Mai multe tipuri de afaceri au ieșit din carantină în luna iunie, reluându-și activitatea economică.

De la 1 iunie, au fost eliminate restricțiile pentru piețele din Chișinău și Bălți. Iar deschiderea Pieței Centrale din capitală a provocat mai întâi agitație în rândul vizitatorilor și declarații acuzatoare din partea prim-ministrului și a epidemiologilor la adresa acestora.

Acum însă piața activează în regim normal. Ce-i drept, chiar dacă s-au adaptat la noile condiții, cumpărătorii și vânzătorii respectă cu greu regula de a purta masca în mod corespunzător, motivând prin căldură.

Comercianții din piețe se confruntă acum cu o nouă problemă: mulți administratori ai piețelor le cer să plătească arenda pentru lunile în care piața nu a funcționat. Despre aceasta ne-a informat Eugen Roșcovanu, președintele Asociației Micului Business. Potrivit afirmațiilor sale, micii întreprinzători și persoanele angajate pe cont propriu supraviețuiesc cu greu în condițiile unei cereri scăzute, ale cerințelor sanitare aspre și samovolniciei din partea administrației piețelor.

De la 8 iunie, în Moldova s-au redeschis toate centrele comerciale. Dar cu niște condiții de muncă limitate. Le-a fost permis să lucreze de la ora 10:00 dimineața până la ora 16:00. Totodată, este interzisă în continuare activitatea localurilor de alimentație publică, a zonelor de agrement și a cinematografelor de pe teritoriul centrelor comerciale. Potrivit informațiilor NM, proprietarii centrelor comerciale au avut câteva întrevederi cu autoritățile centrale și cele locale, încercând să-i convingă să reexamineze orele de lucru, care nu sunt deloc rentabile pentru centrele comerciale, dar deocamdată fără niciun rezultat.

De exemplu, sălile de fitness au voie să activeze fără vestiare, cabinele de duș și piscine. Acest lucru a revoltat societatea. Argumentând această decizie, Nicolae Furtună, directorul Centrului Național de Sănătate Publică, a spus că activitatea fără vestiare și cabinele de duș reduce riscul de contaminare.

Se pare că cea mai așteptată a fost deschiderea cafenelelor și a restaurantelor. Reprezentanții acestei ramuri au fost grav afectați din cauza carantinei, ei au cerut ajutorul statului și chiar au organizat proteste.

Potrivit restauratorului Dumitru Cebotarescu, restaurantele au pierdut până la 95% din vânzări. Și doar în unele rețele, de la 5% până la 10% din veniturile precedente au fost asigurate de livrări. O problemă gravă a fost cea a arendei. Cebotarescu a spus că în perioada carantinei, cel mai mare centru comercial din Chișinău a solicitat niște sume pentru paza încăperilor arendate – 20 mii de lei, de parcă acestea erau păzite de un detașament de soldați.

Reprezentanții localurilor de alimentație publică susțin că statul nu le-a oferit niciun fel de asistență, iar reducerea cu 5% a TVA – până la 15% – încă nu o vor resimți prea curând.

Între timp, Ministerul Finanțelor încearcă să intensifice măsurile de susținere a businessului din partea statului. Astfel, de la 1 iulie, companiile pot să se adreseze după compensarea dobânzii pentru împrumutul unei sume mari. De asemenea, acum vor accepta și creditul solicitat de la organizațiile financiare nebancare. La 18 iunie, parlamentul a adoptat unele modificări datorită cărora o companie va putea lua un împrumut în mărimea unui fond salarial de șase luni și nu de trei luni, cum a fost până acum.

Ministrul finanțelor Sergiu Pușcuța a menționat că scopul acestor modificări este de a asigura accesul la finanțare a unui număr mai mare de întreprinderi în condițiile crizei actuale.

Conform proiectului, Serviciul Fiscal de Stat va monitoriza acordarea subvențiilor pentru întreprinderile care, în perioada stării de urgență, au fost nevoite să-și sisteze activitatea sau nu au achitat salarii angajaților.

La una dintre ședințele guvernului, prim-ministrul Ion Chicu a propus ca acest program să fie prelungit și anul viitor. Însă, potrivit afirmațiilor lui Pușcuța, această chestiune va fi examinată atunci când va fi aprobat bugetul pentru anul 2021.

Printre altele, întreprinderile vor putea obține un voucher în valoare de 20 mii de lei și un grant de 200 mii de lei. „Voucherul va putea fi valorificat pentru crearea site-ului sau a paginii pe rețelele sociale. Când noi analizam acest lucru, am ajuns la concluzia că nu toți oamenii care pot crea și pot produce au abilități în domeniul IT și în marketingul online", a menționat Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei. Ea afirmă că businessul va putea primi grantul după voucher și îl va putea valorifica, de exemplu, pentru a achiziționa un soft specializat. La fel, cei de la Ministerul Economiei presupun că pentru unii producători, prezența în online pe viitor ar putea facilita ieșirea pe piețele externe și oportunitatea de a-și exporta produsele.

Ce-i drept, funcționarul recunoaște că nu toate afacerile vor putea trece totalmente în online.

Pentru a beneficia de susținere în cadrul programului, proprietarii întreprinderilor mici și mijlocii înregistrate oficial în Moldova trebuie să demonstreze, cum comerțul online le va ajuta să depășească criza provocată de restricțiile impuse din cauza epidemiei.

În timp ce autoritățile centrale continuă să identifice diferite modalități de a susține businessul, cele locale le complică viața. Astfel, decizia Consiliului Municipal Chișinău de a majora taxele locale pentru magazinele cu suprafața mai mare de 200 m.p. i-a nemulțumit pe retaileri și ei intenționează să conteste această hotărâre. Argumentele consilierilor precum că în perioada carantinei, în supermarketuri au crescut prețurile și acestea au câștigat mai mult nu i-au mulțumit pe antreprenori.

„Acest lucru a încălcat principiul previzibilității afacerilor. În plus, impozitele majorate au fost introduse în mod retroactiv", a declarat Victor Durleșteanu, liderul patronatelor retailerilor, în cadrul unei conferințe de presă dedicată acestui subiect.

El a menționat că procesul de elaborare și adoptare a acestei decizii a fost absolut netransparent, iar proiectul nu are nici măcar o notă explicativă. De asemenea, retaielrii s-au revoltat din cauza că înainte de a lua această decizie, nimeni nu a discutat cu reprezentanții mediului de afaceri. „Nu există niciun fel de condiții de joc egale. Este o discriminare", este convins Durleșteanu.

Agențiile de publicitate au numit demolarea panourilor publicitare din Chișinău ceva asemănător cu un atac raider.

Ea susține că cei din domeniul publicității nu știu cum să acționeze mai departe. „Cuiva ar putea să nu placă panourile publicitare, însă publicitatea exterioară aduce orașului 2 milioane de lei anual, iar republicii – 40 milioane de lei. […] Mult mai simplu e să demolezi un suport de publicitate decât să repari un trotuar sau un monument de arhitectură", a menționat Zablovschi.

Ion Ceban, primarul de Chișinău, a declarat însă că primăria discută cu reprezentanții companiilor de publicitate proiectul unui nou regulament privind plasarea publicității exterioare în Chișinău și a dat asigurări că modificările vor fi aplicate treptat.

Pentru prima dată de la introducerea măsurilor de carantină în Moldova, timp de trei zile lucrătoare consecutive (24, 25 și 28 iunie), încasările la bugetul de stat le-au depășit pe cele înregistrate în aceleași zile ale anului trecut. Acest lucru este menționat în raportul despre încasările zilnice la buget, care a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.

În ansamblu, încasările la bugetul de stat în aproape o jumătate de an au constituit 17,15 miliarde de lei. Aceasta înseamnă cu 3,1% mai puțin decât cele de anul trecut și cu 5% mai puțin decât cele planificate.

În ajun, președintele Igor Dodon s-a grăbit deja să anunțe această noutate, subliniind că economia a început să se restabilească.

El a scris pe pagina sa de Facebook despre subiectele pe care le-a discutat cu speakerul Zinaida Greceanîi și premierul Ion Chicu.

Șeful statului a vorbit și săptămâna trecută despre începutul restabilirii, operând cu date despre exporturi.

Potrivit afirmațiilor președintelui, Moldova a început să atingă nivelul de anul trecut al volumelor exporturilor. „Practic, am revenit. Am început să ne apropiem de nivelul de anul trecut. Acest lucru se referă și la buget. Iar acum imaginați-vă că noi oprim totul și introducem carantină. Va fi mai bine? Nu cred", a spus șeful statului.

Menționăm că cele mai noi date statistice despre exporturile din luna aprilie demonstrează scăderea considerabilă a acestora. Conform datelor Biroului Național de Statistică, exporturile de mărfuri în luna aprilie s-au redus cu 30,5% comparativ cu luna aprilie 2019, constituind 149,8 milioane de dolari. Totodată, aceasta înseamnă cu 28,7% mai puțin decât în luna martie 2020 (Biroul Național de Statistică încă nu a prezentat informațiile pentru luna mai).

Dacă e să analizăm volumele exporturilor pentru primele patru luni ale anului curent, scăderea nu este atât de considerabilă – minus 13% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. Scăderea exporturilor a fost influențată cel mai mult de reducerea reexporturilor – cu 35,3%. Exporturile nete din perioada ianuarie – aprilie s-au redus cu 2,7%.

Experții sunt convinși că economia a fost grav afectată, recesiunea economică se aprofundează, iar președintele manipulează cu cifrele în mod conjunctural.

Expertul a adăugat că în această primăvară, ca niciodată, locuitorii Moldovei au cumpărat legume și fructe din supermarketuri. „De obicei, ei făceau acest lucru în piețe, iar piețele au fost închise. Supermarketurile plătesc impozite, iar pentru cumpărăturile efectuate în lunile precedente, plățile impozitelor ajung în buget în luna iunie. Însă în luna iunie, a fost permisă relaxarea piețelor, iar acolo, din câte se știe, impozitele sunt mai mici sau lipsesc complet și rezultatele se vor vedea deja în lunile iulie-august", a menționat Negruța.

Iar datele Băncii Naționale cu privire la lichidități și noile credite și depozite denotă faptul că în perioada aprilie – mai, lichiditățile în Moldova au atins maximul istoric – 29,4 miliarde de lei. Acest lucru s-a întâmplat datorită creșterii depozitelor – treptată, dar mult mai lentă – plus 0,3 miliarde de lei pentru perioada aprilie – mai. În prezent, pe conturile bancare se păstrează peste 70 miliarde de lei.

În schimb, în această perioadă, băncile au acordat credite cu 1,1 miliarde de lei mai puține, anume businessului. Din această cauză, apropo, Banca Națională este nevoită să sterilizeze și mai mult masa monetară, pentru a nu admite deprecierea leului.

Expertul economic Victor Ciobanu consideră că reducerea creditării este un rezultat al politicii nechibzuite a autorităților.

Chiar dacă situația bugetului nu e atât de rea, autoritățile nu-și pierd speranța de a obține creditul rusesc de 200 milioane de euro, care a fost anulat în luna mai. Astfel, după vizita de două zile a lui Igor Dodon la Moscova, s-a anunțat că săptămâna aceasta, Moldova și Rusia vor relua negocierile privind împrumutul rusesc de 200 milioane de euro.

Dodon a publicat pe Facebook o scrisoare a viceministrului finanțelor din Federația Rusă, Timur Maximov, semnată la 23 iunie.

„Ținând cont de adresarea prim-ministrului Ion Chicu, permiteți-mi să confirm disponibilitatea de a relua consultările bilaterale cu partea moldovenească în problema acordării creditului financiar de stat guvernului Moldovei, în valoare de 200 milioane de euro", a declarat Maximov în scrisoare.

„Procesul a început", așa a comentat Dodon noutatea despre lansarea negocierilor cu Rusia.

Înainte de plecare, președintele și-a expus îndoielile că Rusia va dori să reia negocierile.

Anterior, NM a scris că cele mai înverșunate dezbateri despre creditul rusesc care au fost în parlament a provocat articolul 7, punctul 2 al acordului de creditare, în care se menționează că guvernul va trebui să-și asume și creditele neperformante ale companiilor autohtone față de băncile din Federația Rusă, în caz dacă aceste credite au fost garantate de guvern. În timpul discuțiilor, autoritățile așa și nu au clarificat această chestiune: de ce e necesar acest punct în acord și ce fel de credite vor putea solicita companiile moldovenești de la băncile rusești.

După aceasta, prim-ministrul Ion Chicu i-a numit iresponsabili pe deputații care cu orice ocazie se declară împotriva semnării acordului cu Rusia pentru acordarea celor 200 milioane de euro. Potrivit afirmațiilor lui Chicu, volumul încasărilor la buget se restabilește treptat după scăderea dramatică din lunile aprilie și mai. Însă „în aceste condiții dificile, în care s-a pomenit economia țării, finanțarea externă este unica posibilitate de a îndeplini toate angajamentele față de cetățeni".

Menționăm că guvernul Moldovei intenționează să obțină și asistență macrofinanciară din partea UE. De exemplu, la ultima întrevedere a premierului cu Peter Michalko, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, s-a discutat procesul de realizare a condițiilor pentru obținerea acestei asistențe. Șeful legislativului moldovenesc a menționat progresul înregistrat în acest sens.

Săptămâna trecută, parlamentul a îndeplinit încă o condiție – a anulat Programul Cetățenie prin investiție. Dar cererile investitorilor, care au fost depuse până la anunțarea moratoriului, vor fi examinate, iar legea va intra în vigoare de la 1 septembrie 2020, când va expira termenul moratoriului anunțat anterior de parlament.

NM a scris mai devreme că firma operator a programului de acordare a cetățeniei moldovenești prin investiție „Henley and Partners" a declarat că dacă guvernul va rezilia contractul cu partenerul privat al programului de cetățenie moldovenească prin investiție, Moldova va trebui să plătească cheltuielile de judecată care sunt prevăzute în contract. Compania nu a dezvăluit suma acestor cheltuieli. Reamintim că moratoriul pentru cetățenie prin investiție în Moldova a fost anunțat în vara anului 2019, termenul moratoriului trebuia să expire la 24 decembrie 2019, însă a fost din nou prelungit. Potrivit informațiilor Agenției Servicii Publice, până la anunțarea moratoriului, 97 de persoane au depus cereri pentrua dobândi cetățenia moldovenească. Opt cetățeni străini au devenit cetățeni ai Moldovei prin acest program. În prezent, 25 de cereri de obținere a cetățeniei, care au fost depuse de către cetățeni străini și membrii familiilor lor, sunt în proces de examinare.

Potrivit Programului de dobândire a cetățeniei Moldovei prin investiție, care a fost inițiat de către democrați, un investitor străin poate obține cetățenia moldovenească dacă transferă cel puțin 100 mii de euro în Fondul de dezvoltare pe termen lung sau dacă va investi 250 mii de euro într-un domeniu de importanță strategică în afaceri. Autoritățile au calculat că în primii cinci ani de funcționare a programului ar putea atrage 1,3 miliarde de euro.

Text: Natalia Melnic
Prezentare: Cristina Demian
Фото: cleverreach.com