Viață

Declararea beneficiarilor efectivi de către companii și organizații: ASP anunță prelungirea termenului și revizuirea tarifelor

Mihaela Conovali
| 18 decembrie, 2024
12:34

După ce mai mulți antreprenori s-au plâns de dificultăți legate de declararea beneficiarilor efectivi, Agenția Servicii Publice (ASP) a venit pe 18 decembrie cu o declarație. Instituția a anunțat despre prelungirea termenului de actualizare a beneficiarului efectiv – până pe 31 decembrie 2025. Va fi prelungit, respectiv, și termenul de aplicare a amenzilor – până pe 1 ianuarie 2026. Agenția a clarificat ce presupune termenul de „beneficiar efectiv” și a prezentat tarifele pentru declararea beneficiarilor. Potrivit instituției, acestea vor fi revizuite „în perioada imediat următoare”.

Termenul de declarare a beneficiarului efectiv – prelungit

Agenția Servicii Publice a anunțat că, urmare a unor consultări între autoritățile de profil, s-a decis prelungirea termenului de actualizare a informațiilor despre beneficiarul efectiv până la 31 decembrie 2025. Decizia vizează toate persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și organizațiile necomerciale din Republica Moldova.

Potrivit instituției, Parlamentul va extinde termenul cu un an atât pentru depunerea declarațiilor până la 31 decembrie 2025 și intrarea în vigoare a aplicarea amenzilor până la 1 ianuarie 2026.

Ce este beneficiarul efectiv

Agenția a clarificat și ce presupune termenul de „beneficiar efectiv” și cine poate fi.

„Beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează, direct sau indirect, o companie sau organizație. Declararea acestuia este esențială pentru prevenirea folosirii entităților juridice în scopuri ilegale. Moldova se pregătește să conecteze registrele naționale cu cele din Uniunea Europeană, permițând monitorizarea transparentă a beneficiarilor efectivi pe întreg teritoriul european”, a menționat ASP.

Potrivit Agenției, declararea beneficiarilor este obligatorie doar pentru cei care au efectuat schimbări în structura fondatorilor sau administratorilor în ultimele 18 luni. Unitățile comerciale și necomerciale înregistrate după 1 iulie 2023 au deja beneficiarii declarați și nu trebuie să depună o nouă declarație

„Cererile pot fi expediate electronic la [email protected], fără a mai fi nevoie să vă prezentați la sediile ASP. (…) Actualizările vor fi necesare doar la schimbarea beneficiarilor, a fondatorilor sau în cazul reorganizării sau radierii unităților din Registru”, a adăugat Agenția.

Instituția a dat asigurări că „se lucrează la îmbunătățirea procesului de programare la ASP, reducând cozile și timpul de așteptare”.

„Din aprilie va fi dată în exploatare platforma care va permite efectuarea tuturor operațiunilor legate de unităților de drept, inclusiv declararea beneficiarilor efectivi fără a fi nevoie să se transmită informația prin email”, a declarat Agenția.

Cum se declară beneficiarul efectiv

ASP a venit cu informații pentru cei care doresc să depună declarația cu privire la beneficiarii efectivi.

„Pasul 1: Descărcați formularul necesar de pe portalul serviciilor electronice. Pasul 2: Completați și semnați electronic documentele. Trimiteți-le la [email protected]. Pasul 3: Dacă nu aveți semnătură electronică, documentele pot fi semnate olograf și expediate prin poștă la adresa: Str. Al. Pușkin 47, Chișinău”, a comunicat Agenția.

Detalii despre taxe

Agenția a declarat că „tarifele pentru înregistrare nu au fost modificate din 2016”.

„De exemplu, pentru întreprinzători individuali, taxa este de 364 lei, iar pentru SRL-uri este de 1149 lei. Pentru entitățile eligibile, acest proces este gratuit (ex. ONG-uri, fundații, sindicate)”, a menționat ASP.

Totodată, instituția a precizat că „tarifele, inclusiv pentru declararea beneficiarilor efectivi, vor fi revizuite în perioada imediat următoare”.

Potrivit ASP, până la ziua de azi, au depus declarații cu privire la beneficiarii efectivi peste 80 de mii de persoane juridice din cele 165 362 înregistrate în Registrul de Stat.

Pentru informații suplimentare sau asistență tehnică, cetățenii sunt îndemnați să contacteze Serviciul Suport Clienți ASP – 14909.

***

Administratorii de afaceri din Republica Moldova erau obligați să depună până pe 31 decembrie 2024 declarația privind beneficiarul efectiv. Nerespectarea acestei prevederi poate atrage amenzi semnificative, între 50 000 și 75 000 de lei. În reacție, mai mulți antreprenori din țară au scris pe rețelele de socializare că s-au confruntat cu dificultăți în procesul de depunere a declarațiilor. Fostul ministru al Muncii, Marcel Spatari, a semnalat că abia pe 17 decembrie a aflat despre această obligație. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

1149 lei, 18 decembrie, 364 lei, administrator, agenția servicii publice, asp, beneficiar efectiv, cine este, întreprinzători individuali, Moldova, SRL, taxe, top

Știri similare

Politică

Maia Sandu, prima reacție după declararea stării de alertă de mediu în Republica Moldova, din cauza poluării râului Nistru

Viață

Substanța petrolieră din Nistru: Ucraina a blocat scurgerea? Ce spun reprezentanții Chișinăului

Viață

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Mihaela Conovali
| 15 martie, 2026
17:30

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă.

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru.

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.