curtea de conturi
Максим Андреев, NewsMaker

Curtea de Conturi, noi precizări despre constatările auditului privind vaccinarea anti-COVID

Curtea de Conturi (CCRM) salută inițierea de către Ministerul Sănătății a unei comisii de anchetă, care va verifica corectitudinea administrării dozelor de vaccin anti-COVID-19 la care se face referire în raportul instituției. Totodată, CCRM a venit cu unele precizări referitor la auditul efectuat. 

Potrivit instituției, în cadrul auditului a fost evaluat întreg procesul de vaccinare: recepționarea, repartizarea și înregistrarea administrării vaccinurilor. Probele de audit au fost obținute din SIA Registru de Evidență a Vaccinării împotriva COVID–19 (SIA Registru) și registrele ținute pe hârtie, din documentele primare obținute de la diferite autorități implicate de proces, precum și din explicațiile oferite de responsabilii din cadrul entităților auditate.

„Prin prisma riscurilor identificate, CCRM a evaluat un eșantion de vaccinări de aproximativ 31% (527 mii) din totalul de 1,6 mil., rezultatele evaluării au servit drept bază pentru constatările de audit. Verificările Curții de Conturi pe eșantionul susmenționat au stabilit diferențe majore dintre datele din SIA Registru și fișele/listele Centrelor de sănătate (CS) și altor instituții medicale, ceea ce prezintă suspiciuni rezonabile privind existența a 6,8 mii cazuri (1,3% din eșantionul total examinat) de administrare a vaccinurilor cu termen expirat”, se arată în mesajul CCRM.

Astfel, „data administrării vaccinurilor indicată în fișele/listele CS nu coincide cu data inclusă în SIA Registru. În unele cazuri, în fișe/liste sunt introduse înscrisuri adiționale, prin care se modifică lotul vaccinului administrat, comparativ cu cel inițial indicat în fișă și în SIA Registru. Potrivit datelor din SIA Registru, s-a constat că, cele 6,8 mii de doze au fost administrate după expirarea termenului de valabilitate a vaccinului”.

Totodată, Curtea de Conturi atrage atenția comisiei de anchetă și asupra altor constatări expuse în raport cu referire la datele despre vaccinare din SIA Registru, în care echipa de audit a evaluat și stabilit peste 277 mii de înregistrări privind vaccinarea care a au fost introduse în alte perioade decât cele reale. „Analiza, prin prisma riscurilor identificate, a determinat că peste 70 mii înregistrări creează suspiciuni privind veridicitatea certificatelor emise de către instituțiile implicate în proces”, mai notează CCRM.

Precizăm că pe 16 decembrie, Curtea de Conturi a anunțat că ar fi fost administrate circa 7000 de doze de vaccin cu termenul de valabilitate expirat. Mai mult, conducerea instituției a acuzat Ministerul Sănătății de „management defectuos și insuficiența controalelor-cheie”. Ulterior, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a dat asigurări că informația potrivit căreia în Moldova ar fi fost administrate vaccinuri anti-Covid cu termen expirat sunt false. Într-un mesaj publicat pe 16 decembrie pe pagina sa de Facebook, oficialul a explicat că, potrivit procedurii, toate serurile expirate sunt retrase imediat din sala de imunizare. Prin urmare, nicio doză de vaccin nu putea fi administrată în acest fel.

Pe 17 decembrie, Ministerul Sănătății a anunțat despre crearea unei comisii de anchetă, care va verifica corectitudinea administrării vaccinurilor în instituțiile medico-sanitare și centrele de vaccinare la care se referă raportul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ecologiștii, nemulțumiți că împădurirea se face cu salcâmi. Ministrul Mediului: „Trebuie să ținem cont de realități”

Organizațiile de mediu trag un semnal de alarmă privind plantările masive de salcâm din cadrul Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, avertizând că această specie invazivă poate afecta biodiversitatea, culturile locale și resursele de apă. În replică, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că salcâmul va reprezenta doar 15–20% din suprafața plantată, fiind folosit exclusiv pe terenuri degradate și că programul va include tot mai multe specii autohtone, odată cu dezvoltarea noilor pepiniere.

Semnatarii petiției subliniază că, deși salcâmul crește rapid, este valoros pentru lemne de foc și apreciat în apicultură, utilizarea sa masivă în cadrul programului nu este justificată. Specia reduce biodiversitatea, afectează culturile locale și consumă cantități mari de apă, punând în pericol regimul hidrologic al terenurilor, explică Cătălina Molodoi, manager de dezvoltare la Ecopresa. Ea subliniază că plantarea copacilor trebuie să fie un proces planificat și științific: pe terenurile degradate se poate planta temporar salcâm, care ulterior să fie înlocuit cu specii autohtone precum frasinul sau stejarul.

„Prin această petiție vrem să evidențiem că cea mai mare parte a puieților plantați sunt salcâmi. Aceasta nu este o specie autohtonă, ci una adusă în Republica Moldova și invazivă. Petiția include link-uri cu dovezi și cercetări care confirmă acest lucru. Specialiștii consideră că salcâmul poate fi plantat ocazional, pentru anumite beneficii, însă plantarea exagerată de acum depășește limitele recomandate”, avertizează Cătălina Molodoi.

Ea a adăugat că Programul Național de Împădurire este unul deosebit de important și chiar istoric pentru Republica Moldova, motiv pentru care autoritățile trebuie să acorde maximă atenție pentru a nu-l compromite.

„Problema este că, în cadrul programului, se plantează prea mult salcâm. Înțelegem că în pepinierele „Moldsilva” materialul săditor este în mare parte salcâm, dar a trecut suficient timp de la începutul programului pentru a include și alte specii. Ne pare rău că această specie invazivă se răspândește atât de mult în țară. Programul este istoric și trebuie susținut, dar nu cu orice preț”, a mai spus ea.

Ministrul Mediului: Salcâmul va reprezenta doar 15–20% din Programul de împădurire

Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru anii 2023–2032, prin care se vor împăduri 145 de mii de hectare, prevede ca salcâmul să reprezinte doar 15–20% din suprafața totală plantată, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a precizat că autoritățile sunt deschise la dezbateri publice și la sugestii din partea tuturor actorilor interesați, pentru a îmbunătăți programul.

„Mă bucur să văd că Programul de împădurire este tot mai discutat în spațiul public. Am văzut solicitarea ONG-urilor de mediu și suntem deschiși să avem o dezbatere publică pe acest subiect, în care toți actorii interesați să prezinte soluții pentru a îmbunătăți Programul de împădurire”, a menționat Hajder.

Oficialul a explicat că, odată cu construirea noilor pepiniere, va fi posibilă producerea unui sortiment mai larg de puieți autohtoni, inclusiv cu rădăcină protejată, ceea ce va permite creșterea proporției speciilor native în plantații.

„Sunt conștient că avem nevoie de mai multe păduri cu specii autohtone. Totuși, trebuie să ținem cont de realitățile existente: plantăm pe terenurile oferite de primării, care sunt adesea degradate, lutoase, în pantă sau accidentate, și nu pe terenurile pe care ni le-am dori”, a subliniat ministrul.

Gheorghe Hajder a arătat că alegerea speciilor ține cont și de condițiile climatice și că plantațiile de salcâm nu înlocuiesc pădurile autohtone existente.

„De exemplu, în sudul țării, unde clima este mai aridă, unele specii autohtone, cum este stejarul, nu pot avea o dezvoltare corespunzătoare. Intervențiile cu salcâm se realizează exclusiv pe suprafețe degradate, unde nu există vegetație forestieră, iar condițiile climatice nu sunt favorabile altor specii”, a mai spus oficialul.

Potrivit datelor „Moldsilva”, salcâmul reprezintă peste 36% din fondul forestier al țării, iar suprafața ocupată continuă să crească, în loc să fie redusă. Organizațiile de mediu avertizează că plantarea rapidă a suprafețelor cu salcâm, datorită ratei sale de prindere ridicate, sacrifică calitatea ecologică a viitoarelor păduri și va genera costuri suplimentare pentru reconversia acestora.

Petiția propune autorităților limitarea plantării salcâmului doar pe solurile sever degradate, asigurarea ca cel puțin 70% din noile plantații să fie formate din specii autohtone, publicarea datelor despre speciile invazive și crearea unui mecanism extern de verificare a calității plantărilor. Semnatarii avertizează că, dacă nu se corectează direcția actuală a programului, ecosistemele vor fi degradate, banii publici risipiți, iar refacerea pădurilor native întârziată, afectând grav reputația Programului Național de Împădurire.

În prezent petiția a fost semnată de peste 40 de asociații de mediu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: