Gagauzia

Dacă nu Guțul, atunci cine? 4 scenarii dacă bașcanul Găgăuziei își pierde funcția

Ecaterina Dubasova
| 1 aprilie, 2025
13:20

Arestarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, este primul caz din istoria autonomiei în care conducătorul acesteia ajunge în arest preventiv. Cine va conduce autonomia în această situație? Pe rețelele sociale și în presă sunt discutate mai multe scenarii, inclusiv posibilitatea unei administrații externe din Chișinău. NM a analizat care dintre aceste scenarii sunt reale, care sunt puțin probabile și care sunt complet imposibile.

Evghenia Guțul a fost reținută pe 25 martie la aeroportul din Chișinău. Șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, a declarat că, potrivit datelor Serviciului de Informații și Securitate (SIS), aceasta nu intenționa să se mai întoarcă în Moldova. Guțul a fost reținută în legătură cu două dosare penale, în care este acuzată de participare la finanțarea ilegală a unui partid și a unei campanii electorale. După reținere, Judecătoria Ciocana a dispus arestarea sa pentru 20 de zile, iar Judecătoria Buiucani examinează astăzi, 1 aprilie, mandatul de arest preventiv al Evgheniei Guțul în cel de-al doilea dosar penal.

După arestarea Evgheniei Guțul, s-a creat o situație în care bașcanul nu își poate exercita temporar atribuțiile. În același timp, conform legii, arestul preventiv poate fi prelungit până la un an.

În acest context, în presă și pe rețelele sociale sunt deja discutate mai multe scenarii privind persoana care va conduce Găgăuzia în această situație.

Scenariul 1 — nerealist

Pe 27 martie, Evghenia Guțul s-a adresat locuitorilor autonomiei. Ea a declarat că Chișinăul „intenționează să introducă stare de urgență în Găgăuzia, să impună o administrație externă și să numească în fruntea autonomiei pe unul dintre cei care au trădat interesele poporului găgăuz”. Potrivit bașcanului, este vorba despre reprezentantul în Găgăuzia a Cancelariei de Stat, Serghei Cernov.

Amintim că Găgăuzia este guvernată pe baza a două legi principale: Legea „Despre statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) (lege națională) și Statutul (analogul local al Constituției). Nici în lege, nici în Statut nu există niciun articol care să prevadă introducerea unei administrații externe din partea Chișinăului în autonomie. Locuitorii autonomiei își aleg bașcanul prin alegeri directe pentru un mandat de patru ani.

Dacă bașcanul nu poate îndeplini temporar atribuțiile, conform legii, acesta este înlocuit de primul adjunct al bașcanului. În prezent, acesta este Ilie Uzun.

Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandru Tarnavschi, a subliniat într-o discuție cu NM că nu trebuie să se creadă în „zvonuri” despre numirea unui alt bașcan al Găgăuziei de către Chișinău, deoarece acest lucru contravine legii.

Scenariul 2 — puțin probabil, dar posibil

Vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Gheorghe Leiciu, a declarat în cadrul unei emisiuni la laf.md că nu înțelege de ce s-a recurs la arestarea bașcanului, având în vedere că societatea găgăuză și deputații APG oricum „se îndreptau către declarația de demisie a Comitetului Executiv (guvernul autonomiei, condus de bașcan)”.

Între timp, deputații APG, Alexandru Tarnavschi și Mihail Jelezoglo, au prezentat un proiect de moțiune de cenzură împotriva Comitetului Executiv. Dar pentru a lansa procedura moțiunii, aceasta trebuie să fie susținută de cel puțin o treime dintre deputații APG, adică de cel puțin 11 (APG are 35 de deputați). Potrivit lui Tarnavschi, inițiativa lor, deocamdată, are mai mult un caracter politic decât normativ și atrage atenția asupra greșelilor comise de Comitetul Executiv. „Dacă încă 9 deputați vor semna inițiativa, aceasta va deveni normativă, dar până acum acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Tarnavschi. El a mai precizat că este vorba despre moțiunea de cenzură împotriva Comitetului Executiv, nu a bașcanului. Adică, dacă moțiunea de cenzură va trece, Comitetul Executiv va demisiona, iar bașcanul va trebui să formeze o echipă nouă.

Alte inițiative ale deputaților găgăuzi privind moțiunea de cenzură împotriva Comitetului Executiv sau a bașcanului nu au existat. Conform Statutului, pentru demisia bașcanului, cu o astfel de inițiativă trebuie să vină cel puțin 11 deputați ai APG. Iar pentru a aproba moțiunea, aceasta trebuie să fie susținută de două treimi dintre deputații APG. După aceea, în Găgăuzia va trebui organizat un referendum privind demisia bașcanului.

Scenariul 3 — posibil

Până la pronunțarea sentinței pentru Evghenia Guțul, atribuțiile bașcanului, conform legii, vor fi îndeplinite de primul vicebașcan, Ilie Uzun. Dacă instanța o va considera pe Guțul nevinovată până la expirarea mandatului său, aceasta va putea să-și finalizeze mandatul, care expiră în 2027.

Colegii lui Guțul din blocul „Victorie” (care reunește partidele apropiate de Ilan Șor) au primit sentințe de condamnare pentru fapte similare. Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, iar deputata Irina Lozovan — la șase ani. Atât Nesterovschi, cât și Lozovan au dispărut din câmpul vizual al autorităților moldovenești înainte de pronunțarea sentinței și au fost dați în urmărire internațională.

Scenariul 4 — cel mai probabil

Conform Statutului Găgăuziei, bașcanul poate fi demis dacă a comis o infracțiune confirmată de instanță. Tarnavschi a menționat că în acest caz nu sunt necesare alte decizii ale APG, deoarece sentința de condamnare a instanței reprezintă deja un temei solid pentru demisie. După aceasta, locuitorii Găgăuziei vor trebui să aleagă un nou bașcan în termen de trei luni.

Dacă Guțul va fi eliberată din arest preventiv până la pronunțarea unei decizii definitive a instanței, aceasta va putea să revină la îndeplinirea atribuțiilor de bașcan.

***

Evghenia Guțul a fost aleasă bașcan al Găgăuziei în primăvara anului 2023. Candidatura sa a fost susținută de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul de rezonanță „furtul miliardului”. Guțul este învinuită în două dosare penale. Primul — privind finanțarea ilegală a unui partid. Acest dosar este investigat de Procuratura Anticorupție. În acest caz, Guțul și fostul secretar al partidului neconstituțional „Șor”, Svetlana Popan, sunt acuzate că au acceptat în mod deliberat din partea unui grup criminal organizat suma de 9,74 milioane de lei pentru finanțarea partidului.

Potrivit anchetei, banii erau destinați plății acțiunilor de protest și achitării salariilor neînregistrate (în plic) membrilor filialelor teritoriale ale partidului. În acest dosar, acuzația a finalizat prezentarea dovezilor în instanță. Ședințele de judecată sunt programate până la sfârșitul lunii mai, iar sentința ar putea fi pronunțată la începutul verii. Este important de menționat că aceasta este doar prima instanță. Sentința poate fi contestată în instanțele superioare, ceea ce înseamnă că procedurile judiciare vor continua.

Al doilea dosar este cel privind finanțarea ilegală a campaniei electorale. Nu este clar despre ce campanie este vorba, dar din punct de vedere al termenelor, se pare că este vorba despre campania pentru alegerile bașcanului din primăvara anului 2023. Acest dosar este investigat de Centrul Național Anticorupție (CNA). Potrivit CNA, Guțul este suspectată că ar fi organizat falsificarea mai multor documente, în care au fost introduse date false despre donațiile financiare ale persoanelor fizice pentru campania sa electorală. Date false au fost introduse și în documentele transmise la CEC-ul Găgăuziei, care confirmau sursa fondurilor financiare. Acest dosar nu a fost încă transmis instanței.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

gagauzia, top

Știri similare

Viață

Textele Ministerului Culturii, scrise cu ChatGPT? Activist: „Ar costa mai ieftin să înlocuim angajații cu un abonament AI”

Justiție

Bărbat din Glodeni, condamnat la închisoare: Ar fi târât un cal legat de automobilul său până l-a omorât

Parteneriat

Congresul Mondial al Viei și Vinului: 14 rezoluții strategice adoptate pentru viitorul industriei vitivinicole

P.
| 23 iunie, 2025
12:11

Congresul Mondial al Viei și Vinului, care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 16-20 iunie, s-a încheiat cu adoptarea a 14 rezoluții noi în domeniile Viticultură, Oenologie, Economie, Drept, Siguranță și Sănătate. Acestea au fost adoptate în cadrul celei de-a 23-a Adunări Generale a OIV, organizată la finalul congresului. Rezoluțiile se remarcă prin importanța lor strategică, conturând direcții clare privind: măsuri profilactice și intervenții pentru eradicarea epidemiilor de Flavescense dorée la vița-de-vie, noi prevederi pentru băuturile spirtoase de origine vitivinicolă, prin actualizarea standardului internațional OIV ce ține de etichetare, un nou formular de punctaj propus pentru competițiile internaționale de vinuri, dar și noi ghiduri privind educația și comunicarea în vederea reducerii consumului excesiv de vin.

„A fost o mare onoare pentru Republica Moldova să găzduiască acest congres internațional, unde au fost abordate cele mai stringente provocări cu care se confruntă sectorul vitivinicol la nivel global. Evenimentul reprezintă o recunoaștere importantă pentru țara noastră și confirmă faptul că vinurile moldovenești, promovate sub brandul de țară Wine of Moldova, se bucură de apreciere internațională pentru calitatea lor. Dincolo de sesiunile oficiale, cel mai valoros rezultat al acestui congres sunt relațiile profesionale și colaborările care s-au legat aici”, a declarat Ștefan Iamandi, director al Oficiului Național al Viei și Vinului.

„Sectorul vitivinicol din Republica Moldova a trecut, în ultimii ani, prin numeroase schimbări, cauzate de multiple crize. Cu toate acestea, a reușit să devină mai rezilient, mai modern, mai calitativ și să se impună pe piețele internaționale. Vreau să le mulțumesc tuturor participanților, care au ales să fie alături de noi în cadrul acestui eveniment extrem de important pentru Republica Moldova”, a menționat Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare.

În cadrul Adunării Generale, OIV a acordat Distincții de Merit pentru patru persoane care s-au remarcat prin contribuțiile sale valoroase la activitatea Organizației. Este vorba despre Christiane Blum (Luxemburg), Ann Mohlén Årling (Suedia), Ricardo F. Nuñez (Argentina), dar și profesorul Gheorghe Arpentin din Republica Moldova. Acesta este considerat un lider al sectorului vitivinicol, atât la nivel național, cât și internațional.

„Gheorghe Arpentin este o personalitate bine cunoscută atât în Moldova, cât și la nivel internațional, mai ales datorită activității sale ca director al Oficiului Național al Viei și Vinului – o funcție pe care a deținut-o timp de mai mulți ani. În această calitate, el a avut un rol esențial în transformarea sectorului vitivinicol din Moldova, contribuind la modernizarea acestuia și la lansarea brandului de țară Wine of Moldova. Am avut ocazia să colaborez direct cu profesorul Arpentin în cadrul unui proiect important pentru industria vinului, iar această experiență mi-a consolidat respectul față de viziunea sa clară și integritatea profesională”, a afirmat John BARKER, Director General al Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Timp de 5 zile, în jur de 500 de experți naționali și internaționali au analizat tendințele industriei vitivinicole și au căutat soluții la provocările momentului, în cadrul a 300 de sesiuni de discuții. De asemenea, oaspeții au avut parte și de mai multe vizite tehnice la cele mai renumite vinării din Republica Moldova.

„Acest eveniment a fost extrem de important pentru noi, deoarece marchează o nouă etapă a centenarului OIV. Suntem cu adevărat entuziasmați să colaborăm și să reunim oameni din întreaga lume, pentru a valorifica referințele științifice internaționale în sectorul vinului și pentru a găsi soluții la provocările cu care ne confruntăm. Dacă vorbim despre vinul din Moldova, calitatea vinului, precum și raportul preț-calitate sunt absolut excepționale”, a precizat Adrian Oelofse, reprezentant al industriei vinului din Africa de Sud.

„Cred cu tărie că vinul nu aparține unei singure națiuni – este rezultatul unei moșteniri colective, construită prin schimb de cunoștințe. Suntem 51 de state în cadrul OIV, care învățăm constant unii de la alții, iar această diversitate ne face mai puternici. Nu cunoșteam aproape nimic despre tradiția vinicolă a Moldovei înainte de a ajunge aici, dar acest congres ne-a oferit tuturor oportunitatea de a învăța, de a descoperi și de a construi punți valoroase între culturile vitivinicole”, a menționat Fernanda Spinelli, președinta Subcomisiei pentru Metode de Analiză din cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului din Brazilia.

Evenimentul a fost organizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV). Republica Moldova este membră a Organizației Internaționale a Viei și Vinului din 3 aprilie 2001, fiind prima țară din CSI care a aderat la OIV. În 2024, Organizația Internațională a Viei și Vinului a marcat 100 de ani, iar congresul din Moldova a deschis cel de-al doilea centenar al organizației.