kp.ru

De ce se deschid carduri bancare în Moldova. Ce spun cifrele în acest sens

Peste 2 milioane de carduri bancare au fost emise în Moldova, însă 40 la sută dintre acestea sunt inactive. Volumele plăților cu cardul cresc, dar cu mult mai mulți bani sunt retrași în continuare de pe carduri de către locuitorii Moldovei. NM relatează, de ce se deschid carduri bancare în Moldova, care este statistica Băncii Naționale în acest sens și ce prognozează experții.

Ce fel de carduri se emit în Moldova

Până în trimestrul III al anului 2020, băncile din Moldova au emis aproximativ 2,1 milioane de carduri bancare. Ce-i drept, doar 60 la sută dintre ele sunt active, sau circa 1,3 milioane de carduri. Această cifră reiese din datele statistice care au fost publicate de Banca Națională.

954,8 mii din numărul total de carduri bancare sunt cele salariale, 418,3 mii – sociale (emise pentru achitarea pensiilor și îndemnizațiilor).

Puțin peste o jumătate din cardurile bancare din Moldova, sau 1,1 milioane – sunt ale sistemului de plăți Visa, încă 1 milion – ale sistemului de plăți Mastercard și 3500 – ale sistemului de plăți American Express.

Cele mai multe carduri bancare au fost emise de Moldindconbank – 821,3 mii, după care urmează Moldova-Agroindbank – 608,6 mii și pe locul al treilea este – Victoriabank – 355,3 mii de carduri.

Cum sunt utilizate cardurile

În trimestrul III al anului trecut, locuitorii Moldovei au plătit de 18,3 milioane de ori cu cardul bancar pentru mărfuri și servicii și au retras bani din bancomate de 6,6 milioane de ori. De notat că situația era ușor diferită cu un an mai devreme: în trimestrul III al anului 2019, au fost 13,1 milioane de operațiuni de plată cu cardul, iar bani în numerar s-au retras de 7 milioane de ori.

Suma totală a plăților efectuate în trimestrul III al anului 2020 a constituit 5,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu 1,1 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2019. De notat că din suma totală (5,5 miliarde de lei), aproape un sfert din plăți (1,3 miliarde de lei) au fost efectuate în afara Moldovei.

Și tot în trimestrul III al anului 2020, s-a retras numerar în valoare de 14,1 miliarde de lei, din care 162,6 milioane de lei – în străinătate (în trimestrul III al anului 2019, s-a retras numerar de 13,5 miliarde de lei). Suma plăților efectuate cu cardurile băncilor străine în Moldova a constituit 875 milioane de lei, iar 1,4 miliarde de lei de pe aceste carduri au fost retrase în numerar.

Pentru deținătorii de carduri, în Moldova funcționează 1143 de bancomate, iar pentru achitarea cu cardul sunt instalate 22,4 mii de terminale. 482 platforme online asigură posibilitatea de achitare cu cardul în cazul cumpărăturilor online.

Cardul vs numerar

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, consideră că în timpul apropiat, piața cardurilor bancare din Moldova va continua să crească. „Dacă includem în calcule absolut toate plățile și operațiunile, constatăm că în anul 2020, volumul pieței a depășit 80 miliarde de lei. Anterior, banii de pe carduri pur și simplu erau retrași, acum cresc volumele plăților cu cardul. Astăzi, aproximativ o jumătate din toate veniturile populației – salarii, pensii, transferuri bănești din străinătate – vin pe cardurile bancare. Deși numerarul continuă să predomine”, a spus Ioniță.

Potrivit afirmațiilor sale, creșterea volumului plăților cu cardurile bancare a fost favorizată de doi factori: transferarea tuturor bugetarilor la primirea salariilor pe carduri, ceea ce a încurajat și sectorul privat în această direcție, dar și obligațiile legislative pentru companiile mari de a instala terminale pentru acceptarea cardurilor bancare. „În ultimii zece ani, volumul plăților cu cardul se dublează la fiecare doi ani. Acest ritm de creștere va continua”, consideră expertul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PDG Fruits/imagine simbol

Producătorii de energie electrică eoliană și fotovoltaică vor mai multe capacități de stocare: apel la Guvern, după deconectarea liniei Isaccea-Vulcănești

Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică (APEEEF) solicită Guvernului și Parlamentului să creeze condițiile necesare pentru stimularea investițiilor în capacitățile de stocare a energiei electrice. Într-o adresare publicată pe 25 martie, APEEEF a cerut adoptarea unei serii de măsuri în acest sens, printre care scutiri temporare de TVA, taxe și impozite pentru echipamentele de stocare și integrarea acestora în sistem. Asociația a menționat că capacitățile de stocare a electricității sunt necesare pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, subliniind actualele riscuri legate de deconectarea liniei electrice Isaccea-Vulcănești.

Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică a declarat că, în urma evoluțiilor recente din sectorul energetic, este necesară „o intervenție promptă și coordonată la nivel guvernamental”.

Ne aflăm astăzi, practic, la un an distanță de la momentul în care Asociația Obștească „APEEEF” a inițiat un dialog instituțional cu Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor și Comisia Economie, Buget și Finanțe, în cadrul căruia au fost prezentate propuneri clare, concrete și aplicabile pentru stimularea investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice. Aceste propuneri – inclusiv măsuri fiscale și vamale temporare (pe un orizont de 2 ani), precum scutiri de TVA, taxe și impozite pentru echipamentele de stocare și integrarea acestora în sistem – au fost concepute ca instrumente rapide de intervenție pentru consolidarea securității energetice a statului. Astăzi, în contextul declarării stării de urgență în sectorul energetic și al vulnerabilităților evidente ale sistemului, constatăm că s-a pierdut un an critic”, a menționat asociația.

APEEEF a mai subliniat că comunitatea de investitori și producători de energie regenerabilă continuă să investească în tehnologii de stocare chiar și în lipsa unor mecanisme de sprijin din partea statului, însă ritmul investițiilor ar fi fost „considerabil mai accelerat” în condițiile unui cadru fiscal favorabil.

În acest context, APEEEF solicită Guvernului și Parlamentului:

  • să adopte măsurile fiscale și vamale propuse pentru tehnologiile de stocare și echilibrare;
  • să creeze un cadru investițional predictibil pentru investitorii locali;
  • să accelereze capacităților de flexibilitate ale sistemului electroenergetic.

O astfel de decizie nu reprezintă doar un sprijin pentru un sector economic, ci o investiție directă în securitatea energetică a Republicii Moldova”, a menționat APEEEF.

Amintim că, astăzi, 25 martie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura a fost introdusă după ce, în seara de 23 martie, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, linia electrică Isaccea–Vulcănești, care conectează sistemele energetice ale Republicii Moldova și României, a fost deconectată. Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, a pus în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a menține alimentarea cu energie electrică a țării.

În perioada stării de urgență, instituțiile medicale, infrastructura critică și consumatorii vulnerabili vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Totodată, Guvernul interzice exporturile în orele de vârf și cere, în același timp, reducerea consumului, inclusiv a iluminatului și a activităților cu consum mare de energie.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a anunțat că țara are asigurat, pentru ziua de astăzi, aproape 100% din necesar. Chiar și așa, potrivit lui, situația rămâne „critică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: