De ce Moldova nu trebuie să se conducă după experiența României de aderare la UE? Răspunsul ambasadorului UE la Chișinău

Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks, consideră că țara noastră ar trebui să se orienteze în procesul de integrare europeană nu după experiența României, ci după cea a statelor mai mici care au aderat la UE. În cadrul ediției din 18 octombrie a emisiunii „Alternativa”  de la TV8, ambasadorul a declarat că Moldova va avea unele avantaje în negocierile de aderare la UE, deoarece „în țările mai mici este adesea mai ușor să găsești înțelegere reciprocă datorită structurii mai simple”.

Mazeiks a spus că pe 8 noiembrie va fi făcut public raportul privind progresele înregistrate de Moldova în implementarea celor 9 recomandări care i-au fost înaintat în calitate de țară-candidat la UE.

Janis Mazeiks a declarat că vizita la Chișinău a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu câteva săptămâni înainte de publicarea raportului privind îndeplinirea de către Republica Moldova a condițiilor înaintate de UE, este „un semnal foarte clar și pozitiv”, care „dă premisele pentru ca raportul să fie bun”.

Cu toate acestea, potrivit diplomatului, nu totul depinde de îndeplinirea de către Moldova a celor 9 condiționalități, aceste fiind doar un „punct de plecare”.

Este vorba, de asemenea, despre atitudinea politică a țărilor UE față de Moldova, Ucraina și Georgia. Liderii UE vor decide cât de pregătită este UE pentru următorul pas (extindere – n. r.) și cât de pregătite sunt țările. (…) Va fi cu siguranță un proiect pe termen lung, deoarece nu există o negociere rapidă”, a spus Mazeiks.

Întrebat care este „caracteristica” Moldovei care va influența opinia statelor membre ale UE la formarea poziției privind declanșarea negocierilor de aderare, ambasadorul UE a spus că „nu va fi nicio caracteristică mare”.

Ar putea exista unele avantaje datorită faptului că Moldova este o țară mică. Adică, în țările mai mici este adesea mai ușor să găsești înțelegere mutuală, deoarece structura este, de asemenea, mai simplă. Dar aș recomanda ca în acest proces să ne bazăm pe experiența acelor țări care au aderat la UE în valurile anterioare de extindere. Cred că ar putea fi și experiența altor țări mici, pentru că, până la urmă, România este o țară mare. Poate că ar putea fi Țările Baltice, care sunt comparabile ca mărime cu Moldova”,a spus ambasadorul UE, adăugând că că multe țări ar fi fericite să împărtășească experiența lor cu Moldova.

Precizăm că, pe 12 octombrie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit în Republica Moldova într-o vizită de lucru. Aceasta a menționat că, la începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană va prezenta un raport anual privind extinderea UE și va vorbi despre progresele înregistrate de Moldova în calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.

Raportul va fi audiat în cadrul summit-ului Consiliului European din decembrie. Aceste discuții vor avea un impact direct asupra viitorului țării dvs.”, a spus aceasta.

***

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 23 iunie 2022. Pentru începerea negocierilor propriu-zise în vederea aderării la UE, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie 2022. Domeniile vizate sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consiliul Interinstituțional de Supervizare a decis menținerea sechestrului pe bunurile persoanelor incluse în lista de sancțiuni UE pentru tentative de destabilizare a Republicii Moldova, Printre cei vizați se numără oligarhul fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 de ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, și deputata apropiată acestuia, Marina Tauber.

Consiliul Interinstituțional de Supervizare a prelungit sechestrul asupra bunurilor celor sancționați de UE pentru tentative de destabilizare până pe 29 aprilie 2026. Măsura îi vizează pe Ilan Șor, Marina Tauber, Arina Corșicova, Dumitru Chitoroagă, Nelli Parutenco și Mihail Vlah. Sechestrul a fost extins și pentru organizația „Evrazia”, scrie Radio Moldova.

Amintim că, pe 1 august 2024, Consiliul Interinstituțional de Supervizare a blocat conturile și resursele economice ale 11 persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Consiliul Interinstituțional de Supervizare a fost creat anul trecut și are în responsabilitate aplicarea sancțiunilor și măsurilor restrictive internaționale de către țara noastră. Consiliul este condus de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, iar componența sa include conducătorii principalelor autorități și instituții publice, asigurând astfel o coordonare în aplicarea sancțiunilor.

870717159-Decizia-CIS-25-Din-26-05-2025 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: