Пресс-служба лидера Приднестровья

De ce Chișinăul a refuzat să semneze declarația privind conflictul transnistrean, propusă de Tiraspol? Răspunsul lui Mazeiks

Ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, a discutat cu liderului nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, despre securitatea malului stâng al Nistrului, drepturile omului, energetică și relațiile cu Uniunea Europeană în timpul întrevederii de la începutul lunii iulie. Precizarea a fost făcută de Janis Mazeiks în cadrul ediției din 20 iulie a emisiunii „Aspect” de la AVA TV. Oficialul europeană a spus, de asemenea, că Chișinăul a refuzat să semneze declarația privind soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, propusă de Tiraspol, fiindcă acesta a pregătit propria versiune. 

Janis Mazeiks a declarat că UE se străduie să păstreze legătura cu regiunea transnistreană, deoarece este important pentru Uniunii Europene să dezvolte toate părțile Republicii Moldova.

„Sunt diplomat și, desigur, nu pot dezvălui toate detaliile întâlnirii. (…) În ceea ce privește subiectele de discuție, nu cred că există un mare secret aici. Pentru că întotdeauna discutăm chestiuniu cu privire la securitatea regiunii, cât și despre energetică, deoarece Transnistria joacă un rol important în imaginea energetică a regiunii. Este vorba, desigur, de drepturile omului, pe care le monitorizăm în această regiune. Acest lucru este valabil și pentru relațiile cu Uniunea Europeană, pentru că unul dintre lucrurile bune care ne leagă pe noi și Transnistria este că afacerile din regiunea transnistreană sunt, de asemenea, un participant la comerțul liber cu UE. Iar acum vedem că 80% din exporturile regiunii se îndreaptă către țările UE. Cred că este un punct de plecare foarte bun pentru a dezvolta această relație în continuare”, a spus ambasadorul UE.

Întrebat de ce Chișinăul a refuzat să semneze declarația propusă de Tiraspol privind asigurarea păcii, Mazeiks a menționat că malul drept al Nistrului a pregătit propria versiune a unui astfel de document. „În diplomație, se întâmplă lucruri diferite. Există două evoluții posibile: sau va exista disponibilitate pentru o formulare de compromis, sau uneori se primește așa un astfel de document nu este încheiat”, a precizat el.

În același timp, ambasadorul UE a menționat că nu semnarea unei astfel de declarații este importantă pentru el, ci soluționarea pașnică a diferendului transnistrean.

„Iar faptul că acest lucru poate fi asigurat este un succes atât pentru Chișinău, cât și pentru Tiraspol. Cred că nu are rost să împingem cumva în mod artificial rezolvarea conflictului”, a spus Janis Mazeiks, comentând procesul lent al negocierilor privind conflictul teritorial.

Întrebat despre posibilitatea integrarea Republicii Moldova în UE fără regiunea transnistreană, Janis Mazeiks a spus că este important pentru Uniunea Europeană ca țara noastră să adere la blocul comunitar deja reintegrată. Dar, în același timp, potrivit lui Mazeiks, UE nu dorește ca țara să devină ostatică a soluționării conflictului transnistrean. „Prin urmare, nu excludem posibilitatea ca inițial malul drept să adere la UE, iar mai – malul stâng”, a menționat el.

***

Precizăm că, la începutul lunii, la Tiraspol, ambasadorul UE în Moldova, Janis Mazeiks, a avut o întrevedere cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Liderul de facto s-a plâns că Chișinăul a refuzat să semneze o declarație care să confirme că diferendul transnistrean va fi soluționat exclusiv prin mijloace pașnice, propusă de Tiraspol.

În reacție, Biroul politici de reintegrare a declarat că „Tiraspolul prezintă în mod deliberat inițiative provocatoare care urmăresc obiective nedrepte”. „Prin urmare, Chișinăul a fost nevoit să reamintească Tiraspolului obiectivul principal al procesului de negocieri, și anume necesitatea de a ajunge la o soluționare cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean pe baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”, a comunicat Biroul într-un comentariu pentru NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: