Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat, referindu-se la bucățile de drone care au fost găsit pe teritoriul României, că a solicitat „o investigație de urgență și profesionistă”. Șeful statului a adăugat că „dacă se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă”, scrie Digi24.ro.
„Înainte de a vorbi despre Summit, doresc să mă refer la informațiile de ultimă oră privind identificarea, de către MApN, pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor componente care ar putea fi de dronă”, a spus Iohannis.
Președintele român a explicat că „a solicitat investigarea de urgență și profesionistă a provenienței acestor componente, precum și a momentului și circumstanțelor în care acestea au ajuns pe teritoriul României”
„În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO. Așa cum am mai menționat, aceste atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene, care sunt crime de război, au loc la o distanță foarte mică de granița românească. Suntem însă alerți și în contact permanent cu ceilalți aliați din NATO. O repet: în cadrul NATO suntem foarte bine apărați, iar România beneficiază de garanții de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră”, a mai spus Iohannis.
De menționat că ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a recunoscut, miercuri, 6 septembrie, că bucăți, preliminar dintr-o dronă rusească, au fost găsite pe teritoriul României. Resturile sunt acum analizate de autorități pentru a verifica dacă este vorba de o dronă rusească. Cu o zi în urmă, oficialii de la București negau că vreo dronă trimisă de ruși împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ar fi căzut pe teritoriul României, deși Ucraina a declarat că are dovezi în acest sens.
Guvernul Republicii Moldova s-a întrunit pe 16 iulie într-o ședință ordinară. NewsMaker prezintă principalele decizii și declarații ale miniștrilor.
13 cetățeni moldoveni au fost deportați din Polonia din motive de securitate națională. Autoritățile poloneze au expulzat, de asemenea, 27 de cetățeni georgieni. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului polonez, Adam Szłapka, acțiunea face parte dintr-o operațiune menită să deporteze persoane care reprezintă o amenințare la adresa securității. El a declarat că printre cei expulzați se aflau și persoane care au ajutat alți străini să treacă ilegal granița, precum și indivizi care și-au schimbat datele de identitate pentru a intra în țară.
Guvernul Republicii Moldova a susținut sancțiunile UE împotriva persoanelor asociate cu oligarhul fugar Ilan Șor. „Cei care trădează Moldova vor fi sancționați”, a comentat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, măsurile impuse de Consiliul UE. El a declarat că guvernul salută restricțiile impuse de oficialii europeni.
Moldova a achiziționat jumătate din volumul de gaz pentru anii 2025–2026 — prețul va fi anunțat ulterior. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a confirmat că compania Energocom a cumpărat jumătate din volumul necesar de gaze naturale pentru 2025–2026, adică aproximativ 320 milioane de metri cubi. Potrivit ministrului, gazul a fost achiziționat de pe piața europeană, iar depozitarea acestuia se face în România și Ucraina. „Prețul va fi făcut public după finalizarea procesului de achiziție, pentru a nu afecta competitivitatea”, a precizat Junghietu.
Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău sunt realizate în proporție de peste 75%. Informația a fost oferită de ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit lui, săptămâna trecută a început instalarea firelor. Junghietu a subliniat că autoritățile intenționează să pună linia în funcțiune până la sfârșitul anului 2025.
Uzina din Rîbnița funcționează din nou la capacitate maximă? Ce spune Chișinăul. Autoritățile moldovene evită să comenteze informațiile privind reluarea activității la capacitate maximă a Uzinei Metalurgice din Rîbnița și majorarea livrărilor de gaze în regiunea transnistreană. La întrebarea NewsMaker dacă Chișinăul va aplica sancțiuni agenților economici din stânga Nistrului, dacă se confirmă aceste informații, ministrul Energiei Dorin Junghietu a evitat un răspuns clar. El a menționat că, în calitate de ministru, este responsabil de asigurarea Republicii Moldova cu resurse energetice, dar nu poate comenta ce se întâmplă în teritoriile necontrolate de autoritățile constituționale.
Scandal în jurul concertului lui Usatîi cu participarea artiștilor ruși. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a criticat concertul organizat de liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, în centrul Chișinăului. Pe scena amplasată în Piața Marii Adunări Naționale au evoluat artiști ruși, inclusiv Leonid Agutin și Lusia Cebotina. Concertul a avut loc în apropierea expoziției „Trenul durerii”, dedicată deportărilor staliniste din Basarabia. Vodă a calificat desfășurarea concertului în apropierea unui eveniment memorial drept „o insultă la memoria colectivă” și a acuzat primăria de iresponsabilitate. În replică, purtătoarea de cuvânt a primarului Chișinăului, Natalia Ixari, l-a acuzat pe Vodă de manipulare. Primăria a declarat că primește doar notificări privind desfășurarea evenimentelor, fără a emite permise. Organizatorul evenimentului, Renato Usatîi, susține că expoziția „Trenul durerii” nu a fost închisă în timpul concertului și a fost păzită. El a acuzat autoritățile de tentativă de a capitaliza politic pe seama situației.
Aeroportul Internațional Chișinău va purta numele compozitorului Eugen Doga. Guvernul a aprobat proiectul de lege în ședința din 16 iulie. Decizia va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. Potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, „este o modalitate de a onora memoria și de a eterniza numele maestrului Eugen Doga”.
