president.gospmr.org

De ce a zburat Krasnoselski la Moscova? Și ce înseamnă asta pentru Moldova? Primele concluzii ale crizei energetice

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a adus de la Moscova promisiunea reluării livrării de gaze gratuite în Transnistria. Cu toate acestea, a rămas neclar cum anume va fi livrat acest gaz. Între timp, la Kiev s-a declarat deja că tranzitul gazelor rusești prin gazoductul Transbalcanic este considerat inacceptabil. NM a analizat consecințele politice ale vizitei lui Krasnoselski și rezultatele intermediare ale crizei energetice pentru Tiraspol și Chișinău.

Cum a decurs vizita lui Krasnoselski la Moscova

Liderul nerecunoscutei Transnistrii, Vadim Krasnoselski, a relatat în cadrul unei conferințe de presă la Tiraspol, pe 15 ianuarie, despre rezultatele vizitei sale la Moscova, care a avut loc între 10 și 14 ianuarie. Potrivit acestuia, principalul rezultat al vizitei este că gazele rusești vor ajunge în Transnistria.

Totuși, Krasnoselski nu a precizat cum va fi livrat gazul în regiune. „Negocierile s-au desfășurat la nivelul Ministerului Energiei al Federației Ruse. S-a discutat despre reluarea furnizării de gaze pe teritoriul Transnistriei. Detaliile tehnice nu au fost încă stabilite, însă aprovizionarea cu gaze pentru nevoile locuitorilor regiunii și pentru funcționarea economiei va fi reluată sub formă de asistență umanitară și tehnică”, se menționează într-o declarație a autorităților locale.

Krasnoselski a subliniat că gazele rusești vor fi suficiente pentru populația și întreprinderile din Transnistria: „Gazul va fi livrat în cantitățile necesare pentru populația Transnistriei, pentru termoficare și pentru întreprinderile industriale din regiune. Data exactă a începerii livrării nu este cunoscută, dar faptul că livrarea va începe este o certitudine. Mai departe, vom vedea în funcție de situație, trebuie să mai avem puțină răbdare. […] Traseul tranzitului va fi stabilit în urma unor negocieri suplimentare”, a declarat Krasnoselski.

president.gospmr.org

Începând cu 1 ianuarie, când „Gazprom” a sistat livrarea gazelor către Moldova, situația din Transnistria a ajuns la un nivel critic: nu există încălzire, în casele particulare gazele au fost oprite, au început deconectări în evantai ale energiei electrice, iar întreprinderile industriale nu funcționează. De la sfârșitul anului 2023, întregul volum de gaze rusești livrat în Moldova mergea către Transnistria, unde era folosit pentru nevoile casnice și pentru generarea energiei electrice de către Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES). În același timp, malul drept al Nistrului achiziționa cea mai mare parte a energiei electrice consumate de la centrala de la Cuciurgan. După întreruperea livrării gazelor rusești, Chișinăul a început să cumpere energie electrică din România — mult mai scumpă decât cea de la MGRES. Din acest motiv, tarifele pentru energia electrică pe malul drept au crescut, în medie, cu 70%.

Tiraspolul acuză Chișinăul pentru criza energetică, argumentând că Moldova nu dorește să poarte un dialog cu Moscova. La rândul său, Chișinăul califică această criză drept un șantaj al Kremlinului, cu scopul de a destabiliza situația din țară înaintea alegerilor parlamentare.

Cum a reacționat Chișinăul la vizita lui Krasnoselski

Președinta Maia Sandu, la o conferință de presă pe 14 ianuarie, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, a declarat că este la curent cu vizita lui Krasnoselski:
„Știu despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. Este o altă dovadă că Chișinăul nu împiedică găsirea unei soluții. Ne dorim ca oamenii de pe malul stâng al Nistrului să aibă cât mai curând posibil electricitate, încălzire și apă. Iar dacă această vizită va rezolva problema, să fie binevenită rezolvarea acesteia.”

Anterior, Chișinăul a propus Tiraspolului să îl ajute cu achiziția de gaze pe piețele europene, subliniind că acest gaz va trebui plătit la prețuri de piață. Tiraspolul a refuzat. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus să ajute Transnistria cu cărbune (MGRES poate funcționa atât pe gaz, cât și pe cărbune). Zelenski a declarat că „situația energetică actuală din Moldova, inclusiv de pe malul stâng al Nistrului, este o încercare a Rusiei de a manipula cu autoritățile din Moldova cu resursele energetice”, iar Kievul este pregătit să ajute cu cărbune pentru a menține stabilitatea în Moldova.

Oficiul Președintelui Ucrainei

Ulterior, Zelenski a declarat că Ucraina „nu vede deocamdată o reacție din partea celor care controlează de facto situația de pe malul stâng al Nistrului”.

Krasnoselski a răspuns propunerii lui Zelenski în cadrul conferinței de presă din 15 ianuarie: potrivit acestuia, MGRES „nu poate funcționa constant pe bază de cărbune […] vor fi necesare pauze tehnice”.

În cele din urmă, „salvatorul” Transnistriei, așa cum au anticipat experții, ar putea fi Rusia, considerată de mulți drept inițiatorul și creatorul crizei energetice.

Ce spun experții despre această situație

Despre Tiraspol

Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, a declarat că în situația crizei energetice Tiraspolul și-a demonstrat din nou incapacitatea de a lua decizii independente: „Spunem acest lucru de mult timp. La nivel local, deciziile sunt luate de „șerifi”, iar la nivel regional și global – de Kremlin”. Potrivit lui Tulbure, criza actuală a demonstrat, printre altele, că fără gaze rusești nu există Transnistria.

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, a sugerat că traseul posibil pentru livrarea gazelor rusești nu a fost făcut public în mod intenționat, deoarece, cel mai probabil, este același pe care l-a propus anterior Chișinăul – gazoductul Transbalcanic. „Acest lucru arată că rezolvarea crizei putea avea loc mai devreme și demonstrează că Moscova a provocat intenționat această situație. De asemenea, este neclar de ce Krasnoselski nu a mers la Moscova mai devreme – în decembrie, noiembrie sau martie. Este încă o dovadă că el este doar o marionetă a Kremlinului”, a declarat expertul.

Despre Chișinău

Potrivit lui Alexei Tulbure, criza actuală a arătat că Chișinăul nu știe cum să reintegreze țara:

„Chișinăul era pregătit pentru o criză pe malul drept al Nistrului, dar nu și pe cel stâng. Transnistria este, însă, parte a Moldovei. Pregătirea pentru o criză înseamnă că, în cazul sistării livrării gazului din Rusia, Chișinăul poate controla situația pe întreg teritoriul țării, să ofere ajutor Transnistriei, iar aceasta să accepte acest ajutor. […] Trebuia să se depună mai multe eforturi pentru asigurarea rezilienței energetice, astfel încât Rusia să nu mai aibă motive să oprească livrările de gaze, pentru că nimic nu s-ar fi schimbat. În schimb, rămânem dependenți energetic și politic de Rusia”, a declarat expertul.

Potrivit lui Alexei Tulbure, actuala criză energetică a demonstrat, de asemenea, că Chișinăul „nu are nici strategie, nici dorință de a face ceva pentru a rezolva problema transnistreană”: „Acum ne aflăm într-o situație în care nu suntem pregătiți pentru acțiuni decisive. Întrebarea este următoarea: vom învăța lecțiile acestei crize?”

Tulbure a mai atras atenția asupra nerespectării legii „privind separatismul”, inițiată de partidul de guvernământ PAS: „Separatiștii, al căror lider principal este Krasnoselski, trec prin sala VIP, zboară la Moscova și așa mai departe. Există o lege despre separatism. Ori o anulați, ori o aplicați, dar nu vă bateți joc astfel de legislația națională.”

La rândul său, Andrei Curăraru consideră că, în situația creată, Chișinăul nu putea împiedica deplasarea lui Krasnoselski la Moscova, deoarece „sute de mii de cetățeni ai Moldovei [de pe malul stâng] îngheață”.

Curăraru a subliniat, totodată, că în această situație Chișinăul nu se prezintă într-o lumină favorabilă. Pentru a corecta această imagine, el propune majorarea tarifului de tranzit al gazului prin Moldova către Transnistria, iar din contul creșterii acestui tarif să se compenseze scumpirea energiei electrice pe malul drept. Expertul a mai adăugat că Uniunea Europeană ar putea propune soluții suplimentare pentru ca Chișinăul să depășească această criză într-un mod mai demn.

Krasnoselski a zburat la Moscova și s-a întors cu promisiunea gazului gratuit pentru Transnistria, dar întrebarea principală rămâne fără răspuns: cum va primi Tiraspolul acest gaz? Experții au presupus că este vorba despre gazoductul Transbalcanic, despre care a vorbit anterior și Chișinăul.

Însă, după conferința de presă a lui Krasnoselski, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, a declarat că Kievul este dispus să analizeze problema tranzitului gazului rusesc către Transnistria prin gazoductul Transbalcanic, însă consideră acest lucru „inacceptabil” (gazoductul Transbalcanic traversează patru țări, inclusiv Ucraina). Astfel, deocamdată se poate vorbi doar despre o nouă întorsătură în criza energetică, dar nu și despre soluționarea acesteia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: