Cursa pentru Cotroceni: Pe cine susțin partidele din Moldova la prezidențialele din România

Românii își aleg președintele la sfârșitul acestei săptămâni, iar votul în diaspora a început deja și se va desfășura pe parcursul a trei zile. În Republica Moldova, mai multe partide și-au declarat susținerea pentru anumiți candidați și își îndeamnă simpatizanții cu cetățenie română să le urmeze exemplul. NM vă arată cine pe cine sprijină în cursa pentru Președinția României.

Blocul politic Împreună și-a anunțat sprijinul pentru Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare de la București, formată din PSD, PNL și UDMR.

Blocul Împreună a urmărit cu maximă atenție desfășurarea alegerilor prezidențiale din România și a analizat potențialul candidaților prin prisma evoluției relațiilor moldo-române și a rolului esențial al Bucureștiului în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Campania electorală a evidențiat prestația remarcabilă a candidatului coaliției de guvernare, Crin Antonescu. Experiența sa politică vastă, atașamentul față de valorile democrației liberale, abilitatea de a comunica și de a coagula forțele politice îl plasează printre liderii incontestabili ai cursei electorale.

Ascensiunea partidelor extremiste, încurajate din exterior, pune în pericol realizările democratice ale României și statutul său în structurile europene și euroatlantice. În aceste condiții, doar un lider puternic, experimentat și susținut de o majoritate parlamentară poate garanta stabilitatea și continuitatea parcursului democratic. Crin Antonescu întrunește aceste calități”, a menționat formațiunea.

Partidul Social Democrat European (PSDE) și-a manifestat susținerea pentru același concurent electoral.

Ținând cont de contextul geopolitic tensionat și de criza regională complexă, PSDE își dorește ca în funcția de președinte al României să ajungă o persoană capabilă să garanteze pace și stabilitate în societate, să asigure echilibrul între puteri și să aibă capacitate de a dialoga cu partenerii strategici, pornind de la interesul statului și al cetățenilor săi.

Acest candidat este astăzi domnul Crin Antonescu, persoană cu o vastă experiență politică, un bun cunoscător al realităților geopolitice și care se bucură de susținerea partidelor aflate la guvernare în România, ceea ce înseamnă că va dispune de toate pârghiile necesare pentru a face față provocărilor actuale majore. Mai mult decât atât, domnul Crin Antonescu este atașat profund de Republica Moldova și cetățenii noștri, fapt care garantează stabilitate, previzibilitate și continuitate în ceea ce privește relațiile strategice între statele noastre”, a transmis partidul.

Mișcarea „Respect Moldova” îl susține la acest scrutin prezidențiale pe Victor Ponta, care concurează în calitate de candidat independent.

Tot mai mulți moldoveni vor vota cu Victor Ponta la prezidențialele din România. (…) Victor Ponta a fost mereu alături de Republica Moldova. În timpul mandatului său de prim-ministru, au fost renovate sute de grădinițe, a fost construit gazoductul Iași–Chișinău, care contribuie la independența energetică, iar SMURD a devenit o realitate care salvează vieți.

Este timpul să alegem un președinte pentru vremuri grele. Un om al acțiunilor concrete, nu al vorbelor deșarte. Mulțumim pentru tot sprijinul acordat Moldovei și succes în această cursă electorală!”, a declarat formațiunea politică.

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) îl susține pe Crin Antonescu. Pe 11 aprilie, la Chișinău, Igor Grosu, liderul PAS și președintele Parlamentului, a apărut alături de Antonescu într-o conferință de presă, în cadrul căreia și-a exprimat susținerea.

Igor Grosu a publicat și pe 1 mai, în ajunul începerii votului în diaspora, un mesaj de sprijin.

Alegerile prezidențiale din România sunt mai mult decât o simplă competiție electorală: sunt despre direcția pe care va merge România, dar și despre vocea puternică pe care o va avea România în Uniunea Europeană pentru a susține Republica Moldova. La alegerile prezidențiale din România votăm Crin Antonescu, candidatul înaintat de guvernarea proeuropeană de la București și de Partidul Național Liberal, alături de care suntem împreună în marea familie politică europeană – Partidul Popular European”, a menționat politicianul.

La rândul său, președintele Partidului „Republica Unirii”, Sergiu Mocanu, a făcut apel la votul în favoarea candidatului independent Nicușor Dan.

Avem un om cumsecade, care-i Nicușor Dan. Care-i primar de București, care a dovedit că e un primar bun. E un om cu studii, e un om educat, pe care eu aș vrea să-l vedem la Cotroceni și să vedem ce poate face. E vorba de un credit de încredere pe care vreau să i-l dau. Din cauza asta, vă rog frumos să mergeți (…) și să dați un vot pentru Nicușor Dan. O să faceți un bine țării și dvs la fel”, a declarat Sergiu Mocanu.

În același timp, Partidul „Democrația Acasă” (PDA) și-a declarat susținerea pentru George Simion.

Dragi români basarabeni, România, țara noastră, ne cheamă la datorie. 2 mai, 3 mai și 4 mai, Republica Moldova, de comun cu diaspora, votează președinte George Simion. (…) Este un patriot adevărat, care a demonstrat prin fapte și prin acțiuni că ține la neamul românesc. Și a optat și optează pentru reîntregirea românilor de pretutindeni”, a transmis PDA.

Și Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ” a venit cu un mesaj referitor la alegerile prezidențiale din România. Formațiunea politică nu și-a exprimat susținerea pentru niciun candidat, însă a făcut apel la participarea la vot și alegerea unui candidat care nu este pro-rus.

Frați români din Basarabia, din țară și de pretutindeni! Sacrificați-vă o zi din viață pentru România și participați cu toții la vot! Nu vă lăsați înșelați de „înțelepciunea rusească” și de cătușele de aur „sfințite” de colonelul-patriarh de la Moscova, nu dați nici un vot marionetelor lui Putin. Știm că e foarte greu sau aproape imposibil, dar vă rugăm să alegeți un candidat care are cel puțin un dram de respect pentru poporul român de pe ambele maluri ale Prutului și o minimă responsabilitate pentru securitatea și unitatea României”, a menționat partidul.

Alegerile pentru funcția de președinte al României vor avea loc în data de 4 mai. În diaspora însă procesul de vot va dura trei zile: pe 2, 3 și, respectiv, 4 mai (lista secțiilor de vot din R. Moldova – aici).

În cursa electorală pentru Președinția României sunt înscriși 11 concurenți:

  • George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor);
  • Crin Antonescu (Alianța electoră „România Înainte”);
  • Elena Lasconi (formal este candidata USR, însă formațiunea i-a retras sprijinul);
  • Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român);
  • Lavinia Șandu (Partidul Umanist Social Liber);
  • Victor Ponta (candidat independent);
  • Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie);
  • Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale);
  • Daniel Funeriu (candidat independent);
  • John-Ion Banu-Muscel (candidat independent);
  • Nicușor Dan (candidat independent).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: