Tudor Mardei | NewsMaker

Calea Ferată s-a împrumutat de la Loteria Moldovei pentru a achita salariile. Spînu: discutăm să mai luăm un credit

Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” (CFM) s-a împrumutat de la Loteria Națională a Moldovei ca să achite datoriile salariale. Este vorba despre 35 de milioane de lei. Au fost achitate aproape toate salariile pentru luna decembrie. Precizările au fost făcute de ministrul Infrastructurii Andrei Spînu. Potrivit oficialului, la CFM „practic nu se mai acumulează acum datorii”. Totuși se discută despre luarea unui nou împrumut, pentru a se achita salariile pentru luna ianuarie și februarie. 

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a spus că băncile comerciale nu doresc să ofere un credit întreprinderii Calea Ferată din Moldova. Motivul – „Banca Națională a Moldovei are unele reglementări, referitoare la creditele neperformante, pe care le impun pe băncile comerciale iar CFM-ul intră în această categorie”. „Un credit dat CFM-ului înseamnă un credit cu risc, pentru că există această incapacitate de plată”, a spus oficialul la emisiunea Cutia Neagră de la TV8.

Întrebat care este compania care a oferit creditul Căii Ferate, Spînu a spus că este vorba despre Loteria Națională a Moldovei. „Există un mecanism legal, între companiile de stat prin deciziile consiliilor și a APP-ului (Agenția Proprietății Publice) se pot face împrumuturi”, a menționat Spînu. Întrebat dacă există garanția că Loteria Națională a Moldovei va putea să-și ia banii înapoi, ministrul a răspuns: „Există un contract de împrumut. Se face totul conform legii”.

Potrivit oficialului, suma împrumutului este 35 de milioane de lei. „Noi practic am închis luna decembrie și să fie clar, noi am promis în februarie că până la final de luna martie închidem anul 2023. (…) Am luat acest împrumut, am închis datoria. Au mai rămas cred că vreo 2 sau 3 milioane să închidem în decembrie”, a precizat el.

Spînu a spus că „săptămâna aceasta noul director interimar deja a propus un plan de criză” și „s-au luat mai multe măsuri necesare pentru reducerea costurilor în această companie”. „Au început să se plătească salariile. Practic, noi nu mai acumulăm acum datorii. Adică datoriile nu cresc. (…) Discutăm eventual posibilitatea să mai luăm un credit ca să achităm deja ianuarie, februarie. Dar din ultimele date care le avem s-ar putea ca deja compania să crească volumele de mărfuri, numărul de km/tone care să se circule și să fie în capacitatea de plată a salariilor”, a menționat oficialul.

Cu privire la fostul director al întreprinderii Oleg Tofilat, care pe 29 ianuarie 2024 și-a anunțat demisia, Spînu a declarat că a avut o discuție cu acesta în aceeași lună. Potrivit lui Spînu, Tofilat înainte de demisie l-ar fi asigurat că „trebuie să schimbăm ceva” la Calea Ferată și a propus „mai multe soluții”. „Am discutat situația cu restanțele la salariu și am zis: lucrurile nu merg bine. (…) Haideți să vedem ce facem, care este planul. (…) Am zis haideți să căutăm soluții, dumnealui a propus mai multe soluții. (…) Dar mai mult decât atât, am zis că acest proces nu poate să se întâmple fără o analiză internă, ca voi să faceți optimizări. Să vedeți compania Calea Ferată a Moldovei are nevoie de 5700 de angajați? (…) Dumnealui a spus foarte clar: eu vreau să continui, dacă credeți că trebuie să schimbăm ceva atunci trebuie să analizăm, să facem o perioadă de tranziție. (…) Am zis că „ok”. După care, peste câteva săptămâni dumnealui își depune cererea de demisie”, a conchis Spînu.

***

Restanțele la salarii ale angajaților Căilor Ferate au devenit cunoscute în luna mai 2023. Apoi, conducerea CFM a spus că problemele sunt „provizorii” și sunt asociate cu o scădere a cererii de transport de marfă. Se menționa că întreprinderea a avut pierderi din cauza sfârșitului sezonului de iarnă și a scăderii cererii de import și tranzit de combustibil.

În august 2023, reprezentanții Calea Ferată din Moldova declarau că întreprinderea datorează angajaților săi circa 88 de milioane de lei și că oamenii nu au fost achitați două luni de zile. Compania intenționa să plătească datoriile până la sfârșitul lunii septembrie.

În decembrie 2023, directorul Calea Ferată din Moldova declara că încasările în bugetul întreprinderii au scăzut, iar din acest motiv angajații încă nu și-au ridicat lefurile pe ultimele luni.

În februarie 2024, angajații de la Calea Ferată din Basarabeasca au amenințat că vor intra în grevă, dacă nu-și vor primi salariile. Mai multe persoane au protestat la Basarabeasca. Pe lângă salarii, manifestanții au cerut compensații. Detalii AICI.

În martie 2024, ministrul Andrei Spînu oferea asigurări că angajații întreprinderii își vor primi salariile pentru luna decembrie până la sfârșitul lunii. Oficialul susținea că angajații și-au primit deja salariile pentru octombrie și noiembrie. Pentru a achita lefurile, spunea ministrul Infrastructurii, CFM a primit un credit de la Agenția Proprietății Publice, printr-o întreprindere de stat. Detalii AICI.

***

Oleg Tofilat a demisionat din funcția de director al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” pe 29 ianuarie 2024. El a preluat această funcție în mai 2021. Anterior a activat în calitate de expert internațional în transporturi și administrare publică. Cu referire la motivele demisiei sale, Tofilat susținea că este îngrijorat de continuitatea activităților la întreprindere și că sunt necesare cel puțin două condiții pentru a asigura șefia. El a adăugat că „instrumentele corporative, de care dispune administratorul CFM, nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții”. Potrivit lui Tofilat, „atunci când întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii superiori de decizie nu pot agrea o viziune comună de remediere”, managerul este obligat să-și prezinte demisia. Detalii AICI.

În februarie, la CFM a fost numit un director interimar –  Serghei Tomșa. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: