Andrei Mardari | NewsMaker

Curtea Constituțională a dat undă verde pentru referendum. Pe ce dată vom decide dacă vrem sau nu ca Moldova să adere la UE

Curtea Constituțională a dat undă verde marți, 16 aprilie, pentru organizarea referendumului constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană (UE). Plebiscitul, inițiat de președinta țării, Maia Sandu, urmează să aibă loc pe data de 20 octombrie, 2024. Întrebarea la care vor răspunde moldovenii este: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. La fel, Constituția urmează să fie completată cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”.  

Decizia Curții Constituționale:

  1. Inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 deputați din parlament, este prezentată de subiectul autorizat și în acest sens este conformă cu prevederile art. 141, al. 1, lit. b din Constituție.
  2. Inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de art. 63, al. 3 și art.142 al. 3 din Constituție.
  3. Inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de art. 142 al. 1 și 2 din Constituție și poate fi prezentat Parlamentului spre examinare.

Președinta CC, Domnica Manole a declarat că decizia este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac. Aceasta intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

Menționăm că referendumul inițiat de guvernare este unul constituțional. Speakerul Igor Grosu și vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman au declarat deja că votul cetățenilor va fi stipulat în Legea Supremă automat, fără să treacă printr-un vot suplimentar în forul legislativ. Parlamentarii au declarat că „nu este nevoie ca deputații să valideze ceea ce au hotărât oamenii”.

***

Referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta Maia Sandu, la sfârșitul anului 2023. Plebiscitul ar urma să se desfășoare în ziua alegerilor prezidențiale. Scopul acestuia și al modificării Constituției este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.

Pe 8 aprilie, prima versiune a proiectului de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, în vederea introducerii parcursului european în legea supremă, a fost făcut publică. În aceeași zi, documentul a fost supus consultărilor publice, la Parlament. Autorii au propus completarea preambulului Constituției cu două aliniate noi, precum și a textului legii supreme. Detalii AICI.

O zi mai târziu, pe 9 aprilie, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Veronica Roșca, a anunțat că a transmis propunerea de inițiere a referendumului pentru revizuire la Curtea Constituțională. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova 1

Veaceslav Platon contestă extrădarea din Marea Britanie și susține că dosarul său ar fi motivat politic

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în Marea Britanie procedura de extrădare în Republica Moldova, unde este cercetat pentru implicare într-o schemă de spălare de bani în valoare de 22 de miliarde de dolari. Marți, 28 iulie, acesta a dat declarații în fața unei instanțe din Londra, afirmând că dosarul penal intentat împotriva sa ar fi motivat politic, relatează Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost reținut la Londra anul trecut, după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat extrădarea sa. Procurorii moldoveni îl acuză că ar fi contribuit la transferarea unor sume importante de bani din Rusia în perioada 2010-2014, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit anchetatorilor, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea infracțională care ar fi direcționat bani către conturi deschise la Moldindconbank, a doua cea mai mare bancă din Republica Moldova, unde acesta deținea acțiuni.

Procurorii susțin că tranzacțiile erau prezentate drept plăți sau împrumuturi legitime, însă Platon și complicii săi ar fi organizat ulterior neachitarea datoriilor și ar fi inițiat procese în instanță, obținând decizii de la anumiți judecători pentru a crea aparența legalității operațiunilor.

Avocații lui Veaceslav Platon susțin că acuzațiile reprezintă o încercare de „neutralizare a sa ca amenințare politică”. Potrivit apărării, dosarul ar fi fost construit pentru a permite autorităților moldovene să îi confişte acțiunile deținute la Moldindconbank și la Agroindbank, cea mai mare bancă din țară.

De cealaltă parte, reprezentanții autorităților moldovene au declarat în documentele prezentate instanței că afirmațiile lui Platon sunt „un paravan” prin care acesta încearcă să evite răspunderea pentru presupusele infracțiuni și să împiedice extrădarea.

Veaceslav Platon, care a fost condamnat în Republica Moldova în 2017 pentru spălare de bani, dar ulterior eliberat după un apel, a declarat la Curtea de Magistrați din Westminster că a intenționat să susțină parcursul european al președintei Maia Sandu.

Dar Maia Sandu, încă de la început, a considerat că infracționalitatea este peste tot și că doar ea reprezintă binele pentru această țară”, a spus Platon.

Acesta a mai afirmat că poziția sa economică reprezenta un motiv pentru care ar fi fost perceput drept o amenințare: „Eram proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări… Nu exista o persoană mai influentă decât mine în domeniul economic și financiar, iar ea a văzut acest lucru ca pe o amenințare”.

Catherine Brown, avocata care reprezintă autoritățile moldovene, a respins însă acuzațiile privind caracterul politic al dosarului. „Procesele împotriva lui nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi privind activități infracționale care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, a spus ea.

Audierile vor continua până în luna august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: