Știri Media de Securitate

Curtea Constituțională a anulat modificările PAS prin care se extindea darea în arendă a spațiilor de la Aeroport. Reacția socialiștilor

Extinderea termenului de dare în chirie a spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău, de la 3 la 5 ani, propusă de PAS a fost declarată neconstituțională. Decizia a fost luată de Curtea Constituțională și anunțată pe 20 iunie, urmare a unei sesizări depuse de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. 

Amendamentul PAS și sesizarea la Curtea Constituțională 

Pe 14 mai curent, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian a anunțat despre înregistrarea unui amendament prin care Aeroportul Chișinău să fie inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Marian anunța că modificarea va permite Agenției Proprietăți Publice să relanseze licitația pentru închirierea spațiilor de la Aeroport și a aplica condiții mai avantajoase pentru a atrage cât mai multe companii serioase. „De exemplu, să extindă și termenul de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani”, comunica deputatul.

Pe 16 mai, deputații au adoptat în a doua lectură ca Aeroportul Internațional Chișinău să fie inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Pe 24 mai, întreprinderea de stat „Aeroportul Internațional Chișinău” a fost inclusă în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Legea care prevede acest lucru și decretul șefei statului privind promulgarea ei au fost publicate în Monitorul Oficial.

Pe 5 iunie curent, Partidul Socialiștilor a emis un comunicat în care anunța că deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au sesizat Curtea Constituțională cu privire la modificările operate în legislație care presupun extinderea termenului de dare în arendă a spațiilor comerciale ale Aeroportului Internațional Chișinău. Parlamentarii au solicitat controlul constituționalității articolului II din Legea nr. 116 din 16 mai 2024 pentru modificarea unor acte normative.

În procesul legiferării nu au fost respectate prevederile Regulamentului Parlamentului, a Legii cu privire la actele normative, precum și cele privind transparența în procesul decizional. Astfel, proiectul de lege a fost înregistrat la 8 aprilie 2024, iar la 16 aprilie a fost adoptat de Parlament, fără a fi prezentată o expertiză sau aviz din partea guvernului, precum și fără organizarea consultărilor publice.

Totodată, la 15 mai 2024, cu o zi înainte de adoptarea legii în lectură finală, deputații PAS, cu depășirea tuturor termenelor legale, înregistrează un nou amendament la proiect, propunând completarea art. 13 la Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Astfel, în lipsa avizului Guvernului, legea a fost completată cu două alienate noi, prin care a fost introdusă o derogare de la mecanismul de includere în lista bunurilor nepasibile privatizării”, comunicau socialiștii.

Decizia Curții 

Pe 20 iunie, Curtea Constituțională a anunțat că a examinat sesizarea deputaților.

Curtea a admis sesizarea privind controlul de constituționalitate al articolului 13 alineatele (41) şi (42) și pct. 261 din Anexa la Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. (…) Curtea a declarat neconstituționale articolul 13 alineatele (41) şi (42) și pct. 261 din Anexa la Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”, se arată în hotărâre Curții.

Se menționează că „această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

Reacția Partidului Socialiștilor 

Partidul Socialiștilor a declarat că „salută decizia Curții Constituționale, care astăzi a declarat ilegale amendamentele la legislație, inclusiv inițiativa scandaloasă a deputatului PAS, Radu Marian, ce prevede includerea Aeroportului Internațional Chișinău în lista bunurilor statului ce nu pot fi privatizate”.

Amendamentul permite prelungirea duratei de închiriere a spațiilor comerciale din Aeroportul Chișinău de la 3 la 5 ani. (…) Din punctul de vedere al Partidului Socialiștilor, respectarea strictă a legilor și normelor statului de drept reprezintă una dintre condițiile principiului interesului național, pe care orice guvernare din Moldova trebuie să îl urmeze. PSRM va continua să lupte pentru triumful legii și ordinii în Republica Moldova”, au comunicat reprezentanții partidului.

***

Pe 3 mai 2024, Agenția Proprietăți Publice (APP) a declarat că licitația de la Aeroportul Chișinău, cu privire la închirierea spațiilor comerciale, va fi relansată cu noi condiții de participare, urmând să fie divizată în două loturi – un lot pentru Travel Retail (magazine) și un alt lot pentru Food and Beverages (restaurante). Totodată, termenul de transmitere în chirie să fie extins, de la 3 – la 5 ani. Înainte de aceasta, APP declara că va fi propus Parlamentului ajustarea legii „pentru a include Aeroportul Internațional Chișinău în lista bunurilor interzise de privatizare. Următoarea licitație, menționa Agenția, va fi inițiată „din momentul modificării legislației”. Detalii AICI.

După ce pe 16 mai deputații au adoptat în a doua lectură ca Aeroportul Chișinău să fie inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate, pe 29 mai reprezentanții Aeroportului au anunțat despre inițierea unei noi licitații publice pentru spațiile comerciale din aerogară. Se menționa că de această dată licitația a fost divizată în două loturi, totodată a fost redus numărul de aeroporturi în care participanții trebuie să își demonstreze activitatea, de la 10 la 7 aeroporturi, și a fost extins termenul contractului de locațiune – de la 3 la 5 ani. Se mai preciza că începând cu 1 iunie doritorii vor depune cererile pentru participare la licitație iar pe 27 iunie va fi anunțat câștigătorul. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Angajații vor merge mai rar la controale medicale, iar companiile vor putea deschide cabinete de medicină a muncii. Propunerile Guvernului

Ministerul Sănătății își propune să modifice modul în care se realizează examenele medicale periodice pentru angajați. Potrivit unui proiect de lege, aflat în consultări publice, frecvența examenelor va fi ajustată în funcție de nivelul de risc profesional: în loc de anual, ele se vor efectua la 24 sau chiar 36 de luni. Aceasta înseamnă, potrivit autorilor, că angajații care nu sunt expuși unor riscuri majore vor merge mai rar la controale, fără ca sănătatea lor să fie pusă în pericol, iar resursele pentru supraveghere vor fi folosite mai eficient. Totodată, proiectul prevede și posibilitatea ca întreprinderile să își organizeze propriile cabinete de medicină a muncii.

„Întreprinderile și instituțiile vor avea posibilitatea de a organiza propriile cabinete de medicină a muncii, asigurând supravegherea stării de sănătate a angajaților. Totodată, se vor înființa cabinete individuale care vor presta servicii în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, contribuind la creșterea accesului acestora la servicii de specialitate de calitate”, se arată în nota informativă a proiectului.

Obiectivul general al proiectului este „protecția sănătății lucrătorilor, prevenirea și diagnosticarea rapidă a oricărei modificări în starea de sănătate asociate expunerii la riscul profesional”. Rezultatele examinărilor vor fi luate în considerare pentru aplicarea măsurilor preventive la locul de muncă, astfel încât sănătatea angajaților să fie monitorizată în mod real și adaptat fiecărui tip de profesie.

Autorii proiectului explică că aceste schimbări vor face examenele medicale periodice mult mai eficiente pentru angajații care lucrează în medii cu riscuri profesionale. În loc să fie aceleași controale pentru toți, evaluările vor fi adaptate exact la nivelul de expunere al fiecărui angajat.

Nota de fundamentare arată că aceste schimbări vor îmbunătăți coordonarea între instituțiile publice și capacitatea lor de a aplica politicile de sănătate ocupațională. Pe termen lung, ele vor preveni bolile profesionale, vor reduce costurile pentru tratament și incapacitate de muncă, și vor îmbunătăți calitatea datelor despre sănătatea angajaților.

Un alt pas important este crearea și consolidarea unui Registru național al lucrătorilor expuși riscurilor profesionale. Acesta va fi un fel de „bază de date centralizată” care va colecta, organiza și analiza informații despre expunerile profesionale și sănătatea angajaților. Potrivit proiectului, acest registru face parte din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025–2029 și va ajuta autoritățile să ia decizii mai bune pentru protecția oamenilor la locul de muncă.

Costurile pentru supravegherea sănătății lucrătorilor vor fi suportate de angajatori. Totuși, pentru ucenici și pentru examenele post-expunere profesională, serviciile vor fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru că doar specialiștii în medicina muncii pot evalua corect impactul riscurilor asupra sănătății angajaților.

***

Organizarea și efectuarea examenelor medicale periodice este reglementată în prezent prin Hotărârea Guvernului nr. 1079/2023, care stabilește cerințele minime pentru prevenirea bolilor profesionale și transmisibile. Totuși, cadrul actual este considerat depășit și insuficient adaptat standardelor europene și internaționale.

Datele din Republica Moldova arată că, în 2024, numărul total al populației ocupate a fost de 853 900 persoane, dintre care doar 79 512 angajați, aproximativ 9,3%, au fost supuși examenelor medicale periodice, iar 98,8% dintre aceștia au fost declarați apți pentru muncă. Pentru examenele la angajare, numărul angajaților examinați a fost de 11 539 în 2024, comparativ cu 12 797 în 2023 și 11 520 în 2022, iar peste 97% dintre aceștia au fost declarați apți.

Tendința pe ultimii trei ani este descendentă, ponderea angajaților examinați medical reducându-se de la 11,7% în 2022 la 10,7% în 2024, iar procentul persoanelor neexaminate rămâne la un nivel ridicat. Cele mai mici niveluri de examinare s-au înregistrat în domeniile comerțului cu ridicata și cu amănuntul, alimentației publice, agriculturii și silviculturii, unde doar între 1,3% și 3,4% dintre angajați au beneficiat de examene periodice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: