Cu prilejul Zilei Europei 2021, Delegația Uniunii Europene vă invită să marcăm împreună solidaritatea și valorile europene! Și în acest an publicul va avea acces la emisiuni, activități și informații utile prin intermediul platformelor online, TV și radio.
Pe parcursul lunii mai, veți avea prilejul să aflați mai multe despre suportul acordat de către #EchipaEuropa, relațiile de cooperare dintre UE și Republica Moldova, precum și despre asistența Uniunii Europene oferită cetățenilor . Veți afla despre rezultatele tangibile ale susținerii din partea UE și Statelor Membre – ca dezvoltarea comunitățile locale, servicii sociale, suport pentru mediul de afaceri, protecția mediul înconjurător și multe altele.
Iar așa cum arta a fost mereu sursă de inspirație și renaștere, cu prilejul Zilei Europei, vă invităm cu drag și la festivalul de film și cultură europeană 2021.
Fiți parte a evenimentelor dedicate Zilei Europei! Agenda activităților o găsiți pe EU4Moldova.eu.
Echipa Europa, solidari pentru sănătate, împreună pentru un viitor mai bun!
Prim-ministrul desemnat al României, Eugen Tomac, deține doar cetățenia României și Republicii Moldova. Tomac, care s-a născut în sudul Basarabiei istorice, teritoriul care este astăzi parte a Ucrainei, a declarat că a renunțat la cetățenia ucraineană pentru a o putea obține pe cea moldovenească. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Antena 3 CNN, luni, 8 iunie.
„Eu sunt cetățean al României și al Republicii Moldova. Evident, pentru că Ucraina nu permitea dubla cetățenie, la un moment dat, pentru a nu exista complicații, am depus o cerere la Ambasada Ucrainei din București de a renunța, tocmai din rațiuni de a nu exista complicații, pentru că mi-am dorit foarte mult să devin cetățean al Republicii Moldova. Sunt implicat, atașat, susțin Republica Moldova și eu cred că trebuie să luăm lucrurile așa cum sunt și să promovăm și să salvăm ceea ce se poate. Iar Republica Moldova este unul dintre obiectivele mele”, a declarat Eugen Tomac.
El a spus că, în cazul în care Parlamentul îi va acorda votul de încredere și va deveni prim-ministru, are trei priorități pentru Republica Moldova.
Este vorba despre discuții cu autoritățile de la Chișinău privind realizarea unei legislații comune în domeniul mass-media, care ar permite televiziunilor și posturilor de radio din România și Republica Moldova acces reciproc pe piețele media din cele două state. „În felul acesta, putem în mod natural – ne și permite legislația europeană, trebuie doar notificat acest demers – ajuta Republica Moldova în procesul de combatere a acestui proces de dezinformare și de rusificare, pentru că, în continuare, e o problemă destul de serioasă influența presei de limbă rusă”, a argumentat oficialul.
Eugen Tomac a menționat că își mai propune elaborarea unei curricule comune în domeniul educației și realizarea unor competiții sportive sub titulara Cupa României și Republicii Moldova.
Amintim că Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al președintelui Nicușor Dan, a fost nominalizat prim-ministru al României pe 4 iunie.
Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.
Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.
Mai multe detalii despre cine este Eurgen Tomac, AICI.
Chișinău Maker Faire vă așteaptă sâmbătă, 13 iunie, la Tekwill, str. Studenților 9/11, cu o nouă ediție a celui mai mare festival din Moldova dedicat tehnologiei, creativității și experiențelor interactive pentru toate vârstele. Evenimentul se va desfășura între orele 10:00 și 17:00 și va reuni copii, tineri, adulți, familii, makeri, inventatori, educatori, artiști, meșteșugari și pasionați de inovație. Accesul este gratuit, cu înregistrare obligatorie pe https://chisinau.makerfaire.com/call-for-visitors/.
Festivalul propune o zi construită în jurul experimentării: robotică, drone, realitate virtuală, imprimare 3D, artă digitală, electronică, ateliere creative, proiecte maker, demonstrații tehnice și activități practice pentru publicul larg.
De la Nord la Sud, comunitatea maker din întreaga țară se adună la Chișinău pentru a arăta cum prind formă ideile atunci când creativitatea întâlnește tehnologia. Chișinău Maker Faire face parte din mișcarea globală Maker Faire, prezentă în peste 40 de țări, conectând Moldova la o rețea internațională care promovează inovația, educația prin experiment, cultura „do-it-yourself” și învățarea aplicată.
Ce îi așteaptă pe vizitatori
Chișinău Maker Faire 2026 este gândit ca un festival în care fiecare vizitator își poate găsi o experiență relevantă: de la copii curioși și familii, până la adolescenți, studenți, profesori, tineri pasionați de tehnologie, creatori și adulți interesați de proiecte noi.
Pe parcursul zilei, publicul va putea explora:
zone de expoziție cu proiecte tech, lucrări artizanale și invenții;
activități interactive și demonstrații tehnice;
robotică, drone, electronică, imprimare 3D și tăiere laser;
experiențe VR, jocuri, activități creative și zone pentru copii;
workshopuri tematice pentru diferite categorii de vârstă;
idei curajoase, oameni talentați și proiecte dezvoltate în spirit maker.
Ediția din acest an include și o zonă specială dedicată jocurilor Arcade și consolelor Dandy, un spațiu de relaxare și nostalgie pentru mileniali, dar și o ocazie pentru copii și tineri să descopere jocurile care au marcat copilăria unei generații.
Cei mai mici vizitatori vor putea participa, de asemenea, la experiența Karting Kids, într-un traseu amenajat, sigur și interactiv.
Agenda zilei: 13 iunie 2026
Festivalul începe la ora 10:00, cu înregistrarea vizitatorilor și accesul în zonele interactive, expoziționale și creative.
Programul principal include:
10:00 – 11:00 – Înregistrarea vizitatorilor 11:00 – 11:30 – Deschiderea oficială a festivalului 10:00 – 17:00 – Activități interactive 10:00 – 17:00 – Expoziție Makeri 10:30 – 16:00 – Workshopuri programate 14:00 și 16:00 – Tombolă 16:00 – Înmânare diplome și poză de grup
Workshopuri și activități pe durata zilei
Chișinău Maker Faire 2026 propune o agendă diversă de activități, structurată pentru diferite vârste și interese: de la zone creative pentru copii și activități interactive, până la workshopuri de modelare 3D, tăiere laser, electronică, programare, robotică, drone, String Art, mozaic și alte experiențe practice.
Pe parcursul zilei, vizitatorii vor putea participa gratuit la activități interactive, expoziții maker, demonstrații tehnice și zone creative pentru toate vârstele.
Workshopurile programate necesită o contribuție simbolică de 50 lei per workshop. Acestea se vor desfășura în intervalul 10:30 – 16:00, în sălile Tekwill și în spațiile dedicate atelierelor.
Pentru a-și organiza mai ușor vizita, participanții sunt încurajați să consulte și să salveze vizualurile cu agenda workshopurilor, unde sunt indicate orele, locațiile și detaliile fiecărui atelier.
Un festival pentru copii, tineri, adulți și familii
Activitățile din cadrul festivalului sunt concepute pentru mai multe categorii de vârstă. Copiii vor avea acces la zone creative, activități de joacă, Karting Kids, face painting, animatori și ateliere practice. Tinerii vor putea testa drone, roboți, electronică, imprimare 3D și activități de prototipare, iar adulții vor putea explora zona de expoziție, proiectele maker, jocurile Arcade, consolele Dandy, demonstrațiile tehnice și experiențele interactive.
Chișinău Maker Faire este o platformă care aduce împreună educația, tehnologia, creativitatea și comunitatea, într-un format accesibil și prietenos pentru publicul larg.
Organizatori și parteneri
Chișinău Maker Faire 2026 este organizat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC) și Clubul Tinerilor Makeri, cu Tekwill în calitate de partener-cheie, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova și Liechtenstein Development Service Moldova (LED), în cadrul proiectului „Clubul Tinerilor Makeri”.
Parteneri de eveniment: UTM, Sandra, Bons, Tekreart, Dorna, Robotica.md, Porsche Moldova Center. Parteneri cu impact social: FabLab, Orange Digital Center, Tekedu, STEAM pe Roți, Tekwill Academy Kids, Tekwill Academy, MiniVolt, Microlab, MoldREC.
Informații pentru vizitatori
13 iunie 2026 | 10:00 – 17:00 | Tekwill, str. Studenților 9/11, Chișinău Intrare: gratuită, cu înregistrare obligatorie Workshopuri programate: contribuție simbolică de 50 lei per workshop Înregistrare: https://chisinau.makerfaire.com/call-for-visitors/
Pentru mai multe informații și noutăți, urmăriți paginile oficiale ale festivalului:
Proprietarul terenului agricol din apropierea satului Lopatna, raionul Orhei, unde pe 8 iunie s-a prăbușit și a explodat o dronă, a solicitat despăgubiri pentru prejudiciile suferite. Cererea a fost depusă la primăria localității, însă autoritățile spun că nu știu, deocamdată, cum să evalueze pagubele provocate în urma incidentului.
„Domnul cu terenul agricol a scris cerere la primărie şi urmează să luam măsuri. E prima dată, nu am avut aşa ceva. Dă, Doamne, să fie şi ultima dată. Cum pagubele să le calculez, e un lucru foarte greu şi emoţional noi. Pentru o dronă ne-am speriat aşa de tare că s-a cutremurat casa”, a declarat primara comunei Jora de Mijloc, Oxana Voicu, pentru TVR Moldova.
Reamintim, o dronă s-a prăbușit și a explodat în raionul Orhei, în noaptea de 8 iunie, în timpul unui atac aerian masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei. Ministerul Apărării a anunțat că fragmentele aparatului de zbor sunt examinate de specialiști pentru a stabili circumstanțele incidentului și originea dronei. Din fericire, în urma incidentului, nu au fost raportate victime.
Între timp, autoritățile de la Chișinău și cele de la Kiev au oferit versiuni diferite privind proveniența aparatului de zbor. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a comunicat că, în urma consultărilor cu partea ucraineană, drona ar fi, cel mai probabil, de proveniență ucraineană. Pe de altă parte, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a declarat într-un mesaj publicat pe platforma X că este vorba despre „o altă dronă rusească”. Oficialul ucrainean și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu Republica Moldova și a calificat incidentul drept o dovadă a amenințării pe care Rusia o reprezintă pentru întreaga regiune.
Precizăm că, de la începutul războiului în Ucraina, peste 50 de drone și rachete au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova. Este vorba, în special, despre drone de tip Shahed (producție iraniană, utilizate de Federația Rusă)/GHERANI-2; drone de tip Gerbera și drone de momeală, a precizat Ministerul Apărării anterior pentru NewsMaker.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Mai mulți fermieri din raionul Fălești vor organiza vineri, 12 iunie, un protest pentru atragerea atenției asupra problemelor cu care se confruntă agricultorii micro, mici și mijlocii. Aceștia vor desfășura tehnică și utilaje agricole pe drumul național Sculeni-Fălești, unde va avea loc manifestația.
Potrivit unui comunicat al Asociației „Forța Fermierilor”, protestul se va desfășura între orele 9:00 și 14:00, pe drumul național Sculeni–Fălești, la intrarea în municipiul Fălești, în apropierea centrului comercial Supraten și a gării auto.
Participanții intenționează să aducă la manifestație tehnică și utilaje agricole, care vor fi staționate pe marginea carosabilului. Asociația precizează că acțiunea are drept scop sensibilizarea autorităților și a opiniei publice cu privire la ceea ce agricultorii consideră a fi „discriminarea” și „decapitalizarea” fermelor de dimensiuni mici și medii.
Printre principalele revendicări ale protestatarilor se numără introducerea, începând cu anul 2027, a plăților directe per hectar pentru culturile cerealiere și oleaginoase. De asemenea, fermierii solicită menținerea actualului regim fiscal și se opun majorării cotei TVA la producția agricolă la 20%, măsură despre care spun că ar crește presiunea financiară asupra sectorului. O altă cerință vizează rambursarea integrală, începând cu anul 2026, a accizei la motorina utilizată pentru efectuarea lucrărilor agricole.
„Forța Fermierilor” și-a exprimat sprijinul pentru acțiunea anunțată. „Vom acorda toată asistența și fi alături de agricultori”, a menționat asociația.
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus timp de peste trei decenii de Vladimir Voronin, are un nou lider. Formațiunea este acum condusă de Diana Caraman, în timp ce Voronin, care a împlinit recent 85 de ani, a fost desemnat președinte de onoare. NewsMaker explică de ce fostul șef al statului a decis să se retragă tocmai acum, de ce congresul partidului a ales-o pe Caraman la conducerea PCRM și dacă aceasta va reuși să readucă formațiunea la viață.
PCRM și-a schimbat liderul pentru prima dată
Congresul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), desfășurat pe 6 iunie, a luat act de demisia lui Vladimir Voronin și a ales-o pe Diana Caraman în funcția de președinte al formațiunii. După alegerea sa, Caraman a declarat pe rețelele sociale că această zi are o semnificație aparte pentru ea. „Sunt sincer recunoscătoare fiecăruia care mi-a susținut candidatura. Aceasta nu este doar o mare onoare, ci și o responsabilitate uriașă. Astăzi, mulți oameni așteaptă schimbări, o discuție sinceră despre viitor, așteaptă o politică ce va servi poporului. Intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a partidului. Păstrând fidelitatea față de valorile și tradițiile noastre, trebuie să devenim și mai puternici, mai moderni și mai aproape de oameni”, a scris Caraman, cu promisiunea de a „continua lupta”.
Tudor Mardei | NewsMaker
Vladimir Voronin, care a condus neîntrerupt PCRM de la fondarea formațiunii în 1993, s-a retras din funcția de președinte al partidului. Timp de peste trei decenii, imaginea comuniștilor a fost strâns legată de cea a lui Voronin. În perioada în care a deținut funcția de președinte al Republicii Moldova, între 2001 și 2009, PCRM a concentrat întreaga putere de stat. Astfel, anii 2000 au rămas în memoria publică drept „epoca comuniștilor și a lui Voronin”. Totuși, după protestele din aprilie 2009, soldate cu violențe și devastarea clădirilor Parlamentului și Președinției, influența PCRM și a liderului său a început însă să se erodeze treptat.
Criza PCRM
După 2009, PCRM s-a confruntat cu o scădere constantă a popularității și cu mai multe scindări interne, însă Vladimir Voronin a rămas în fruntea formațiunii. Chiar și în perioada de declin, imaginea politică a partidului a continuat să fie construită în jurul fostului președinte, fiind alimentată în mare măsură de nostalgia unei părți a electoratului față de perioada în care comuniștii se aflau la guvernare.
În 2014, comuniștii au intrat pentru ultima dată în Parlament pe cont propriu, cedând poziția de a doua cea mai mare fracțiune în favoarea Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, formațiune care, în mare parte, a preluat electoratul de stânga al PCRM. La alegerile parlamentare din 2019, partidul nu a reușit să depășească pragul electoral de 5%.
Ulterior, PCRM a revenit în Parlament doar în cadrul unor alianțe electorale: în 2021, prin Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar în 2025, prin Blocul „Patriotic”.
Potrivit sondajului iData din luna mai, doar 2% dintre respondenți ar vota în prezent pentru Partidul Comuniștilor. Totodată, Vladimir Voronin nu se mai regăsește de mult timp printre politicienii cu cel mai înalt nivel de încredere din partea populației.
În același timp, în interiorul formațiunii nu se contura un succesor puternic care să-i poată prelua locul. La alegerile prezidențiale din 2016 și 2020, comuniștii nu au desemnat un candidat propriu și au îndemnat alegătorii să boicoteze scrutinul. Nici în 2024 partidul nu a venit cu un candidat propriu, dar l-a susținut pe Vasile Tarlev, fost prim-ministru în perioada președinției lui Voronin. Acesta a acumulat puțin peste 3% din voturi.
Ultima speranță a partidului?
Diana Caraman a devenit vizibilă pe scena politică după alegerile parlamentare din 2021, când a acces în Parlament pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. Până atunci, ea activase ani la rând în cadrul PCRM. Caraman a condus organizația de tineret a partidului, „Comsomol”, și a lucrat în aparatul formațiunii. De-a lungul timpului, ea și-a exprimat în repetate rânduri respectul față de Vladimir Voronin. În 2015, Caraman a publicat inclusiv o fotografie în care apare, pe când era elevă în clasele primare, alături de Vladimir Voronin.
Vladimir Voronin și Diana Caraman, anul 2000
Odată ajunsă în Parlament, Diana Caraman a devenit un deputat foarte activ și „vocal”, ceea ce a propulsat-o rapid în prim-planul formațiunii. În 2023, ea a candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău din partea PCRM, obținând 1,69% din voturi. Deși rezultatul a fost modest, această campanie electorală i-a permis să devină, de facto, noua „față” a partidului.
Primele indicii că ea ar putea deveni succesoarea lui Vladimir Voronin au apărut încă anul trecut. La alegerile parlamentare din 2025, Caraman a fost primul reprezentant al PCRM pe lista Blocului „Patriotic”. Prin comparație, la scrutinul din 2021, lista Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a fost deschisă de Vladimir Voronin. Tot mai des, Caraman apărea alături de liderii celorlalte formațiuni din Blocul Patriotic, în timp ce Voronin se retrăgea tot mai des în umbră.
După alegerile din 2025, comuniștii au format o fracțiune parlamentară separată, iar conducerea acesteia i-a revenit Dianei Caraman.
Protestele lui Șor și Caraman
În timpul scurtei, dar activei sale cariere politice publice, Diana Caraman a fost deja vizată și de acuzații privind presupuse legături cu oligarhul fugar Ilan Șor. În toamna anului 2022, partidul „Șor”, declarat ulterior neconstituțional, a organizat proteste de amploare în centrul Chișinăului, iar Caraman a participat activ la manifestații: se afla în fruntea coloanelor de protestatari și se adresa mulțimii de la microfon. În urma acestor apariții, au apărut suspiciuni privind o eventuală apropiere de gruparea lui Ilan Șor. Cu toate acestea, până în prezent nu au fost prezentate dovezi care să confirme implicarea sa în structurile controlate de politicianul fugar.
Misiunea dificilă a Dianei Caraman
Experții sunt de acord că Vladimir Voronin a părăsit funcția mai degrabă din motive de vârstă decât din considerente politice. Pe 25 mai, fostul președinte al Republicii Moldova a împlinit 85 de ani. „Îi era tot mai dificil să conducă partidul. Locul său de deputat în Parlament este tot mai des gol la ședințe”, a remarcat Angela Colațchi.
Alegerea Dianei Caraman în fruntea PCRM este explicată de experți și prin lipsa unei concurențe reale în interiorul formațiunii. Potrivit analistului politic Ian Lisnevschi, membrii partidului așteptau de ani buni schimbarea conducerii și o reînnoire a imaginii formațiunii, însă fiecare tentativă de reformare a fost însoțită de plecări răsunătoare din partid. Un exemplu elocvent este plecarea din PCRM, în 2011, a lui Igor Dodon, care ulterior a fondat Partidul Socialiștilor. „Cei care aveau ambiția de a conduce partidul au plecat din el. Cei care au rămas nu mai aspirau la această funcție”, a declarat Lisnevschi.
parlament.md
Principala întrebare astăzi este dacă Diana Caraman va reuși să revigoreze Partidul Comuniștilor. Experții se îndoiesc de acest lucru. „Electoratul comuniștilor, format în principal din persoane în vârstă, se reduce în mod natural. Este puțin probabil ca noua generație să găsească ideile lor atractive”, a menționat Angela Colațchi.
Ian Lisnevschi consideră că, odată cu schimbarea conducerii, PCRM a dat startul campaniei electorale. În 2028, Republica Moldova va organiza alegeri prezidențiale, iar în 2029 vor avea loc alegeri parlamentare. Până atunci, primul test electoral important vor fi alegerile locale din 2027, considerate esențiale pentru consolidarea oricărui partid. Potrivit analistului, fără o rețea de aleși locali și structuri puternice în teritoriu, este foarte dificil pentru o formațiune să obțină chiar și pragul minim de 5% necesar pentru accederea în Parlament.
„Caraman și-a asumat o sarcină curajoasă, dar foarte dificilă. Va trebui să meargă prin raioane și să convingă oamenii din teritoriu să candideze din partea Partidului Comuniștilor. Mă îndoiesc foarte mult că va reuși să facă un rebranding al partidului și să-i crească ratingul. Dar, desigur, timpul va arăta”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
