Arestarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, este primul caz din istoria autonomiei în care conducătorul acesteia ajunge în arest preventiv. Cine va conduce autonomia în această situație? Pe rețelele sociale și în presă sunt discutate mai multe scenarii, inclusiv posibilitatea unei administrații externe din Chișinău. NM a analizat care dintre aceste scenarii sunt reale, care sunt puțin probabile și care sunt complet imposibile.
Evghenia Guțul a fost reținută pe 25 martie la aeroportul din Chișinău. Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a declarat că, potrivit datelor Serviciului de Informații și Securitate (SIS), aceasta nu intenționa să se mai întoarcă în Moldova. Guțul a fost reținută în legătură cu două dosare penale, în care este acuzată de participare la finanțarea ilegală a unui partid și a unei campanii electorale. După reținere, Judecătoria Ciocana a dispus arestarea sa pentru 20 de zile, iar Judecătoria Buiucani examinează astăzi, 1 aprilie, mandatul de arest preventiv al Evgheniei Guțul în cel de-al doilea dosar penal.
După arestarea Evgheniei Guțul, s-a creat o situație în care bașcanul nu își poate exercita temporar atribuțiile. În același timp, conform legii, arestul preventiv poate fi prelungit până la un an.
În acest context, în presă și pe rețelele sociale sunt deja discutate mai multe scenarii privind persoana care va conduce Găgăuzia în această situație.
Scenariul 1 — nerealist
Pe 27 martie, Evghenia Guțul s-a adresat locuitorilor autonomiei. Ea a declarat că Chișinăul „intenționează să introducă stare de urgență în Găgăuzia, să impună o administrație externă și să numească în fruntea autonomiei pe unul dintre cei care au trădat interesele poporului găgăuz”. Potrivit bașcanului, este vorba despre reprezentantul în Găgăuzia a Cancelariei de Stat, Serghei Cernov.
Amintim că Găgăuzia este guvernată pe baza a două legi principale: Legea „Despre statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) (lege națională) și Statutul (analogul local al Constituției). Nici în lege, nici în Statut nu există niciun articol care să prevadă introducerea unei administrații externe din partea Chișinăului în autonomie. Locuitorii autonomiei își aleg bașcanul prin alegeri directe pentru un mandat de patru ani.
Dacă bașcanul nu poate îndeplini temporar atribuțiile, conform legii, acesta este înlocuit de primul adjunct al bașcanului. În prezent, acesta este Ilie Uzun.
Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandru Tarnavschi, a subliniat într-o discuție cu NM că nu trebuie să se creadă în „zvonuri” despre numirea unui alt bașcan al Găgăuziei de către Chișinău, deoarece acest lucru contravine legii.
Scenariul 2 — puțin probabil, dar posibil
Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Gheorghe Leiciu, a declarat în cadrul unei emisiuni la laf.md că nu înțelege de ce s-a recurs la arestarea bașcanului, având în vedere că societatea găgăuză și deputații APG oricum „se îndreptau către declarația de demisie a Comitetului Executiv (guvernul autonomiei, condus de bașcan)”.
Între timp, deputații APG, Alexandru Tarnavschi și Mihail Jelezoglo, au prezentat un proiect de moțiune de cenzură împotriva Comitetului Executiv. Dar pentru a lansa procedura moțiunii, aceasta trebuie să fie susținută de cel puțin o treime dintre deputații APG, adică de cel puțin 11 (APG are 35 de deputați). Potrivit lui Tarnavschi, inițiativa lor, deocamdată, are mai mult un caracter politic decât normativ și atrage atenția asupra greșelilor comise de Comitetul Executiv. „Dacă încă 9 deputați vor semna inițiativa, aceasta va deveni normativă, dar până acum acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Tarnavschi. El a mai precizat că este vorba despre moțiunea de cenzură împotriva Comitetului Executiv, nu a bașcanului. Adică, dacă moțiunea de cenzură va trece, Comitetul Executiv va demisiona, iar bașcanul va trebui să formeze o echipă nouă.
Alte inițiative ale deputaților găgăuzi privind moțiunea de cenzură împotriva Comitetului Executiv sau a bașcanului nu au existat. Conform Statutului, pentru demisia bașcanului, cu o astfel de inițiativă trebuie să vină cel puțin 11 deputați ai APG. Iar pentru a aproba moțiunea, aceasta trebuie să fie susținută de două treimi dintre deputații APG. După aceea, în Găgăuzia va trebui organizat un referendum privind demisia bașcanului.
Scenariul 3 — posibil
Până la pronunțarea sentinței pentru Evghenia Guțul, atribuțiile bașcanului, conform legii, vor fi îndeplinite de primul vicebașcan, Ilie Uzun. Dacă instanța o va considera pe Guțul nevinovată până la expirarea mandatului său, aceasta va putea să-și finalizeze mandatul, care expiră în 2027.
Colegii lui Guțul din blocul „Victorie” (care reunește partidele apropiate de Ilan Șor) au primit sentințe de condamnare pentru fapte similare. Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, iar deputata Irina Lozovan — la șase ani. Atât Nesterovschi, cât și Lozovan au dispărut din câmpul vizual al autorităților moldovenești înainte de pronunțarea sentinței și au fost dați în urmărire internațională.
Scenariul 4 — cel mai probabil
Conform Statutului Găgăuziei, bașcanul poate fi demis dacă a comis o infracțiune confirmată de instanță. Tarnavschi a menționat că în acest caz nu sunt necesare alte decizii ale APG, deoarece sentința de condamnare a instanței reprezintă deja un temei solid pentru demisie. După aceasta, locuitorii Găgăuziei vor trebui să aleagă un nou bașcan în termen de trei luni.
Dacă Guțul va fi eliberată din arest preventiv până la pronunțarea unei decizii definitive a instanței, aceasta va putea să revină la îndeplinirea atribuțiilor de bașcan.
***
Evghenia Guțul a fost aleasă bașcan al Găgăuziei în primăvara anului 2023. Candidatura sa a fost susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul de rezonanță „furtul miliardului”. Guțul este învinuită în două dosare penale. Primul — privind finanțarea ilegală a unui partid. Acest dosar este investigat de Procuratura Anticorupție. În acest caz, Guțul și fostul secretar al partidului neconstituțional „Șor”, Svetlana Popan, sunt acuzate că au acceptat în mod deliberat din partea unui grup criminal organizat suma de 9,74 milioane de lei pentru finanțarea partidului.
Potrivit anchetei, banii erau destinați plății acțiunilor de protest și achitării salariilor neînregistrate (în plic) membrilor filialelor teritoriale ale partidului. În acest dosar, acuzația a finalizat prezentarea dovezilor în instanță. Ședințele de judecată sunt programate până la sfârșitul lunii mai, iar sentința ar putea fi pronunțată la începutul verii. Este important de menționat că aceasta este doar prima instanță. Sentința poate fi contestată în instanțele superioare, ceea ce înseamnă că procedurile judiciare vor continua.
Al doilea dosar este cel privind finanțarea ilegală a campaniei electorale. Nu este clar despre ce campanie este vorba, dar din punct de vedere al termenelor, se pare că este vorba despre campania pentru alegerile bașcanului din primăvara anului 2023. Acest dosar este investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA). Potrivit CNA, Guțul este suspectată că ar fi organizat falsificarea mai multor documente, în care au fost introduse date false despre donațiile financiare ale persoanelor fizice pentru campania sa electorală. Date false au fost introduse și în documentele transmise la CEC-ul Găgăuziei, care confirmau sursa fondurilor financiare. Acest dosar nu a fost încă transmis instanței.
