De aproape 10 ani voluntarii Purple Team Moldcell schimbă lumea spre bine

Anual, pe 5 decembrie este sărbătorită Ziua Internațională a Voluntarilor. Fiecare eveniment susține un subiect unic, iar în 2022 sărbătorim tema solidarității prin voluntariat. Această campanie evidențiază puterea umanității colective asupra schimbărilor pozitive în societate și a incluziunii și solidarității consolidate. Pentru Moldcell, ziua de 5 decembrie e un prilej de celebrare, datorită echipei de voluntari Purple Team.

Pe plan personal, voluntariatul este o experienţă unică, înseamnă bucuria de a ajuta şi de a fi alături de cei care au nevoie, este o oporunitate de a face o schimbare şi de a contribui la îmbunătăţirea relaţiilor dintre oameni şi la creşterea respectului de sine.

De aproape zece ani, compania Moldcell încurajează inițiativa angajaților, uniți de o cauză nobilă, care au format echipa Purple Team.

Proiectul de voluntariat Purple Team a fost creat în 2013 dintr-o pornire filantropică a angajaților de a educa noua generație prin propriul exemplu de implicare personală și proactivă în comunitatea noastră. Tot atunci, Moldcell a obținut premiul pentru voluntariat corporativ.

Pe lângă jobul de bază, pe care îl îndeplinesc cu mult entuziasm, cei care fac parte din echipa de voluntari Moldcell, încearcă prin activățile Purple Team, să schimbe lumea spre bine, să aducă energie pozitivă în viețile celor care au nevoie și zâmbete pe fețele celor mai triști ca noi. Iar odată cu lansarea Fundației Moldcell și a proiectului național #LikeDeLaBunei, angajații și-au implicat și copiii în activitățile de voluntariat, care au grijă ca vârstnicii să aibă acces nu doar la servicii tehnologice, ci să se implice activ în comunitate.

Tema din acest an a Zilei internaţionale a voluntarilor “Solidaritate prin voluntariat” definește Obiectivul pentru Devoltare Durabilă nr.10 al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă ce urmăreşte stabilirea egalităţii – inclusiv incluziunea prin voluntariat. Prin toată activitatea sa Moldcell contribuie la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ONU în Moldova.

Încurajarea, recunoașterea și promovarea voluntariatului este o parte importantă a creării unui viitor mai egal și mai incluziv pentru comunitățile din întreaga lume.

Felicitări, dragi voluntari, oriunde ați merge în această lume, o părticică din voi va rămâne mereu cu noi! Sunteți minunați!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

News Agency Germany / Shutterstock / Vida Press

Presa: o jurnalistă germană s-a dat drept admiratoare a lui Putin pentru ca agenții ruși să ia legătura cu ea. A reușit

Jurnalista germană Angelique Geray s-a dat drept o admiratoare a lui Vladimir Putin pe rețelele sociale, în cadrul unei investigații menite să afle cum acționează agenții ruși secreți în Germania. Un film despre această investigație a fost difuzat la începutul lunii septembrie la postul german de televiziune RTL, relatează Meduza.

Geray a petrecut câteva luni pentru a crea o identitate digitală fictivă. Sub pseudonimul „Katia”, ea s-a comportat ca o influenceriță prorusă, încercând să-și crească în mod organic audiența și să stabilească contacte pe rețelele sociale. „Katia” publica videoclipuri în care poza îmbrăcată într-o vestă marinărească, își exprima admirația față de Vladimir Putin și se plimba cu un drapel rusesc în jurul Bundestagului. La scurt timp, agenți au luat legătura cu ea și i-au propus să îndeplinească anumite sarcini, pentru care îi trimiteau plata în bitcoin, notează sursa citată.

În cadrul investigației, Geray și alți jurnaliști de la RTL au reușit să pătrundă în procesul de recrutare. Noilor agenți, aflați la nivelurile inițiale, li se dădeau sarcini simple – să facă o fotografie, să ridice un colet, să obțină o cartelă SIM. Ulterior însă, colaborarea trecea la un nivel mai serios, iar acești „agenți de unică folosință” nu înțelegeau planul în ansamblu, cunoscând doar o parte a acestuia.

La un timp după începerea operațiunii, profilul „Katia” a intrat în atenția lui Jovica Jovic, membru al „Alianței Sahra Wagenknecht” – RTL îl numește „una dintre cele mai cunoscute figuri de pe scena prorusă din Germania”. Jovic i-a propus să se întâlnească, iar în cadrul întâlnirii i-a povestit despre activitatea sa prorusă și a sugerat că serviciile speciale ruse ar fi implicate în aceasta, notează sursa citată. Întrebat direct dacă activitatea sa pe rețelele sociale este coordonată de serviciile speciale de la Moscova, el a răspuns: „Nimeni nu știe. Eu nu știu – teoretic.

În practică însă, știu”. Ulterior, când Angelique Geray a discutat cu el în calitate de jurnalistă, folosindu-și numele real, el a negat implicarea sa în campania prorusă. Potrivit RTL, după ce Geray a dezvăluit public că „Katia” este o identitate fictivă, ea a primit o amenințare prin mesageria vocală: „Dacă încerci să fugi, vei primi un glonț!”.

Parlament

Grosu pleacă în Slovenia și Ungaria: în agendă, întrevederi cu oficiali. Se va întâlni și cu reprezentanții Wizz Air

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, va efectua, săptămâna viitoare, vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali din cele două țări. Pe lângă aceasta, la Ljubljana, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, iar la Budapesta se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Legislativului de la Chișinău pe 13 septembrie.

Potrivit Legislativului de la Chișinău, întrevederile cu oficialii de rang înalt din cele două țări se vor axa pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

La Ljubljana, Igor Grosu va avea întrevederi cu președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Programul vizitei mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič. De asemenea, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde, potrivit Legislativului de la Chișinău, va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.

Ulterior, pe 16 septembrie, Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán. Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Potrivit Legislativului, discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.

Participanți din Moldova și alte 59 de țări, la maratonul din Chișinău. Tofan i-a îndemnat să guste din vinurile și bucatele moldovenești

Înainte de startul maratonului din Chișinău, pe 13 septembrie, premierul Vasile Tofan le-a adresat un mesaj celor peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări. Aflat în Piața Marii Adunări Naționale, oficialul le-a urat succes și i-a îndemnat pe participanții de peste hotare să guste din vinurile moldovenești și din bucatele tradiționale.

Potrivit Guvernului, peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări participă duminică la Chișinău Marathon 2026. Ediția din acest an a generat peste 3.000 de nopți de cazare în Chișinău, a comunicat Executivul, făcând referire la estimările organizatorilor competiției.

Prim-ministrul a salutat participanții la competiție și le-a urat succes. „E o mare mândrie să văd atâta lume care, în pofida ploii, în pofida frigului, a decis să alerge astăzi pe străzile Chișinăului. Mai mult, pe lângă participanții din Republica Moldova, avem participanți din 59 de țări”, a comunicat Vasile Tofan.

În mesajul adresat participanților de peste hotare, premierul i-a îndemnat „să cunoască țara noastră dincolo de evenimentul sportiv – să guste vinurile moldovenești, bucatele tradiționale și să se bucure de timpul petrecut în Republica Moldova”.

***

„Chisinau Marathon 2026” a debutat sâmbătă, 12 septembrie, cu o competiție dedicată copiilor. Pe 13 septembrie au loc cursele principale. În legătură cu evenimentul sportiv, sunt valabile mai multe restricții de circulație. Totodată, este modificat traseul mai multor rute de transport public, iar activitatea unora dintre acestea este suspendată. Detalii AICI.

Facebook/Ion Curmei

„CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A.” – inscripția de la un eveniment cu premierul a stârnit critici. Reacția Guvernului

O inscripție afișată la un eveniment cu antreprenori, la care a participat premierul Vasile Tofan – „CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A. The Board Meeting” – a stârnit reacții în mediul online. Cei mai mulți au criticat mesajul, afirmând că prezentarea țării despre o societate pe acțiuni, iar a șefului Guvernului drept „CEO”, indică „o mentalitate periculoasă” și că „businessul poate fi partenerul statului, nu „board-ul” statului”. Un fost premier i-a luat apărarea lui Tofan, menționând că oficialul „știe foarte bine că a guverna înseamnă a elabora politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board””. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NM că mesajul „nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

Reacții în mediul online

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a declarat că „Republica Moldova nu este S.A.”, iar „prim-ministrul nu este CEO-ul țării”.

„Republica Moldova nu este o companie pe acțiuni. Nu are proprietari, nu are acționari privilegiați și nu poate fi administrată ca un holding privat. Republica Moldova este un stat. Iar Constituția spune foarte clar: suveranitatea aparține poporului. Un prim-ministru trebuie și este normal să discute cu oamenii de afaceri. (…) Dar există o linie care nu trebuie trecută: businessul poate fi partenerul statului și viceversa, nu „board-ul” statului. Când Republica Moldova este prezentată public drept o societate pe acțiuni, iar șeful Guvernului drept „CEO”, vorbim despre o mentalitate periculoasă: aceea că țara poate fi administrată precum o companie, iar patrimoniul ei tratat ca un portofoliu de active care trebuie optimizat, vândut sau privatizat”, a adăugat Verșinin.

„Dle Vasile Tofan, țara asta nu e S.A. a dumitale. Coborâți, dom-le, cu picioarele pe pământ”, a reacționat deputatul „Alternativa” Ion Chicu.

„Văd că ia amploare „scandalul” cu Moldova S.A. În realitate, nu-i niciun scandal. Este cazul clasic în care cineva te prinde în ofsaid și te toacă. Unii — cu mare plăcere. Colegii domnului Tofan de la comunicare sunt preocupați să livreze zilnic noutăți dinamice, mobilizatoare, optimiste și pe placul tuturor. Nu-i chiar atât de ușor! Mai sunt și zile în care te părăsește inspirația sau, pur și simplu, ești obosit. Și atunci mai „scapi” câte un S.A. în cadru”, a comunicat fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Sturza a adăugat că „viziunea potrivit căreia țara este o corporație și trebuie condusă ca atare nu-i deloc nouă”. „În ultimul timp, o promovează activ unii reprezentanți ai industriei tech din Silicon Valley: Peter Thiel, Elon Musk și alți, scuzați-mi expresia, descreierați. (…) O țară și, respectiv, guvernarea ei sunt mult mai complexe. Există multe lucruri care, aparent, nu aduc profit: asistența socială, medicina, pensiile, securitatea publică, educația, cultura. (…) A guverna înseamnă a elabora și a implementa politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board”. Acest lucru îl știe foarte bine și domnul Vasile Tofan. Iar tot ce a făcut până acum confirmă acest lucru. (…) Că un grup restrâns de antreprenori mai încearcă să fie „originali” este o altă poveste. Nu o fac neapărat din răutate. Mai curând, din naivitate”, a comunicat Sturza.

„Foarte nereușită metaforă. Înainte ca prim-ministrul să intre în orice sală, aceasta e verificată de echipe speciale. În prima secundă când au văzut această inscripție, trebuiau să îl informeze și, fie să schimbe imaginea, fie nici să nu vină la eveniment”, a declarat viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu.

„Consiliul Societății pe Acțiuni ”Republica Moldova” a avut o întîlnire cu directorul general Vasile Tofan… Cam așa vede businessul moldovean țara – ca o afacere (societate pe acțiuni), și cred că așa se vede și Tofan – ca director comercial al acestei entități”, a scris activistul civic Vitalie Sprînceană.

Ce spune moderatorul evenimentului

Omul de afaceri Ion Curmei, cel care a moderat evenimentul cu participarea lui Vasile Tofan, a spus că mesajul îi aparține. „Ideea a fost a mea și Republica Moldova S.A. a fost intenționat o aluzie, nu o teză că statul trebuie condus ca o corporație. Am pornit de la faptul că Moldova are aproximativ 2,4 milioane de acționari (cetățenii) iar premierul, simbolic, este omul care administrează compania în numele lor. Am folosit această metaforă pentru a vorbi mai concret despre priorități, resurse și rezultate (fără politică). Evident, o țară este mult mai complexă decât un P&L sau un Excel”, a menționat Ion Curmei într-un comentariu pe rețelele de socializare.

Comentariul Guvernului

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NewsMaker că „mesajul afișat de un grup de antreprenori la o întâlnire cu premierul Tofan nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

„A fost strict încercarea unui grup de antreprenori de a fi creativ în abordare, lucru pe care Guvernul nu îl comentează”, a adăugat reprezentantul Executivului.

Facebook/Chisinau Marathon

Maraton în Chișinău și pe ploaie: unde sunt restricții de circulație și cum circulă transportul public

Duminică, 13 septembrie, în capitală are loc „Chisinau Marathon 2026”. În legătură cu evenimentul sportiv, sunt valabile mai multe restricții de circulație. Totodată, este modificat traseul mai multor rute de transport public, iar activitatea unora dintre acestea este suspendată.

„Chisinau Marathon 2026” a debutat sâmbătă, 12 septembrie, cu o competiție dedicată copiilor. Pe 13 septembrie au loc cursele principale. În dimineața zilei de duminică, organizatorii competiției au anunțat că „ploaia nu schimbă planurile” și că „maratonul are loc conform programului”.

Restricții de circulație

Pe 13 septembrie, până la ora 19:00, va fi suspendată circulația rutieră pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, pe tronsonul cuprins între str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și str. Alexandr Pușkin. Tot până la ora 17:00, circulația rutieră va fi sistată temporar și pe străzile incluse în traseul de bază al maratonului: pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între str. Toma Ciorbă și str. Ciuflea, precum și pe str. Ciuflea – bd. Dacia (viaduct), în direcția spre centrul orașului.

Cum circulă transportul public

Troleibuze:

  • itinerarul rutei de nr. 1 se scurtează până la str. Mihai Viteazul după cum urmează: retur – str. Tudor Vladimirescu, str. Constituției, str. Ion Creangă, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt (pînă la intersecția cu str. Mihai Viteazul); tur – str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă, str. Ion Creangă, str. Constituției, str. Tudor Vladimirescu;
  • itinerarul rutei nr. 2 se modifică după cum urmează: de pe str. Gh. Asachi pe str. Pan Halippa, str. Ismail, str. București, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutelor nr. 4, 5 și 20 se scurtează până la Gara Feroviară (cu întoarcere pe Piața Constantin Negruzzi);
  • itinerarul rutelor nr. 7, 10, 12, 16, 25 și 32 se scurtează până la str. Columna;
  • activitatea rutelor nr. 8, 24, 28 se suspendă;
  • itinerarul rutei nr. 9 se modifică după cum urmează: de pe str. Gh. Asachi pe str. Vasile Alecsandri, str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, str. București, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, str. A. Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 13 se modifică după cum urmează: tur – de pe str. Ismail pe bd. Dimitrie Cantemir, bd. Iu. Gagarin, bd. Decebal, str. N. Zelinski, str. Sarmizegetusa; retur – str. Sarmizegetusa, bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, bd. Dimitrie Cantemir, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 17 se modifică după cum urmează: de pe bd. Traian pe bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin (cu întoarcere pe Piața Constantin Negruzzi), bd. Decebal și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 22 se modifică după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, viaduct, bd. Dacia, bd. Traian, str. Grenoble, str. Gh. Asachi, str. Vasile Alecsandri, str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 29 se modifică după cum urmează: de pe str. Petricani pe str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, Calea Ieșilor, Parcul „Alunelul” (întoarcere), Calea Ieșilor, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 30 se modifică după cum urmează: de pe bd. Dacia pe bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, bd. Constantin Negruzzi, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Ismail, bd. Dimitrie Cantemir, bd. Iu. Gagarin, bd. Decebal, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 34 se modifică după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, str. Tighina, str. M. Kogălniceanu, str. Ismail, str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit; 
  • itinerarul rutei nr. 36 se modifică după cum urmează: de pe str. Gh. Asachi pe str. P.Halippa, str. Ismail, str. București, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, str. A. Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit. 

Autobuze:

  • itinerarul rutei nr. 5 se modifică după cum urmează: tur – de pe bd. Dacia pe str. Trandafirilor, bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, str. Albișoara, bd. Renașteri Naționale și în continuare pe traseul stabilit, retur – de pe bd. Renașteri Naționale pe str. Albișoara, bd. Iu. Gagarin, bd. Decebal, str. Trandafirilor, bd. Dacia și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 9 se modifică după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, str. Tighina și în continuare pe traseul stabilit, retur – de pe str. Ismail pe str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă;
  • itinerarul rutei nr. 11 se modifică după cum urmează: de pe str. Ismail pe str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă, str. Ion Creangă și în continuare pe traseul stabilit. Stația terminus a rutei nr. 11 se transferă de pe str. Ismail pe str. H. Coandă;
  • itinerarul rutei nr. 14 se scurtează pînă la str. București, după cum urmează: tur – de pe str. Alexandr Pușkin pe str. București, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, str. Alexei Mateevici, str. Vasile Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit, retur –  se scurtează pînă la str. Alexandr Pușkin intersecție cu str. București;
  • itinerarul rutei nr. 23 se scurtează până la bd. Dacia intersecție cu str. Hristo Botev;
  • itinerarul rutei nr. 24 și nr. 39 se modifică după cum urmează: tur – de pe str. Tighina pe str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit, – traseul rutei se scurtează până la stația terminus existentă a rutelor de autobuz nr. 31, 38 din str. Tighina, între str. Alexandru cel Bun și str. Columna;
  • itinerarul nr. 26 se stabilește după cum urmează: tur – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mihai Viteazul, str. Albișoara, bd. Renașteri Naționale și în continuare pe traseul stabilit, retur –  de pe bd. Renașteri Naționale pe bd. Grigore Vieru, str. Ierusalim, str. Petru Rareș, str. Albișoara, str. Mihai Viteazul, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit;
  • itinerarul rutei nr. 46 se scurtează până la Universitatea de Medicină și Farmacie, după cum urmează: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. H. Coandă. 

Microbuze:

  • ruta nr. 103: tur – de pe bd. Ștefân cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, viaduct, bd. Dacia, str. Trandafirilor, bd. Decebal, str. N. Titulescu și în continuare pe traseul stabilit, retur – pe traseul stabilit;
  • ruta nr. 178 se scurtează din cartierul Telecentru până la str. București, după cum urmează: de pe str. Ismail pe străzile București, Tighina, M. Kogălniceanu, Ismail și în continuare pe traseul stabilit;
  • rutele nr. 120, 169, 186 și 191: se vor diviza în două părți și vor circula până în centrul urbei și anume: din sectoarele Telecentru și Malina Mică vor circula pe str. Ismail cu virarea pe str. București, str. Tighina, str. A. Mateevici, str. Ismail și în continuare pe traseele stabilite; din sectoarele Ciocana și Râșcani – de pe str. Ismail pe str. Alexandru cel Bun, str. Tighina, str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseele stabilite.
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: