Пресс-служба лидера Приднестровья

De ce Chișinăul a refuzat să semneze declarația privind conflictul transnistrean, propusă de Tiraspol? Răspunsul lui Mazeiks

Ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a discutat cu liderului nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, despre securitatea malului stâng al Nistrului, drepturile omului, energetică și relațiile cu Uniunea Europeană în timpul întrevederii de la începutul lunii iulie. Precizarea a fost făcută de Janis Mazeiks în cadrul ediției din 20 iulie a emisiunii „Aspect” de la AVA TV. Oficialul europeană a spus, de asemenea, că Chișinăul a refuzat să semneze declarația privind soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, propusă de Tiraspol, fiindcă acesta a pregătit propria versiune. 

Janis Mazeiks a declarat că UE se străduie să păstreze legătura cu regiunea transnistreană, deoarece este important pentru Uniunii Europene să dezvolte toate părțile Republicii Moldova.

Sunt diplomat și, desigur, nu pot dezvălui toate detaliile întâlnirii. (…) În ceea ce privește subiectele de discuție, nu cred că există un mare secret aici. Pentru că întotdeauna discutăm chestiuniu cu privire la securitatea regiunii, cât și despre energetică, deoarece Transnistria joacă un rol important în imaginea energetică a regiunii. Este vorba, desigur, de drepturile omului, pe care le monitorizăm în această regiune. Acest lucru este valabil și pentru relațiile cu Uniunea Europeană, pentru că unul dintre lucrurile bune care ne leagă pe noi și Transnistria este că afacerile din regiunea transnistreană sunt, de asemenea, un participant la comerțul liber cu UE. Iar acum vedem că 80% din exporturile regiunii se îndreaptă către țările UE. Cred că este un punct de plecare foarte bun pentru a dezvolta această relație în continuare”, a spus ambasadorul UE.

Întrebat de ce Chișinăul a refuzat să semneze declarația propusă de Tiraspol privind asigurarea păcii, Mazeiks a menționat că malul drept al Nistrului a pregătit propria versiune a unui astfel de document. „În diplomație, se întâmplă lucruri diferite. Există două evoluții posibile: sau va exista disponibilitate pentru o formulare de compromis, sau uneori se primește așa un astfel de document nu este încheiat”, a precizat el.

În același timp, ambasadorul UE a menționat că nu semnarea unei astfel de declarații este importantă pentru el, ci soluționarea pașnică a diferendului transnistrean.

Iar faptul că acest lucru poate fi asigurat este un succes atât pentru Chișinău, cât și pentru Tiraspol. Cred că nu are rost să împingem cumva în mod artificial rezolvarea conflictului”, a spus Janis Mazeiks, comentând procesul lent al negocierilor privind conflictul teritorial.

Întrebat despre posibilitatea integrarea Republicii Moldova în UE fără regiunea transnistreană, Janis Mazeiks a spus că este important pentru Uniunea Europeană ca țara noastră să adere la blocul comunitar deja reintegrată. Dar, în același timp, potrivit lui Mazeiks, UE nu dorește ca țara să devină ostatică a soluționării conflictului transnistrean. „Prin urmare, nu excludem posibilitatea ca inițial malul drept să adere la UE, iar mai – malul stâng”, a menționat el.

***

Precizăm că, la începutul lunii, la Tiraspol, ambasadorul UE în Moldova, Janis Mazeiks, a avut o întrevedere cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Liderul de facto s-a plâns că Chișinăul a refuzat să semneze o declarație care să confirme că diferendul transnistrean va fi soluționat exclusiv prin mijloace pașnice, propusă de Tiraspol.

În reacție, Biroul politici de reintegrare a declarat că „Tiraspolul prezintă în mod deliberat inițiative provocatoare care urmăresc obiective nedrepte”. „Prin urmare, Chișinăul a fost nevoit să reamintească Tiraspolului obiectivul principal al procesului de negocieri, și anume necesitatea de a ajunge la o soluționare cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean pe baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”, a comunicat Biroul într-un comentariu pentru NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: