De Crăciun, Stoianoglo și Slusari au discutat despre „furtul miliardului”. Ce decizie a luat procurorul general

Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, ar fi dispus să „colaboreze cu parlamentul”, cu condiția „să nu fie atras în jocuri politice”. Declarația a fost făcută astăzi, 8 ianuarie, de deputatul blocului ACUM, fracțiunea Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Alexandru Slusari. Pa pagina sa de Facebook, parlamentarul a precizat că s-a întâlnit cu Stoianoglo, în ajun, la inițiativa șefului Procuraturii Generale, iar discuțiile s-au axat, în principal, pe subiectul investigării jafului bancar. Contactat de NM, Alexandur Slusari a precizat că procurorul general a căzut de acord să prezinte, în plenul parlamentului, un raport privind investigarea cazurilor de rezonanță din societate.

„Am reiterat poziția Comisiei de anchetă precum că procesul devalizării sistemului bancar a fost o operațiune bine pregătită în timp și coordonată cu politicenii și demnitarii de stat, care conform legii erau obligați să contracăreze jaful. Planul devalizării a fost realizat etapizat, perseverent, începând cu anul 2011”. a scris Slusari.

Contactat de NM, fostul președinte al Comisiei parlamentare care a investigat frauda bancară, a explicat că „colaborarea cu parlamentul” a pocurorului general ar presupune ca Procuratura Generală să prezinte un raport în plenul parlamentului, privind mai multe dosare de interes public, cum ar fi cel al „furtului miliardului”, privatizarea companiei Air Moldova și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Acesta a precizat că legislativul a adoptat, în data de 4 octombrie, o hotărâre prin care s-a luat act de raportul Comisiei de anchetă pentru analiza modului de organizare şi desfăşurare a privatizării şi concesionării proprietăţii publice începând cu anul 2013 asupra evaluării modului de pregătire şi desfăşurare a concesionării Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internaţional Chişinău”.

La 17 octombrie, deputații adoptă o hotărâre prin care s-a luat act de raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare.

Acestea prevăd și solicitarea către Procuratura Generală să prezinte rapoarte cu privire la dosarele respective, lucru care nu s-a întâmplat.

„În general, nu ar fi rău ca Procuratura Generală să vină din când în când cu rapoarte în parlament și să prezinte cum se desfășoară investigațiile în cazurile de rezonanță”, a spus Slusari pentru NM.

De asemenea, membrul PPDA a solicitat informații despre ancheta dosarelor privind „video cu Dodon; concesionarea Aeroportului; răpirea profesorilor turci; privatizări și concesionări dubioase a AIR Moldova, Tutun CTC și Gărilor Auto; interceptări telefonice a presei, activiștilor civici și unor politicieni în perioada 2016-2019; construcția Arenei Chișinău etc”, se arată în postarea sa publică.

Amintim că, în data de 6 ianuarie, subiectul devalizării sistemului bancar a revenit în atenția presei, după ce deputatul blocului ACUM, fracțiunea Platformei Demnitate și Adevăr (PDA), Iurie Reniță, a publicat mai multe fragmente, despre care a scris că sunt preluate din raportul Kroll-2. Ulterior, Alexandru Slusari, care a fost preşedintele Comisiei parlamentare privind investigarea fraudei bancare, a confirmat veridicitatea documentelor publicate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: