De ce Găgăuzia se ține de „lumea rusă” în timp ce toată Moldova merge în UE

În timp ce Moldova aspiră să adere la UE, autonomia găgăuză este sceptică în acest sens și continuă să voteze pentru politicienii pro-ruși. Relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt de mult încordate, iar dialogul foarte fragil a fost complet întrerupt. Și nu este vorba doar despre divergențele geopolitice. NM a analizat de ce Moldova privește spre Vest, iar Găgăuzia spre Est, de ce Comratul și Chișinăul se ceartă constant și ce legătură au cu aceasta istoria și sărăcia.

De ce Găgăuzia se uită spre Est și se ceartă cu Chișinăul

Alegeri și sondaje

Moldova a devenit țară candidat pentru aderarea la UE în iunie 2022. Iar la sfârșitul anului 2023, Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare cu Moldova. Autoritățile pro-europene ale țării doresc ca integrarea europeană să devină o idee națională. Dar în sudul țării, în autonomia găgăuză, această idee nu este populară, iar politicienii pro-europeni le provoacă chiar o reacție negativă locuitorilor autonomiei. Tradițional, aceștia simpatizează cu Rusia, chiar și după invazia acesteia în Ucraina.

„Dragostea” alegătorilor găgăuzi pentru politicienii pro-europeni se vede din rezultatele alegerilor. Astfel, la alegerile parlamentare din 2021, actualul partid de la putere „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a obținut cel mai mic rezultat în Găgăuzia – 4,14% (mai mic decât în ​​Transnistria), în timp ce în întreaga țară PAS a obținut 52.8 %. Iar blocul pro rus al comuniștilor și socialiștilor a obținut atunci 80,75% în Găgăuzia (27,17% în țară).

Cu un an mai devreme, în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020, Maia Sandu, care susține integrarea europeană, a fost susținută de 5,41% dintre alegătorii găgăuzi, iar pro rusul Igor Dodon – de 94,59%. Cu toate acestea, rezultatul lui Sandu în Găgăuzia a fost de 5 ori mai mare decât la alegerile prezidențiale din 2016 (1,1%).

Rezultatele alegerilor, însă pot să nu fie întotdeauna un indicator reprezentativ. Potrivit experților, partidele pro-europene „nu lucrează” cu Găgăuzia și, prin urmare, firește, nu obțin rezultate semnificative în autonomie. Rezultatele alegerilor bașcanului din mai 2023 și ale alegerilor locale din noiembrie 2023 la fel scot în evidență faptul că „nu se lucrează cu Găgăuzia”. La aceste alegeri, nu au existat candidați pro-europeni în autonomie: partidele pro-europene pur și simplu nu au înaintat candidați pentru regiune (NM a scris aici de ce s-a întâmplat așa).

Și rezultatele sondajelor de opinie vorbesc despre aspirația spre Est a locuitorilor din Găgăuzia.

Astfel, potrivit unei cercetări sociologice din 2021 a Institutului de Politici Publice, 33,8% dintre locuitorii intervievați din Găgăuzia se simt parte a „lumii ruse” și doar 3,6% – a „civilizației europene”. În același timp, 42,8% dintre respondenți nu se simt implicați nici în una, nici în alta

52,5% din respondenți au menționat „atitudinea bună” față de UE, iar 93,8% față de Rusia. Și peste 90% sunt siguri că Rusia investește mai mult decât toți ceilalți parteneri în Găgăuzia, deși în realitate nu este așa.

Acest sondaj a fost efectuat înainte de începerea războiului, dar nici după invazia rusă în Ucraina, poziția poporului găgăuz nu s-a schimbat prea mult.

La mitingurile organizate atunci în autonomie au răsunat sloganuri și discursuri pro-ruse, iar deputatul Adunării Populare din Găgăuzia (APG) Alexandr Dinjos a spus că găgăuzii îi vor întâmpina în curând pe rușii, „care sunt deja aproape. ” Și chiar a inventat o formulă pentru a-i întâlni cu „cei trei C”: caurma, cavîrma și cabernet.

Sondajele de opinie mai arată că în restul Moldovei ideea de integrare europeană se bucură de un sprijin mult mai mare, iar acest sprijin este în continuă creștere. Astfel, conform rezultatelor sondajului Barometrului de Opinie Publică (BOP), în 2015, integrarea europeană a fost susținută de 39,5% dintre locuitorii țării, iar în 2023 – 49,7% (împotrivă- 32,8%).

Preferințele locuitorilor Republicii Moldova și ale autonomiei găgăuze vor fi mult mai clare la referendumul inițiat de Maia Sandu privind aderarea Republicii Moldova la UE. Reprezentanții autorităților, bazându-se pe sondajele interne, se așteaptă la un nivel de sprijin a vectorului de integrare europeană de peste 60% (ținând cont de participarea la referendum și a diasporei).

În Găgăuzia, între timp, la începutul lunii februarie, a fost sărbătorită cea de-a 10-a aniversare a referendumului găgăuz din 2014. Atunci, aproximativ 97% dintre participanți au votat împotriva aderării la UE și pentru integrarea în Uniunea Vamală creată de Rusia. La Chișinău, plebiscitul găgăuz a fost numit ilegal. Deputații găgăuzi, însă, în 2017 au declarat ziua de 2 februarie drept Zi a unității naționale în autonomie și continuă să o sărbătorească până în prezent. Cum au sărbătorit anul acesta a 10-a aniversare, NM a povestit aici.

Pe lângă orientările geopolitice diferite, tensiunea dintre Chișinău și Comrat este alimentată și de dezacorduri privind probleme interne. Comratul vorbește de multă vreme despre faptul că autoritățile centrale nu respectă toate drepturile și împuternicirile autonomiei stipulate în lege. În special, Comratul cere reprezentarea garantată a Găgăuziei în Parlament și restituirea autonomiei Serviciului său Fiscal, Serviciului Vamal și altor structuri. Chișinăul nu este de acord cu acest lucru.

Un alt motiv de neînțelegere a fost decizia recentă a Chișinăului de a returna TVA-ul antreprenorilor găgăuzi nu de la bugetul de stat, ci de la bugetul autonomiei. La Chișinău se spune că aceasta nu este altceva decât „restabilirea echității fiscale”, iar la Comrat cred că aceasta este o „pedeapsă pentru rezultatele alegerilor bașcanului. La sfârșitul anului trecut, deputații găgăuzi au contestat legalitatea acestei decizii la Curtea Constituțională (CC). Dar Curtea Constituțională nu se grăbește să analizeze această întrebare.

5 origini ale aspirațiilor pro-ruse în Găgăuzia

Istorie

Experții consideră că există cel puțin cinci motive pentru o diferență atât de semnificativă în ceea ce privește viziunile geopolitice ale Găgăuziei și ale întregii Moldove. Primul este unul istoric.

Găgăuzii au început să se mute în Basarabia după ce aceasta a devenit parte a Imperiului Rus în 1812. Atunci Moscova a oferit condiții favorabile coloniștilor ortodocși care s-au mutat în Basarabia (locuri de pământ, împrumuturi, scutiri de taxe și de serviciu militar).

Vorbim despre coloniști din Balcani care se aflau încă sub stăpânirea Turciei (bulgari, sârbi, găgăuzi). Astfel, coloniști din Dobrogea balcanică, unde găgăuzii locuiau compact, au ocupat o parte din stepa Bugeacului, care mai târziu a devenit Găgăuzia.

De atunci, potrivit experților, aici s-a dezvoltat o atitudine bună față de Rusia, care nu a fost influențată nici de represiunile din anii puterii sovietice, nici de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, unde trăiește și o parte a etniei găgăuze.

„În Găgăuzia, de altfel, se cultiva și se cultivă în mod tradițional cereale, care de obicei erau exportate în Est, așa că și economia regiunii era legată de Rusia”, a menționat fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure.

Limba

Un alt motiv este bariera lingvistică. În Găgăuzia, preponderent se vorbește limba rusă. Potrivit aceluiași studiu al Institutului de Politici Publice, 68,2% dintre locuitorii din Găgăuzia nu cunosc limba română, 20,8% înțeleg, dar nu vorbesc și nici nu citesc, și doar 10,4% înțeleg și pot vorbi.

Acest lucru este explicat la fel de istorie. Potrivit lui Alexei Tulbure, în perioada sovietică în Găgăuzia nu existau școli cu predare în limba română.

„De la clasa I până la a treia a fost limba găgăuză ca materie, dar la gimnaziu și liceu toată instruirea era doar în limba rusă. Așa s-a format aici cultura pentru limba rusă”, a menționat expertul.

Problema învățământului în limba română în Găgăuzia este actuală şi astăzi, a declarat pentru NM deputatul Adunării Populare din Găgăuzia (APG) Alexandr Tarnavschii. În autonomie, a explicat el, nu există instituții preșcolare cu altă limbă de învățământ decât rusa: „Da, există un program de educație bilingv, funcționează cu succes. Dar câteva ore într-o altă limbă nu este o limbă pentru instruire. Copiii sunt obișnuiți cu limba rusă din copilărie.”

În Găgăuzia sunt doar trei școli cu limba de instruire română: la Comrat, Vulcănești și Chioselia Rusă.

Recent, autoritățile moldovenești au lansat un program de cursuri gratuite de studiere a limbii române în toată țara. Potrivit lui Tarnavschii, cursurile se bucură de popularitate și în Găgăuzia. „Aici există o cerere de a învăța limba română. Dar cursurile nu au putut acoperi toată cererea”, a menționat el. Problema, crede deputatul APG, poate fi rezolvată printr-o abordare integră, și nu doar prin organizarea de cursuri: „Statul ar trebui să joace aici un rol prioritar. Dar și autoritățile din autonomie trebuie să fie implicate în acest proces. Până acum, din păcate, nu există nici una, nici alta.”

Tarnavschii califică drept catastrofală situația privind cunoașterea limbii române de către locuitorii din Găgăuzia:

„Găgăuzii se simt incomod când vin la Chișinău sau în alte regiuni ale țării, unde trebuie să comunice în limba română, pe care practic nu o vorbesc. În autonomie, 99% din instruire se face în limba rusă, și atunci cine poate fi surprins de atitudinea locuitorilor din Găgăuzia față de Rusia dacă au fost crescuți în cultura rusă încă din copilărie. Tinerii pleacă în Rusia și își construiesc familii acolo.”

Propaganda

În ciuda interzicerii posturilor TV rusești în Moldova, precum și a închiderii posturilor locale pro-ruse, propaganda rusă este destul de puternică în Găgăuzia. În primul rând, există canale de telegram care difuzează narațiuni rusești, unele dintre ele vizează în mod direct Găgăuzia.

În al doilea rând, după victoria candidatului lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, la alegerile pentru funcția de bașcan, postul public de televiziune găgăuz GRT a intrat sub controlul lui Șor, care nu-și ascunde loialitatea față de Moscova. Director executiv al postului a devenit juristul organizației Pentru Orhei Vasilii Dermenji. Acum, GRT, printre altele, difuzează conținutul canalului de televiziune al lui Șor Primul în Moldova, care anterior a fost lipsit de licență.

În al treilea rând, în Găgăuzia poți urmări fără probleme posturi TV rusești. Ele sunt difuzate de operatorii locali de televiziune prin cablu. Anterior, acest lucru se explica prin faptul că în autonomie licențele pentru aceste posturi erau emise nu de Consiliul Audiovizualului, ci de comitetul executiv al Găgăuziei. Acum CA amendează operatorii de cablu din Găgăuzia, dar asta nu afectează în niciun fel situația.

Potrivit unui studiu al Institutului de Politici Publice, marea majoritate a locuitorilor Găgăuziei primesc informații în limba rusă, iar presa rusă este cea mai de încredere în rândul celor chestionați.

Fostul ambasador al Moldovei în Federația Rusă, politologul Anatol Țăranu îi numește pe găgăuzi „victime ale propagandei ruse și ale războiului hibrid al Rusiei împotriva Moldovei”. Alexei Tulbure vorbește și despre influența puternică a propagandei. „[Propagandistul rus Vladimir] Soloviov și [prezentatoarea TV pro-guvernamentală Olga] Skabeeva le spun ce este bine și ce este rău, se alimentează de acolo. Asta înseamnă că și Chișinăul trebuie să facă niște pași. Să difuzeze [la posturile TV] mai multe informații în limba rusă, să sprijine mass-media independentă din regiune. Ar trebui să le povestească găgăuzilor și despre cealaltă realitate”, spune Tulbure.

Sărăcia

Un alt motiv al nepopularității ideii de integrare europeană în Găgăuzia, potrivit experților, este sărăcia populației din autonomie. În Găgăuzia, conform statisticilor, salariul mediu este cel mai mic din țară: în 2022 era de 7.714 lei față de media națională de 10.447. În centrul și nordul țării, salariul mediu lunar depășește 8 mii de lei, în municipiul Chișinău – 12 mii de lei.

Alexandr Tarnavschii crede că locuitorii autonomiei au făcut o conexiune puternică între eșecurile economice și autoritățile pro-europene: „În 2014, când a fost depistat furtul miliardului, forțele pro-europene erau la putere. Așa a început această asociere”.

Totodată, el a remarcat faptul că în Găgăuzia se implementează o mulțime de proiecte de investiții din bani UE. „În ultimii ani, UE a investit aici peste 11 milioane de euro, iar acestea nu au fost nici măcar împrumuturi, ci donații. Dar în Găgăuzia acești bani nu au fost folosiți foarte eficient. Proiectele au fost implementate cu participarea directă a executivului, și au existat multe întrebări cu privire la transparența acestor proiecte. Unele dintre ele au fost oferite persoanelor apropiate structurilor guvernamentale”, a spus Tarnavschii, adăugând că „UE este renumită pentru transparența sa, dar din anumite motive această transparență nu a existat în Găgăuzia”.

Izolarea

Al cincilea motiv invocat de experți este izolarea. Dialogul dintre Comrat și Chișinău este slab, iar după ce forțele pro-Șor au ajuns la putere în autonomie, dialogul cu misiunile diplomatice a devenit și el unul problematic.

Partidele pro-europene nu lucrează cu regiunea, iar politicienii și experții practic nu lucrează aici pentru a distruge stereotipurile despre Uniunea Europeană. Ca să nu mai vorbim despre formarea eficientă a unei agende alternative și construirea unei comunicări strategice cu locuitorii din regiune.

Dialog întrerupt pe toate canalele

„Iubita soție a Kremlinului” a venit în Găgăuzia”

Izolarea autonomiei s-a aprofundat după ce forțele controlate de Ilan Șor au ajuns la putere. După ce apropiata acestuia Eugenia Guțul a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din primăvara anului 2023, Chișinăul a anunțat numeroase încălcări la alegeri și a inițiat o anchetă. Dar despre rezultatele acesteia nu se aude nimic.

Alexei Tulbure consideră că venirea la putere în autonomie „a lui Șor” este rezultatul politicii de neamestec a Chișinăului, precum și al eșecului reformei justiției și al luptei împotriva corupției în țară. „A existat corupție la alegeri, a existat mită politică masivă, organele de drept nu au putut să o oprească, nu l-au putut neutraliza pe Șor. El folosește bani furați în scopurile sale politice. A da vina pe Găgăuzia pentru faptul că s-au vândut este ciudat. Mai întâi s-a vândut Orheiul, apoi Taraclia, Nisporeniul s-a vândut lui Plahotniuc. Acesta nu este un fenomen al Găgăuziei”, a precizat expertul.

Este de remarcat faptul că fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a câștigat alegerile de două ori pe valul de narațiuni pro-ruse și și-a încheiat mandatul ca „politician pro-european”. Și deși există îndoieli cu privire la noul ei curs, Alexei Tulbure crede că ea a reușit să demonstreze că Găgăuzia poate fi deschisă.

„Ceea ce se întâmplă acum este un pas în urmă. A venit un om fără convingeri politice, marioneta lui Șor, iar Șor este soția iubită a Kremlinului. Și nu ascunde acest fapt, ci urmează deschis un curs pro-Kremlin. Este un regres pentru întreaga Găgăuzie”, a spus expertul.

Dialogul dintre Comrat și Chișinău s-a complicat serios după ce protejatul lui Șor a ajuns la putere în autonomie. Autonomia este legată de autoritățile centrale pe segmentul executiv și legislativ. În primul caz, bașcanul este membru din oficiu al Guvernului. Irina Vlah a fost membru al cabinetului de miniștri pe perioada celor două mandate ale sale, în ciuda „certurilor” frecvente cu Guvernul, inclusiv la ședințele executivului.

Dar președinta Maia Sandu nu a semnat decretul privind includerea în garnitura guvernamentală a bașcanului Evghenia Guțul. Legea nu prevede termene exacte de emitere a unui astfel de decret.

În ceea ce privește linia legislativă, un grup de lucru interparlamentar format din deputați ai Parlamentului Moldovei și ai Adunării Populare a Găgăuziei a devenit o platformă de dialog permanent între Comrat și Chișinău. Dar în urmă cu câteva luni, deputații APG și -au suspendat activitatea în acest grup, calificând-o drept „inutilă”. Atunci, vicepreședintele APG Gheorghe Leiciu, a spus că deputații parlamentului moldovenesc refuză în mod demonstrativ să discute cu colegii găgăuzi problemele care sunt importante pentru ei.

Nu este prima dată când APG suspendă participarea aleșilor săi la grupul de lucru. Acest lucru s-a întâmplat și în 2019. Atunci motivul a fost lipsa unei decizii privind trei proiecte de lege „găgăuze” discutate în comisie. Dar atunci APG a avut o condiție clară: adoptarea proiectelor de lege. Acum condiția reluării activității grupului este una mult mai generală: „ revenirea în câmpul constituțional și de drept”.

Deputații APG au și drept de inițiativă legislativă în Parlamentul Moldovei. Dar actualul Parlament nu a luat în considerare inițiativele APG, deși Adunarea Populară le-a prezentat. Iar deputații găgăuzi au menționat că acesta este unul dintre motivele suspendării activității lor în grupul interparlamentar.

Un alt canal de dialog este Comisia Națională pentru Integrare Europeană pe lângă președinte. Dar nici acest canal nu merge. În vara anului 2022, în comisie au fost incluși bașcanul Găgăuziei (atunci era Irina Vlah) și președintele APG Dmitri Constantinov. Iar în septembrie 2023, bașcanul și președintele APG au fost excluși din comisie.

„Constantinov a fost doar la o ședință. Evident, nu este foarte interesat. Includem în comisie oameni care lucrează pentru integrarea europeană a Moldovei. Nu avem niciun motiv să includem oameni care sunt împotrivă sau indiferenți, așa că am făcut aceste schimbări”, a explicat Sandu decizia ei de atunci. Cu câteva luni înainte de aceasta, Constantinov a fost în Israel pentru a se întâlni cu Ilan Șor, care de fapt a preluat puterea în regiune.

Greșelile Chișinăului și ale Comratului

„Nu rezolvăm probleme comune”

În ciuda dialogului practic întrerupt între Comrat și Chișinău și a viziunilor geopolitice diferite, totul nu este chiar atât de rău și există soluții pentru probleme, spun experții. De exemplu, potrivit lui Alexei Tulbure, nu se poate spune că ideea de integrare europeană este una absolut străină pentru întreaga Găgăuzie.

„Dacă vorbești cu antreprenori din autonomie, imaginea va fi cu totul alta. Afacerile interacționează cu parteneri occidentali și participă la proiecte finanțate de UE, SUA și Turcia. Și antreprenorii înțeleg perfect ce este integrarea europeană, modernizarea etc., dar aceasta nu este partea cea mai „sonoră” a societății. Ei încearcă să evite declarațiile politice și este clar de ce: pentru a nu dăuna afacerii. Dacă vorbim separat cu fiecare primar, vom vedea păreri diferite. Oamenii rezolvă probleme reale în localitățile lor și înțeleg că au nevoie de interacțiune cu cei care îi ajută cu adevărat, dar îi ajută partenerii occidentali”, a menționat expertul.

În opinia sa, soluția pentru problema relațiilor dintre centru și Găgăuzia ar putea fi o prezență diversă a Chișinăului în autonomie și o implementare mai activă a reformelor în țară.

„Chișinăul a eșuat în general în politica sa de promovare a integrării europene în această regiune. Nu au putut alege cuvintele, nu au putut găsi metode de convingere, nu au putut fi prezenți acolo. Chișinăul trebuie să fie prezent acolo politic, cu experți, în toate modurile posibile. […] Vorbim mai mult despre integrarea europeană și facem mai puțin. Dar integrarea europeană nu înseamnă doar declarații și recunoaștere de către UE. Acestea sunt și reforme interne, transformarea țării. Dacă toate acestea s-ar întâmpla, găgăuzii, dar ei sunt oameni deștepți, ar vedea asta”, a spus Tulbure.

Și a subliniat că nu este de acord să dea vina pe Comrat pentru situația actuală, întrucât Chișinăul ar trebui să lucreze mai serios în regiune.

Alexandr Tarnavschii, la rândul său, a remarcat „greșelile” Comratului. „Faptul că șefa Găgăuziei nu s-a distanțat încă de Ilan Șor este vina Găgăuziei. Ce legătură are Chișinăul cu asta”, a spus deputatul.

În plus, potrivit acestuia, au fost multe aspecte pozitive în dialogul dintre Chișinău și Comrat, dar despre ele nu se vorbește la Comrat. „De exemplu, în Găgăuzia rămân impozitele naționale încasate în autonomie, impozitul pe venit de la persoane juridice, TVA, și accizele. Statul a creat condiții pentru descentralizarea financiară”, a precizat Tarnavschii.

În opinia sa, este nevoie de dialog, nu de acuzații la adresa Chișinăului: „Prezentăm relațiile dintre Comrat și Chișinău ca un fel de situație conflictuală. Nu rezolvăm probleme comune.”

Anatol Țăranu are o poziție mai radicală în acest sens. El consideră că o soluție a problemelor va fi revenirea de la autonomia „politică” la cea „culturală” pentru „dezvoltarea culturii găgăuze, a limbii găgăuze și a etniei găgăuze”, pentru care și s-a creat autonomia găgăuză în urmă cu 30 de ani în Moldova.

---

Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.

---

---

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

---