Tudor Mardei | NewsMaker

Calea Ferată s-a împrumutat de la Loteria Moldovei pentru a achita salariile. Spînu: discutăm să mai luăm un credit

Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” (CFM) s-a împrumutat de la Loteria Națională a Moldovei ca să achite datoriile salariale. Este vorba despre 35 de milioane de lei. Au fost achitate aproape toate salariile pentru luna decembrie. Precizările au fost făcute de ministrul Infrastructurii Andrei Spînu. Potrivit oficialului, la CFM „practic nu se mai acumulează acum datorii”. Totuși se discută despre luarea unui nou împrumut, pentru a se achita salariile pentru luna ianuarie și februarie. 

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a spus că băncile comerciale nu doresc să ofere un credit întreprinderii Calea Ferată din Moldova. Motivul – „Banca Națională a Moldovei are unele reglementări, referitoare la creditele neperformante, pe care le impun pe băncile comerciale iar CFM-ul intră în această categorie”. „Un credit dat CFM-ului înseamnă un credit cu risc, pentru că există această incapacitate de plată”, a spus oficialul la emisiunea Cutia Neagră de la TV8.

Întrebat care este compania care a oferit creditul Căii Ferate, Spînu a spus că este vorba despre Loteria Națională a Moldovei. „Există un mecanism legal, între companiile de stat prin deciziile consiliilor și a APP-ului (Agenția Proprietății Publice) se pot face împrumuturi”, a menționat Spînu. Întrebat dacă există garanția că Loteria Națională a Moldovei va putea să-și ia banii înapoi, ministrul a răspuns: „Există un contract de împrumut. Se face totul conform legii”.

Potrivit oficialului, suma împrumutului este 35 de milioane de lei. „Noi practic am închis luna decembrie și să fie clar, noi am promis în februarie că până la final de luna martie închidem anul 2023. (…) Am luat acest împrumut, am închis datoria. Au mai rămas cred că vreo 2 sau 3 milioane să închidem în decembrie”, a precizat el.

Spînu a spus că „săptămâna aceasta noul director interimar deja a propus un plan de criză” și „s-au luat mai multe măsuri necesare pentru reducerea costurilor în această companie”. „Au început să se plătească salariile. Practic, noi nu mai acumulăm acum datorii. Adică datoriile nu cresc. (…) Discutăm eventual posibilitatea să mai luăm un credit ca să achităm deja ianuarie, februarie. Dar din ultimele date care le avem s-ar putea ca deja compania să crească volumele de mărfuri, numărul de km/tone care să se circule și să fie în capacitatea de plată a salariilor”, a menționat oficialul.

Cu privire la fostul director al întreprinderii Oleg Tofilat, care pe 29 ianuarie 2024 și-a anunțat demisia, Spînu a declarat că a avut o discuție cu acesta în aceeași lună. Potrivit lui Spînu, Tofilat înainte de demisie l-ar fi asigurat că „trebuie să schimbăm ceva” la Calea Ferată și a propus „mai multe soluții”. „Am discutat situația cu restanțele la salariu și am zis: lucrurile nu merg bine. (…) Haideți să vedem ce facem, care este planul. (…) Am zis haideți să căutăm soluții, dumnealui a propus mai multe soluții. (…) Dar mai mult decât atât, am zis că acest proces nu poate să se întâmple fără o analiză internă, ca voi să faceți optimizări. Să vedeți compania Calea Ferată a Moldovei are nevoie de 5700 de angajați? (…) Dumnealui a spus foarte clar: eu vreau să continui, dacă credeți că trebuie să schimbăm ceva atunci trebuie să analizăm, să facem o perioadă de tranziție. (…) Am zis că „ok”. După care, peste câteva săptămâni dumnealui își depune cererea de demisie”, a conchis Spînu.

***

Restanțele la salarii ale angajaților Căilor Ferate au devenit cunoscute în luna mai 2023. Apoi, conducerea CFM a spus că problemele sunt „provizorii” și sunt asociate cu o scădere a cererii de transport de marfă. Se menționa că întreprinderea a avut pierderi din cauza sfârșitului sezonului de iarnă și a scăderii cererii de import și tranzit de combustibil.

În august 2023, reprezentanții Calea Ferată din Moldova declarau că întreprinderea datorează angajaților săi circa 88 de milioane de lei și că oamenii nu au fost achitați două luni de zile. Compania intenționa să plătească datoriile până la sfârșitul lunii septembrie.

În decembrie 2023, directorul Calea Ferată din Moldova declara că încasările în bugetul întreprinderii au scăzut, iar din acest motiv angajații încă nu și-au ridicat lefurile pe ultimele luni.

În februarie 2024, angajații de la Calea Ferată din Basarabeasca au amenințat că vor intra în grevă, dacă nu-și vor primi salariile. Mai multe persoane au protestat la Basarabeasca. Pe lângă salarii, manifestanții au cerut compensații. Detalii AICI.

În martie 2024, ministrul Andrei Spînu oferea asigurări că angajații întreprinderii își vor primi salariile pentru luna decembrie până la sfârșitul lunii. Oficialul susținea că angajații și-au primit deja salariile pentru octombrie și noiembrie. Pentru a achita lefurile, spunea ministrul Infrastructurii, CFM a primit un credit de la Agenția Proprietății Publice, printr-o întreprindere de stat. Detalii AICI.

***

Oleg Tofilat a demisionat din funcția de director al întreprinderii „Calea Ferată din Moldova” pe 29 ianuarie 2024. El a preluat această funcție în mai 2021. Anterior a activat în calitate de expert internațional în transporturi și administrare publică. Cu referire la motivele demisiei sale, Tofilat susținea că este îngrijorat de continuitatea activităților la întreprindere și că sunt necesare cel puțin două condiții pentru a asigura șefia. El a adăugat că „instrumentele corporative, de care dispune administratorul CFM, nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții”. Potrivit lui Tofilat, „atunci când întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii superiori de decizie nu pot agrea o viziune comună de remediere”, managerul este obligat să-și prezinte demisia. Detalii AICI.

În februarie, la CFM a fost numit un director interimar –  Serghei Tomșa. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

În regiunea transnistreană vor fi majorate tarifele la serviciile comunale

Începând cu 1 ianuarie 2026, în regiunea transnistreană vor crește tarifele la gaz, electricitate, apă și încălzire. Despre aceasta a anunțat pe 28 iulie organul executiv local într-un comunicat de presă.

Astfel, tariful la gaz pentru consumatorii casnici va crește cu 3% — până la 1,75 ruble per metru cub. Electricitatea se va scumpi cu 5% și va costa 1,5 ruble per kWh. Apa va fi mai scumpă cu 8%, ajungând la 10,54 ruble per metru cub.

Tariful pentru încălzirea centralizată se va majora cu 5% — până la 769,83 ruble per gigacalorie. În schimb, încălzirea de la centralele autonome va fi puțin mai ieftină — până la 578,9 ruble (anul acesta fiind 586,21 ruble).

Amintim că, pe 18 iunie anul acesta, liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu riscul unui „colaps financiar și social”. Prăbușirea economică bruscă a provocat o criză energetică, cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului 2025. Rusia a întrerupt livrările de gaz către stânga Nistrului. Din această cauză, localnicii de pe malul stâng al Nistrului au trăit mai bine de o lună fără gaz, căldură, apă caldă și cu pene de curent programate.

În februarie, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord privind modul de livrare a gazului în regiunea transnistreană. Această schemă, potrivit autorităților de la Tiraspol, este finanțată printr-un credit din partea Rusiei. Gazul este livrat de compania maghiară MET prin intermediul Moldovagaz, iar plata este făcută de o companie din Dubai (numele ei nu este cunoscut). Atunci, Chișinăul a anunțat că vor fi livrate până la 3 milioane de metri cubi zilnic, pentru a fi acoperit strictul necesar al regiunii, dar nu și pentru a reporni producția industrială. Cu toate acestea, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat că marile întreprinderi industriale — care alimentează în mare parte bugetul regiunii — și-au reluat activitatea.

În iunie a apărut informația că regiunea se confruntă din nou cu probleme în ceea ce privește livrarea gazului. Volumul producției industriale a scăzut aproape la jumătate în această perioadă. Scăderea în sectorul energetic a constituit 51,5%, iar în metalurgia feroasă — 68%. Doar industria alimentară, care deservește piața internă a regiunii, a fost afectată într-o măsură mai mică. Exporturile regiunii transnistrene s-au redus cu 31,5%, iar asta fără a lua în calcul exportul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului.

Criza, însă, nu s-a încheiat aici. La începutul lunii iunie, stațiile PECO au încetat să mai vândă gaz. De asemenea, organul executiv local a anunțat că salariile vor fi plătite în tranșe, dar nu mai rar de o dată pe lună. Totodată, legislativul nerecunoscut de la Tiraspol a decis redirecționarea încasărilor curente din bugetele locale către cel al regiunii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: