chișinău.

Tânărul, cetățean al FR, a ajuns la Chișinău dintr-o țară UE, sâmbătă, 1 octombrie. Acesta a spus că a venit în Republica Moldova la rudele sale care, susține el, sunt multe în țara noastră. După o oră de proceduri de clarificare, bărbatului i-a fost înmânat un refuz de intrare pe care el a refuzat să-l semneze. I s-a propus să fie trimis, gratuit, în același oraș din UE de unde a venit ori să cumpere bilet pentru o altă cursă. El a cumpărat un bilet pentru o cursă până la Erevan, dar nu a putut să zboare. Tânărul susține că polițiștii de frontieră nu i-au permis să urce la bord.

Bărbatul mai spune că și alți cetățeni ai Rusiei s-au confruntat cu aceleași probleme. După ce aceștia își cumpărau bilete, reprezentanții poliției de frontieră sau cei ai companiilor aeriene din Republica Moldova le spuneau că ceva nu e în regulă cu biletele lor și astfel, „cereau mită”.

„Alți doi ruși mi-au spus că au fost lăsați la cursă doar după ce i-au dat 300 de dolari unui reprezentant al companiei aeriene”, afirmă tânărul.

Acesta a precizat că în timp ce sunt supuși unor verificări îndelungate, rușilor nu le este propusă mâncare și apă, dar ei singuri își pot cumpăra toate acestea în aeroport. Bărbatul a plecat spre Erevan abia în dimineața de 4 ocrombrie.

* NM nu poate confirma sau infirma acuzațiile de corupție la adresa angajaților Poliției de Frontieră și a celor din companiile aeriene. Alte mesaje de acest gen nu există în acces deschis.

La 3 octombrie, într-un chat de Telegram închis pentru cetățenii Rusiei care vin în Republica Moldova, o femeie a descris istoria despre soțul său care nu a fost acceptat în țara noastră:

„Soțul meu a venit astăzi cu avionul la Chișinău, nu i-au permis intrarea. El este cetățean al FR, eu m-am născut în Republica Moldova, dar nu sunt cetățeană a RM. Avea imaginile scanate ale pașaportului și vizei de reședință, numărul de telefon al persoanei care îl întâlnește (verișorul meu), precum și imaginea scanată a pașaportului bunicii mele. Motivul era să transmită documentele ca să-mi perfectez cetățenia, pentru că sunt foarte ocupată la serviciu. Aveam actele la mine. I-au luat pașaportul, l-au ținut trei ore, pe el și alți șase bărbați. Apoi i-au anunțat despre refuz. Îi trimit înapoi în Erevan, deoarece cursa era de acolo, dar când – nu se știe. Documentele și bunurile personale nu le sunt restituite, spun că le vor obține la sosirea în Erevan”.

Angelica Frolov, coordonatoare de program al Centrul pentru apărarea drepturilor comunității LGBT Genderdoc-M, a descris o altă istorie pe rețelele de socializare. Aceasta susține că o persoană non-binară din Rusia a solicitat azil în Republica Moldova. La controlul pașapoartelor, i s-a spus că în țara noastră „nu mai sunt locuri” și i-au dat să semneze o hârtie despre revenirea benevolă în țara din care a plecat. Persoana respectivă a refuzat să semneze documentul.

Cei din serviciul de presă al Poliției de Frontieră au comunicat pentru NM că până la urmă, persoana în cauză a ajuns în Republica Moldova și că cererea sa cu privire la solicitarea de azil a fost acceptată. Frolov a specificat pentru NM că această întâmplare a avut loc luni, 3 octombrie, după ce cetățeanul Rusiei a stat aproape 24 de ore în aeroport.

Și apărătorii drepturilor omului au început să înregistreze cazuri frecvente de refuz de intrare sau probleme la trecerea frontierei. Tatiana Chebac, avocată la Centrul de Drept al Avocaților, care se ocupă de problemele referitoare la azil, a comunicat pentru NM că în ultimul timp, la „linia verde” a organizației sunt recepționate câteva adresări de acest gen în fiecare zi.

„Dar acesta e abia începutul. Aproape nimeni nu cunoaște contactele noastre. Acum, vor începe să le distribuie pe rețelele de socializare și va porni un val de sunete”, susține ea.

Cum rușii „sunt întorși” la aeroportul din Chișinău

Cei care intră în Republica Moldova, în așteptarea verificărilor. Foto: Instagram

Câți cetățeni ai Rusiei nu au fost acceptați în Republica Moldova timp de o săptămână

Alexandru Musteață, directorul Serviciului Informații și Securitate (SIS), a declarat recent într-un interviu că presoanele, care intră în Republica Moldova după ce în FR a fost anunțată mobilizarea militară. vor fi controlate minuțios. Și președintele Maia Sandu a vorbit despre aceasta. Atât șeful statului, cât și directorul SIS au vorbit despre disponibilitatea „de a-i trimite înapoi” pe rușii care vor stârni suspiciuni pentru autoritățile moldovenești. De notat că nu există curse directe din Republica Moldova în Rusia și că polițiștii de frontieră nu-i pot trimite în FR.

Serviciul de presă al Poliției de Frontieră a subliniat pentru NM că nu s-au introdus niciun fel de restricții suplimentare pentru cetățenii FR. Sursa citată a remarcat doar faptul că de la 24 februarie 2022, toți cetățenii străini „sunt supuși unui control special, ca să fie excluse riscurile pentru securitate”.

Până la data de 26 septembrie, timp de o săptămână de la începutul mobilizării militare în Rusia, 1360 de cetățeni ai Rusiei au intrat în Republica Moldova. De la 26 septembrie până la 2 octombrie, 3315 cetățeni ai Rusiei au traversat frontiera moldovenească. Poliția de Frontieră nu a precizat, câți din aceștia au intrat și câți au plecat din țară.

Conform datelor Poliției de Frontieră, de la 26 septembrie până la 2 octombrie, 508 cetățeni străini nu au fost acceptați în Republica Moldova, 146 dintre aceștia erau cetățeni ai Ucrainei, 136 – cetățeni ai Federației Ruse, 81 de persoane dețineau cetățenia României, 38 de cetățeni ai Turciei, 31 de cetățeni ai Armeniei și cetățeni ai altor țări.

De ce se teme Republica Moldova

Alexandru Flenchea, ex-vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova și președintele Asociației „Moldova pentru Pace”, a menționat pentru NM că măsurile suplimentare de control pe care le aplică autoritățile din țara noastră sunt justificate în contextul războiului din țara vecină și al riscurilor sporite pentru securitate.

„Dacă există un control mult mai strict la frontieră, acest lucru este de înțeles. La doar câteva sute de kilometri de frontiera noastră e război. Un război pe care FR l-a declanșat împotriva Ucrainei, de aceea este evident că statul întreprinde măsuri suplimentare pentru a asigura securitatea națională. Se face acest lucru, pentru că apar riscuri noi”, susține acesta.

Dacă în cazul fluxului de refugiați din Ucraina, Republica Moldova se confrunta cu probleme umanitare, în cazul fluxului de cetățeni ai FR, țara noastră ar putea să se confrunte cu alt fel de riscuri, susține expertul.

„Deocamdată, numărul cetățenilor FR care vin în Republica Moldova nu este atât de mare încât să apară probleme sociale sau umanitare. Vorbim deocamdată despre riscurile pentru securitate. Când în țara noastră ar putea să vină niște persoane cu epoleți sau cei care vin la noi cu anumite ordine referitoare la Republica Moldova, la regiunea transnistreană sau la Ucraina”, a menționat Flenchea.

Acesta a adăugat că Republica Moldova este nevoită să aplice măsuri de control sporit la frontieră în raport cu cetățenii FR, în mod sistematic: „În fiecare an, în anumite perioade, se înregistrează creșterea numărului de refuz de intrare în țară pentru cetățenii Rusiei. De exemplu, la 2 septembrie, când în regiunea transnistreană sunt marcate niște evenimente cunoscute („Ziua republicii” în autoproclamata rmn – nota NM) și vine „un desant” de la Moscova”.

Ce este neces ar pentru intrarea în Republica Moldova

  • Intrare obișnuită

Potrivit Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova, intrarea pe teritoriul țării noastre este permisă străinilor dacă aceștia întrunesc următoarele condiții:

a) posedă un document de călătorie valabil, recunoscut sau acceptat de Republica Moldova;
b) posedă viză, permis de şedere valabil ori buletin de identitate pentru refugiaţi, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu s-a stabilit altfel (cetățenii FR nu au nevoie de viză);
c) prezintă documente care justifică scopul intrării şi fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcere în ţara de origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;
d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul Republicii Moldova, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
e) nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interdicţiei de intrare în Republica Moldova sau care au fost declaraţi indezirabili;
f) nu prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
g) nu a fost instituit un consemn nominal de nepermitere a intrării în Republica Moldova.

Prin actele care justifică scopul intrării, polițiștii de frontieră din Republica Moldova subînțeleg:

a) pentru călătorii de serviciu:
– invitația din partea unei companii sau organizații;
– acte care atestă interesul economic (de exemplu: procură, contractul de muncă, bilete sau invitațții de participare la expoziții);
b) pentru călătorii în scop de studii:
– un document care atestă înmatricularea la studii în instituția de învățământ;
– carnetul de student sau dovada frecventării cursurilor;
c) pentru călătorii turistice sau din motive personale:
– un document care dovedește cazarea la hotel, o invitație din partea gazdei în care va fi indicată adresa de cazare a oaspetelui;
– dovada rezervării locului pentru călătoria organizată sau orice alt document care atestă scopul călătoriei;
– biletul de întoarcere;
d) pentru călătoriile efectuate în scopuri politice, științifice, culturale, sportive, cu ocazia unor evenimente religioase sau în alte scopuri: invitații, bilete de intrare, programe care, dacă este posibil, denumirea organizației gazdă și durata vizitei.

Totodată, la momentul intrării străinului în Republica Moldova, termenul de valabilitate a documentului de călătorie trebuie să fie de cel puțin 3 luni.

Dacă străinul întrunește aceste condiții, deține documentele care atestă scopul călătoriei, nu este implicat în acțiuni de terorism și în grupuri criminale organizate cu caracter transnațional, nu a săvârșit infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, probabilitatea trecerii controlului de frontieră este mai mare.

  • Solicitare de azil

În privința persoanelor care solicită azil în Republica Moldova funcționează cu totul alte reguli. Avocata Tatiana Chebac a menționat pentru NM că fuga de mobilizare și de răspunderea pentru evitarea acesteia constituie un motiv suficient pentru a pretinde la statutul de refugiat în Republica Moldova. Intrarea în țară a unui străin, care solicită azil în Republica Moldova, nu poate fi refuzată conform legii.

Art. 9 al Legii privind azilul în Republica Moldova:

„Autorităţile competente asigură accesul în teritoriul Republicii Moldova al oricărui străin aflat la frontiera de stat, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecţia Republicii Moldova”.

Avocata Tatiana Chebac a remarcat faptul că pentru a solicita azil în Republica Moldova, este suficient ca persoana solicitantă să declare oral, la frontieră, despre temerile sale în cazul revenirii în FR sau într-o țară terță. În acest caz, Poliția de Frontieră trebuie să asigure accesul străinului la procedura de întocmire a cererii de acordare a statutului de refugiat.

Pe rețelele de socializare puteau fi găsite postări precum că polițiștii de frontieră din Republica Moldova refuzau și dreptul oamenilor de a solicita azil în țara noastră. Cei din serviciul de presă al Poliției de Frontieră au declarat pentru NM că nu au fost astfel de cazuri.

Avocata Tatiana Chebac a menționat că este extrem de dificil să se stabilească, căror cetățeni ai FR le-a fost refuzată doar intrarea în țara noastră și cărora dintre ei nu le-a fost permis să beneficieze de dreptul de acordare a azilului. Nu întotdeauna este posibil să se înțeleagă post factum, cine spune adevărul – Poliția de Frontieră sau cetățeanul străin.

Potrivit afirmațiilor apărătorului pentru drepturile omului, abordarea pe care autoritățile o utilizează acum în raport cu cetățenii Rusiei este asemănătoare cu aplicarea „dublelor standarde”.

„Republica Moldova nu este prima țară care are un asemenea comportament, iar cazul cu rușii nu este primul. Și până acum au fost refugiați care nu ne mai sunt pe plac și nu-i mai acceptăm. Au fost din Afganistan și din Siria, unde riscurile de terorism sunt mai mari, iar noi îi acceptăm fără prea mare bucurie”, a precizat Chebac.

Potrivit afirmațiilor sale, oamenii care încearcă să se ascundă se mobilizarea militară în țara lor au dreptul să fie protejați și să depună cerere pentru a obține statutul de refugiat dacă își exprimă această doleanță. Același lucru se referă și la cetățenii Ucrainei.

„Cetățenii Ucrainei, care se ascund în Republica Moldova din cauza mobilizării, chiar și cei care au ajuns ilegal în țara noastră, se legalizează prin depunerea cererii de statut de refugiat”, a mai spus Chebac.

În același timp, ea a precizat că în raport cu cetățenii Ucrainei, care se ascund în Republica Moldova din cauza mobilizării militare din țara lor, încă nu s-a luat nicio decizie cu privire la acordarea unui astfel de statut sau de refuz. Toate cazurile de acest gen sunt încă la etapa de examinare, iar ucrainenii rămân deocamdată în Republica Moldova.

Menționăm că NM a încercat să obțină comentarii detaliate la Biroul Migrație și Azil, însă la momentul publicării acestui articol (în limba rusă – nota trad.), Mihai Vodă, directorul BMA, nu a răspuns la apeluri.


NM a lansat o campanie de crowdfunding pe Patreon. Fiți complicele nostru

Acum, fiecare dintre voi, cititorii noștri, are ocazia să contribuie și să ne susțină activitatea, să ia parte la transformarea Moldovei. Vom continua să facem jurnalism corect în Moldova. Iar cu ajutorul vostru, vom putea să ne facem munca și mai bine. Vă propunem să alegeți una dintre cele 6 opțiuni prin care ne puteți susține. La rândul nostru, suntem gata să vă oferim toată recunoștința și mici surprize. Accesați linkul pentru a deveni complicele nostru. Și alegeți statutul care vi se potrivește: de la prieten până la președinte.

Susține NewsMaker.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: