Colaj foto/NM

De peste mări și țări, deputatul fugar Ilan Șor cere Procuraturii să verifice „milioanele” lui Spînu. Reacția vicepremierului

Deputatul fugar Ilan Șor anunță că a depus o sesizare la Procuratura Anticorupție (PA) prin care cere tragerea la răspundere penală a viceprim-ministrului Andrei Spînu. Șor, care este cercetat penal în Republica Moldova pentru spălare de bani, îl acuză pe Spînu că ar deține mai multe conturi în străinătate cu zeci de milioane de euro și dolari – bani pe care nu i-ar fi declarat. În context, liderul Partidului „ȘOR” le cere organelor de drept din Republica Moldova și Autorității Naționale de Integritate (ANI) să verifice minuțios averea ministrului Infrastructurii. Pe de altă parte, viceprim-ministrul respinge acuzațiile și spune că nu ar deține nici conturile, și nici banii care îi sunt însușiți de Șor.

„Așa cum am promis, am depus la Procuratura Generală un denunț împotriva viceprim-ministrului Andrei Spînu, care este multimilionar în dolari și euro, dar care nu-și declară averea, așa cum îl obligă legea, ci o ascunde în conturi off-shore. (…) Am solicitat și Autorității Naționale de Integritate să verifice proveniența banilor și dacă aceștia au fost sau nu incluși în declarațiile de avere ale lui Andrei Spînu”, a scris pe pagina sa de Facebook Ilan Șor, deputatul fugar din Moldova care s-ar ascunde în Israel de justiția moldovenească.

La rândul său, vicepremierul Andrei Spînu a respins acuzațiile lui Șor. Potrivit lui, toate veniturile și proprietățile au fost declarate în declarația de avere și interese, depusă la ANI. Spînu spune că nu ar deține nici banii, nici conturile pe care i le însușește Șor.

„Unu – eu nu am aceste conturi și doi – eu nu am acești bani. Toate veniturile și toate proprietățile pe care le am eu sunt declarate în declarația de avere și interese și eu rog cetățenii în mod special să nu asculte minciunile a doi hoți. Șor și încă unul care se ascunde la Londra. Haideți să fim serioși. Eu am dat un mesaj, cum a numit-o și doamna președintă frăția penalilor. Este clar că pierd orice posibilitate ca să revină la putere și fac tot posibilul ca să denigreze actuala guvernare. Eu îi îndemn pe acești doi șmecheri să vină acasă, să meargă în fața justiției și să demonstreze că ei nu au furat cetățenii ani la rând”, a declarat Andrei Spînu în cadrul emisiunii „În profunzime”, de la ProTV, pe 26 septembrie.

NM a contactat Procuratura Generală pentru a verifica dacă instituția a recepționat sau nu sesizarea depusă de Ilan Șor, dar și pentru a afla când va fi examinată. Până la publicarea acestui material, nu am primit un răspuns în acest sens din partea PG.

Amintim că Ilan Șor a publicat, la sfârșitul săptămânii trecute, un act în care sunt prezentate presupusele conturi ale vicepremierului Spînu. Documentul, făcut public de Șor, indică despre existența a peste 43 de milioane de dolari în mai multe bănci din Marea Britanie, Cipru, Hong Kong și Republica Moldova. Într-un mesaj publicat sâmbătă, 24 septembrie, pe canalul său de Telegram, Spînu a respins acuzațiile și l-a îndemnat pe Șor să revină acasă.

***

Precizăm că, potrivit declarației de avere depuse la ANI, în 2021 Spînu ar fi obținut din funcția de secretar general al Aparatului Președintelui de puțin peste 120.000 lei. Din funcția pe care o deținea în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova a ridicat 4.120 lei, iar din cea de la minister – peste 96 de mii de lei.

În declarația sa de venit, depusă în perioada în care deținea funcția la Președinție, Spînu declara dividente în valoare de 7.800 euro și 4.105.562 lei din activitatea în cadrul „OneTwoStart Limited” și, respectiv, „Wupp Ltd”. Totodată, atunci Spînu declara un venit de 190.000 lei, pe care l-a obținut din vânzarea unui automobil marca Volkswagen.

Între timp, în declarația de venit depusă după ce a fost numit ministru și viceprim-ministru, Spînu trece dividente obținute din activitatea din cadrul „Wupp Ltd” în mărime de 69.925 euro, fără a trece dividentele declarate anterior, obținute din activitatea la „OneTwoStart Limited”.

Totodată, Spînu a trecut în declarația sa de avere mai multe bunuri imobile în țară și în afara țării, pe care le-ar fi obținut în perioada 2017-2020, dar și o casă de locuit, proprietarul căreia este din 2018, care ar valora 4.720.000 lei. Spînu mai declară două automobile pentru 2021, un Audi Q5, în valoare de 380 mii lei și un Volkswagen Tiguan, în valoare de 27 mii dolari.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 9 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova. Conform declarației, Spînu a depozitat bani atât în lei (34.230 lei), cât și în valută străină (1.112 euro și 545 dolari).

ANI a emis la sfârșitul lunii august 2022 un act după ce a verificat declarațiile de avere și interese depuse de viceprim-ministrul Andrei Spînu. Potrivit documentului, nu a fost constatată aparența existenței unei diferențe substanțiale între veniturile obținute și cheltuielile realizate, pe de o parte, și averea dobândită, pe de altă parte, în timpul exercitării funcției.

***

Precizăm că, potrivit unei investigații jurnalistice realizată de portalul „CuSens”, deputatul fugar Ilan Șor și-a găsit refugiul, de mai bine de trei ani, departe de justiția moldovenească, pe malul Mării Mediterane, într-o vilă de milioane, exclusivistă și somptuoasă.

În Republica Moldova, deputatul este cercetat penal de procurori în mai multe dosare, majoritatea fiind deschise după ce politicianul a fugit din țară. Pe lângă implicarea în dosarul fraudei bancare, unde este acuzat de escrocherie și spălare de bani, Șor mai este anchetat pentru fals în declarații pentru că nu a raportat la Autoritatea Națională de Integritate toate bunurile pe care familia sa le deține, dar și pentru delapidarea averii străine, abuz în serviciu, crearea și conducerea unei organizații criminale, conectată la fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, și la controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon. Pentru aceste acuzații, Legislativul i-a ridicat lui Șor deja de câteva ori imunitatea, pentru ca Procuratura să-l poată aresta și să trimite dosarele în judecată, eventual, în lipsa învinuitului.

Doar un singur dosar se află pe masa judecătorilor. E vorba de cel în care Șor a fost  condamnat, în 2017, de primă instanță la șapte ani și jumătate de închisoare. Doar că sentința nu este executorie, deoarece nu este definitivă. Examinarea la Curtea de Apel a cazului este tergiversată, avocații deputatului fugar reușind în lipsa lui să mute dosarul de la o instanță la alta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: