kp.ru

De ce se deschid carduri bancare în Moldova. Ce spun cifrele în acest sens

Peste 2 milioane de carduri bancare au fost emise în Moldova, însă 40 la sută dintre acestea sunt inactive. Volumele plăților cu cardul cresc, dar cu mult mai mulți bani sunt retrași în continuare de pe carduri de către locuitorii Moldovei. NM relatează, de ce se deschid carduri bancare în Moldova, care este statistica Băncii Naționale în acest sens și ce prognozează experții.

Ce fel de carduri se emit în Moldova

Până în trimestrul III al anului 2020, băncile din Moldova au emis aproximativ 2,1 milioane de carduri bancare. Ce-i drept, doar 60 la sută dintre ele sunt active, sau circa 1,3 milioane de carduri. Această cifră reiese din datele statistice care au fost publicate de Banca Națională.

954,8 mii din numărul total de carduri bancare sunt cele salariale, 418,3 mii – sociale (emise pentru achitarea pensiilor și îndemnizațiilor).

Puțin peste o jumătate din cardurile bancare din Moldova, sau 1,1 milioane – sunt ale sistemului de plăți Visa, încă 1 milion – ale sistemului de plăți Mastercard și 3500 – ale sistemului de plăți American Express.

Cele mai multe carduri bancare au fost emise de Moldindconbank – 821,3 mii, după care urmează Moldova-Agroindbank – 608,6 mii și pe locul al treilea este – Victoriabank – 355,3 mii de carduri.

Cum sunt utilizate cardurile

În trimestrul III al anului trecut, locuitorii Moldovei au plătit de 18,3 milioane de ori cu cardul bancar pentru mărfuri și servicii și au retras bani din bancomate de 6,6 milioane de ori. De notat că situația era ușor diferită cu un an mai devreme: în trimestrul III al anului 2019, au fost 13,1 milioane de operațiuni de plată cu cardul, iar bani în numerar s-au retras de 7 milioane de ori.

Suma totală a plăților efectuate în trimestrul III al anului 2020 a constituit 5,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu 1,1 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2019. De notat că din suma totală (5,5 miliarde de lei), aproape un sfert din plăți (1,3 miliarde de lei) au fost efectuate în afara Moldovei.

Și tot în trimestrul III al anului 2020, s-a retras numerar în valoare de 14,1 miliarde de lei, din care 162,6 milioane de lei – în străinătate (în trimestrul III al anului 2019, s-a retras numerar de 13,5 miliarde de lei). Suma plăților efectuate cu cardurile băncilor străine în Moldova a constituit 875 milioane de lei, iar 1,4 miliarde de lei de pe aceste carduri au fost retrase în numerar.

Pentru deținătorii de carduri, în Moldova funcționează 1143 de bancomate, iar pentru achitarea cu cardul sunt instalate 22,4 mii de terminale. 482 platforme online asigură posibilitatea de achitare cu cardul în cazul cumpărăturilor online.

Cardul vs numerar

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, consideră că în timpul apropiat, piața cardurilor bancare din Moldova va continua să crească. „Dacă includem în calcule absolut toate plățile și operațiunile, constatăm că în anul 2020, volumul pieței a depășit 80 miliarde de lei. Anterior, banii de pe carduri pur și simplu erau retrași, acum cresc volumele plăților cu cardul. Astăzi, aproximativ o jumătate din toate veniturile populației – salarii, pensii, transferuri bănești din străinătate – vin pe cardurile bancare. Deși numerarul continuă să predomine”, a spus Ioniță.

Potrivit afirmațiilor sale, creșterea volumului plăților cu cardurile bancare a fost favorizată de doi factori: transferarea tuturor bugetarilor la primirea salariilor pe carduri, ceea ce a încurajat și sectorul privat în această direcție, dar și obligațiile legislative pentru companiile mari de a instala terminale pentru acceptarea cardurilor bancare. „În ultimii zece ani, volumul plăților cu cardul se dublează la fiecare doi ani. Acest ritm de creștere va continua”, consideră expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: