Janis Mazeiks

De ce Moldova nu trebuie să se conducă după experiența României de aderare la UE? Răspunsul ambasadorului UE la Chișinău

Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, consideră că țara noastră ar trebui să se orienteze în procesul de integrare europeană nu după experiența României, ci după cea a statelor mai mici care au aderat la UE. În cadrul ediției din 18 octombrie a emisiunii „Alternativa”  de la TV8, ambasadorul a declarat că Moldova va avea unele avantaje în negocierile de aderare la UE, deoarece „în țările mai mici este adesea mai ușor să găsești înțelegere reciprocă datorită structurii mai simple”.

Mazeiks a spus că pe 8 noiembrie va fi făcut public raportul privind progresele înregistrate de Moldova în implementarea celor 9 recomandări care i-au fost înaintat în calitate de țară-candidat la UE.

Janis Mazeiks a declarat că vizita la Chișinău a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu câteva săptămâni înainte de publicarea raportului privind îndeplinirea de către Republica Moldova a condițiilor înaintate de UE, este „un semnal foarte clar și pozitiv”, care „dă premisele pentru ca raportul să fie bun”.

Cu toate acestea, potrivit diplomatului, nu totul depinde de îndeplinirea de către Moldova a celor 9 condiționalități, aceste fiind doar un „punct de plecare”.

Este vorba, de asemenea, despre atitudinea politică a țărilor UE față de Moldova, Ucraina și Georgia. Liderii UE vor decide cât de pregătită este UE pentru următorul pas (extindere – n. r.) și cât de pregătite sunt țările. (…) Va fi cu siguranță un proiect pe termen lung, deoarece nu există o negociere rapidă”, a spus Mazeiks.

Întrebat care este „caracteristica” Moldovei care va influența opinia statelor membre ale UE la formarea poziției privind declanșarea negocierilor de aderare, ambasadorul UE a spus că „nu va fi nicio caracteristică mare”.

Ar putea exista unele avantaje datorită faptului că Moldova este o țară mică. Adică, în țările mai mici este adesea mai ușor să găsești înțelegere mutuală, deoarece structura este, de asemenea, mai simplă. Dar aș recomanda ca în acest proces să ne bazăm pe experiența acelor țări care au aderat la UE în valurile anterioare de extindere. Cred că ar putea fi și experiența altor țări mici, pentru că, până la urmă, România este o țară mare. Poate că ar putea fi Țările Baltice, care sunt comparabile ca mărime cu Moldova”,a spus ambasadorul UE, adăugând că că multe țări ar fi fericite să împărtășească experiența lor cu Moldova.

Precizăm că, pe 12 octombrie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit în Republica Moldova într-o vizită de lucru. Aceasta a menționat că, la începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană va prezenta un raport anual privind extinderea UE și va vorbi despre progresele înregistrate de Moldova în calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Raportul va fi audiat în cadrul summit-ului Consiliului European din decembrie. Aceste discuții vor avea un impact direct asupra viitorului țării dvs.”, a spus aceasta.

***

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 23 iunie 2022. Pentru începerea negocierilor propriu-zise în vederea aderării la UE, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie 2022. Domeniile vizate sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: