inform.kz

Cum sunt tratați la domiciliu bolnavii de COVID din Moldova. Cât costă tratamentul și de ce medicii prescriu medicamente inutile

Mai mult de o treime din persoanele care s-au îmbolnăvit de coronavirus din Moldova se tratează la domiciliu. Este vorba despre persoanele care au dezvoltat o formă ușoară a infecției. Ministerul Sănătății a lăsat acești pacienți în grija medicilor de familie, elaborând pentru ei protocolul de tratament în care, din medicamente, se regăsește doar paracetamolul. NM a constatat însă că unii medici de familie depășesc cu mult cadrul acestui protocol, prescriind în cazul simptomelor ușoare ale virusului câteva antibiotice și imunomodulatoare.

Protocolul Ministerului Sănătății

Tratamentul la domiciliu al persoanelor diagnosticate cu o formă ușoară de coronavirus din Moldova a fost inițiat la 10 aprilie. De atunci, din peste 25 mii de persoane contaminate, 6158 au urmat tratament în condiții de ambulator, iar 2538 continuă să se trateze la domiciliu.

Conform protocolului elaborat de Ministerul Sănătății pentru tratarea acestor bolnavi, medicii de familie trebuie să le prescrie clătirea cavităților nazale cu soluție izotonică sau hipertonică (la necesitate – cu soluție salină de 2%), iar în caz de creștere a temperaturii până la 38,5°C –paracetamol 500 mg la fiecare șase ore și tratament simptomatic.

Cei de la Ministerul Sănătății au subliniat faptul că pentru pacienții cu coronavirus nu se poate recomanda ibuprofen, acidul ascorbic, imunomodulatoarele și antibioticele, fie din cauza că nu a fost dovedită eficiența lor în tratamentul COVID-19, fie din cauza inutilității lor în cazul în care boala decurge într-o formă ușoară. Conform protocolului, antibioticele sunt prescrise doar în condiții de staționar, când pacientul este suspectat de infecție bacteriană asociată și în cazul în care sunt afectați plămânii.

Viorica Dumbrăveanu, ministrul sănătății, a menționat într-un interviu acordat pentru NM că tratamentul la domiciliu este doar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, care nu au boli cronice. Dna ministru a subliniat că este vorba despre un tratament simptomatic foarte ușor – paracetamol ș.a. „Categoric nu poate fi vorba și despre alte medicamente. Dacă vorbim despre alte medicamente – antibiotice ș.a., înseamnă că vorbim despre agravarea situației. Și pacientul nu mai poate să se trateze acasă, el trebuie spitalizat”, a precizat Dumbrăveanu și a rugat ca persoanele care se tratează de COVID la domiciliu să comunice ministerului dacă le vor fi prescrise antibiotice sau alte medicamente, în afară de paracetamol.

În cazul respectării tratamentului la domiciliu, recomandat de Ministerul Sănătății, costurile acestuia, conform calculelor ministerului, nu depășesc 300 de lei. „Toți pacienții cu forme ușoare ale coronavirusului se tratează conform unui standard unic, le sunt prescrise unele și aceleași medicamente care ar putea costa de la 200 până la 300 de lei. Compensarea acestora nu este justificată”, a declarat, la sfârșitul lunii iunie, Tatiana Zatâc, șefa Direcției pentru asistența medicală primară la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

„Protocolul” medicilor de familie

Dar s-a constatat că, în realitate, medicii de familie nu întotdeauna respectă întocmai protocolul recomandat de Ministerul Sănătății. Svetlana Gheorghieva, consilier municipal independent din Comrat, a comunicat pentru NM că pacienților care se tratează de COVID la domiciliu în Comrat le sunt prescrise câteva antibiotice concomitent (azitromicină, ceftriaxon), imunomodulatoare (arbidol) și alte medicamente.

Și ca să nu fie niște vorbe în vânt, Svetlana Gheorghieva a transmis pentru NM fotografiile cu listele de medicamente care au fost prescrise de medicii de familie pentru bolnavii de COVID.

Svetlana Gheorghieva
Svetlana Gheorghieva
Svetlana Gheorghieva

Potrivit uneia din aceste recomandări, un pacient cu formă ușoară de coronavirus trebuie să administreze preparatul antiviral teraflu, antibioticul azitromicină, suplimentul alimentar zinkit, vitaminele calciu-D3 Nycomed și anticoagulantul angioflux. Dacă temperatura pacientului va crește mai mult de 38°C, trebuie să administreze și antibioticul ceftriaxon.

Luând în calcul faptul că durata tratamentului pentru coronavirus este de cel puțin 14 zile, costul medicamentelor conform acestei rețete poate depăși 2 mii de lei.

Gheorghieva a mai spus că din cauza că mulți medici de familie din Comrat sunt acasă, în regim de autoizolare, pacienții nu pot primi rețete de la aceștia: „Suntem nevoiți, prin persoane terțe, să căutăm medic de familie ori, prin cunoștințe, să rugăm la farmacie să ne vândă antibiotice [fără rețetă]”. La fel, potrivit afirmațiilor lui Gheorghieva, din cauza că testele de coronavirus sunt insuficiente, unii pacienți cu simptome au fost nevoiți să dea analize la un laborator privat din Comrat, chiar dacă ei trebuie să facă testul în mod gratuit.

Un asemenea tratament „neprotocolar” de COVID, potrivit informațiilor NM, este practicat nu numai de medicii de la Comrat. Astfel, un lucrător medical din Taraclia, sub acoperirea anonimatului, a povestit pentru NM că la ei, pentru cei care se tratează de COVID la domiciliu sunt prescrise antibioticul azitromicină, imunomodulatorul arbidol, un medicament antifungic și vitamine. Rețeta pentru antibiotice este eliberată la policlinică.

Iar unui colaborator al NM, care a suportat COVID în formă ușoară, medicul de familie de la clinica Universității de Medicină „N. Testemițanu” i-a recomandat antivirale și imunomodulatoarele cagocel și arbidol și preparatul homeopatic ergoferon.

Așa ceva nu poate fi?

Valentina Fileva, vicedirectorul Centrului de Sănătate de la Comrat, a comentat recomandările medicilor de familie din raion și a spus că antibioticele și imunomodulatoarele pot fi prescrise doar pacienților în stare de gravitate medie care, din anumite motive, refuză să fie spitalizați. În ce privește imposibilitatea de a obține rețetele, Fileva a spus că, chiar dacă medicul de familie este în autoizolare, rețetele pot fi obținute la policlinică. Fileva a respins și informația despre insuficiența testelor: „La noi, testele gratuite au fost și sunt suficiente pentru toți cei care au simptome de coronavirus”.

NM nu a reușit să obțină un comentariu al Ministerului Sănătății în privința rețetelor care au fost publicate de consilierul municipal din Comrat: la momentul publicării acestui articol, ministerul nu a răspuns la solicitarea în scris a NM, care a fost expediată la 15 iulie. Iar la numeroasele apeluri ale NM, serviciul de presă a promis că nu poate spune când ministerul va pregăti răspunsul pentru această solicitare.

Un medic din Chișinău, cu o vechime în muncă de 30 de ani, care a solicitat să-i fie păstrat anonimatul, a numit câteva motive, de ce medicii de familie prescriu la telefon medicamente antivirale și antibiotice în cazul formelor ușoare de coronavirus. „În primul rând, medicul ar putea să nu aibă suficientă experiență, intuiție, calificare. În al doilea rând, medicii se asigură o dată în plus, fiindu-le teamă de eventuale plângeri din partea pacienților, iar uneori pur și simplu nu le ajunge timp pentru a explica pacientului, ce anume prescriu și de ce”, consideră interlocutoarea NM. Ea mai spune că, pe lângă toate acestea, medicii de familie sunt atât de extenuați, că nu mai pot să facă față situației și să ia o decizie corectă în tratamentul bolnavilor. „Dar și înseși protocoalele sunt uneori îndoielnice, chiar și cele elaborate de OMS”, a menționat medicul.

Dar cum se face tratamentul în Transnistria

În Transnistria, nu se practică tratamentul de coronavirus la domiciliu. Toți pacienții care au fost diagnosticați cu COVID sunt spitalizați. Un pacient care a fost internat în spitalul COVID din Râbnița, cu plămânii afectați în proporție de 20%, a comunicat pentru NM că a fost tratat cu antibioticele ceftriaxon, azitromicină, levofloxacină și ospen. „Mi-au mai dat medicamente contra malariei (immard) și contra HIV. În decurs de opt zile, ne injectau în abdomen heparină (anticoagulant), de patru ori pe zi. Știu că cei care nu au avut pneumonie primeau doar pastile immard, apoi calidavir (contra HIV)”, a remarcat interlocutorul. El a mai spus că pentru fiecare bolnav de COVID este indicat tratament în mod individual, în funcție de starea sa, nivelul de afectare a plămânilor și de saturație a sângelui cu oxigen.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

b1.ro

Fondul de pensii, mai stabil, în pofida migrației populației: CNAS promite scăderea deficitului la 1,9 miliarde de lei până în 2028

Bugetul asigurărilor sociale se află, în prezent, într-o stare „satisfăcătoare”, în pofida vulnerabilităților cauzate de evoluțiile demografice, situația de pe piața muncii și contextul economic general. Declarațiile au fost făcute de directoarea general a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în ediția de 19 decembrie, a emisiunii „Banii” de la Moldova 1. Acesta a subliniat că indicatorii arată o stabilizare progresivă a bugetului.

Potrivit datelor prezentate, anul 2023 a marcat cel mai mare deficit din istoria sistemului de asigurări sociale, în valoare de 5,4 miliarde de lei. Pentru anul viitor, deficitul estimat este de 3,6 miliarde de lei, iar prognozele pe termen mediu indică o reducere până la 1,9 miliarde de lei în 2028. Evoluția pozitivă este pusă pe seama politicilor implementate în ultimii patru ani, care ar urma să dea rezultate vizibile pe termen mediu, susține Elena Țîbîrnă.

Cum se formează bugetul asigurărilor sociale

Directoarea CNAS mai spune că bugetul asigurărilor sociale este constituit din contribuțiile achitate de angajați și angajatori, iar toate prestațiile – pensii, indemnizații, alocații și alte forme de sprijin – sunt acordate exclusiv în baza acestor contribuții. Nicio prestație nu poate fi stabilită în afara sistemului contributiv.

„Cunoaștem deja că avem cote procentuale și din 2018 această cotă nu s-a modificat. Astfel, în sectorul bugetar se achită o cotă de 29% din fondul de retribuire a muncii, iar în sectorul privat – 24%. Cel mai înalt procent îl achită aviatorii, cei care lucrează în aviație, și aici, la fel, avem: dacă compania lucrează în sectorul de stat, avem 39% din fondul de retribuire a muncii, sectorul privat – 32%. Mai nou, de 4 ani, avem o categorie nouă, se numește zilieri și ei achită cota procentuală cea mai mică, 6%”, susține Elena Țîbîrnă.

De facilități beneficiază și sectorul agricol: fermierii care desfășoară activități agricole în proporție de cel puțin 70% primesc un suport din partea statului de 6%, achitând efectiv o cotă de 18%.

Contribuții fixe și acoperirea deficitului

Pe lângă cotele procentuale, există și contribuții fixe, diferențiate în funcție de categorie. Cea mai mare taxă fixă, de 27.772 de lei anual, este achitată de liberii profesioniști – avocați, notari, mediatori și executori judecătorești – care beneficiază de întregul spectru de prestații de asigurări sociale. Pentru alte categorii, precum titularii de întreprinderi individuale sau fondatorii, contribuția fixă este de 20.500 de lei.

„Așa formăm bugetul, reieșind din contribuțiile pe care noi le primim și cheltuielile pe care urmează să le facem, în acest context apare și un deficit, despre care am menționat și, respectiv, acest deficit îl acoperă bugetul de stat”, a mai declarat directoarea CNAS.

Ce trebuie să știe cetățenii despre pensia viitoare

Contribuțiile achitate influențează direct mărimea pensiei, atât prin nivelul salariului din care sunt calculate, cât și prin durata stagiului de cotizare. Cu cât salariul declarat și contribuțiile sunt mai mari, cu atât pensia va fi mai ridicată.

„Aș vrea să spun că, în formulă, pe lângă contribuțiile despre care noi vorbim, mai apar și anii pentru care se achită contribuțiile, adică stagiul acesta de cotizare, care este foarte important. Sistemul de pensii, în primul rând, nu este creat, hai să spunem așa, de stat. Cum mai auzim, statul este dator să achite pensii. Da, statul este dator să asigure o pensie minimă pentru această persoană, dar cetățeanul, ca să-și creeze o pensie decentă, este obligată să achite contribuții și, din aceste contribuții, va primi înapoi o pensie pentru vârstă, o pensie de dizabilitate sau o pensie de urmaș”, a încheiat Elena Țîbîrnă.

***

Amintim că pensiile din Republica Moldova vor fi majorate, începând cu 1 aprilie 2026, cu aproximativ 6,8%. Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, peste 665.000 de beneficiari ar urma să primească pensii indexate în anul viitor.

Pentru anul 2026, Guvernul a prevăzut un buget al asigurărilor sociale de stat de 51,45 miliarde de lei, sumă destinată achitării pensiilor, indemnizațiilor și altor prestații sociale.

În ultimii ani, pensia minimă a înregistrat o creștere semnificativă, majorându-se de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 157%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: