Viață

Declararea beneficiarilor efectivi de către companii și organizații: ASP anunță prelungirea termenului și revizuirea tarifelor

Mihaela Conovali
| 18 decembrie, 2024
12:34

După ce mai mulți antreprenori s-au plâns de dificultăți legate de declararea beneficiarilor efectivi, Agenția Servicii Publice (ASP) a venit pe 18 decembrie cu o declarație. Instituția a anunțat despre prelungirea termenului de actualizare a beneficiarului efectiv – până pe 31 decembrie 2025. Va fi prelungit, respectiv, și termenul de aplicare a amenzilor – până pe 1 ianuarie 2026. Agenția a clarificat ce presupune termenul de „beneficiar efectiv” și a prezentat tarifele pentru declararea beneficiarilor. Potrivit instituției, acestea vor fi revizuite „în perioada imediat următoare”.

Termenul de declarare a beneficiarului efectiv – prelungit

Agenția Servicii Publice a anunțat că, urmare a unor consultări între autoritățile de profil, s-a decis prelungirea termenului de actualizare a informațiilor despre beneficiarul efectiv până la 31 decembrie 2025. Decizia vizează toate persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și organizațiile necomerciale din Republica Moldova.

Potrivit instituției, Parlamentul va extinde termenul cu un an atât pentru depunerea declarațiilor până la 31 decembrie 2025 și intrarea în vigoare a aplicarea amenzilor până la 1 ianuarie 2026.

Ce este beneficiarul efectiv

Agenția a clarificat și ce presupune termenul de „beneficiar efectiv” și cine poate fi.

„Beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează, direct sau indirect, o companie sau organizație. Declararea acestuia este esențială pentru prevenirea folosirii entităților juridice în scopuri ilegale. Moldova se pregătește să conecteze registrele naționale cu cele din Uniunea Europeană, permițând monitorizarea transparentă a beneficiarilor efectivi pe întreg teritoriul european”, a menționat ASP.

Potrivit Agenției, declararea beneficiarilor este obligatorie doar pentru cei care au efectuat schimbări în structura fondatorilor sau administratorilor în ultimele 18 luni. Unitățile comerciale și necomerciale înregistrate după 1 iulie 2023 au deja beneficiarii declarați și nu trebuie să depună o nouă declarație

„Cererile pot fi expediate electronic la [email protected], fără a mai fi nevoie să vă prezentați la sediile ASP. (…) Actualizările vor fi necesare doar la schimbarea beneficiarilor, a fondatorilor sau în cazul reorganizării sau radierii unităților din Registru”, a adăugat Agenția.

Instituția a dat asigurări că „se lucrează la îmbunătățirea procesului de programare la ASP, reducând cozile și timpul de așteptare”.

„Din aprilie va fi dată în exploatare platforma care va permite efectuarea tuturor operațiunilor legate de unităților de drept, inclusiv declararea beneficiarilor efectivi fără a fi nevoie să se transmită informația prin email”, a declarat Agenția.

Cum se declară beneficiarul efectiv

ASP a venit cu informații pentru cei care doresc să depună declarația cu privire la beneficiarii efectivi.

„Pasul 1: Descărcați formularul necesar de pe portalul serviciilor electronice. Pasul 2: Completați și semnați electronic documentele. Trimiteți-le la [email protected]. Pasul 3: Dacă nu aveți semnătură electronică, documentele pot fi semnate olograf și expediate prin poștă la adresa: Str. Al. Pușkin 47, Chișinău”, a comunicat Agenția.

Detalii despre taxe

Agenția a declarat că „tarifele pentru înregistrare nu au fost modificate din 2016”.

„De exemplu, pentru întreprinzători individuali, taxa este de 364 lei, iar pentru SRL-uri este de 1149 lei. Pentru entitățile eligibile, acest proces este gratuit (ex. ONG-uri, fundații, sindicate)”, a menționat ASP.

Totodată, instituția a precizat că „tarifele, inclusiv pentru declararea beneficiarilor efectivi, vor fi revizuite în perioada imediat următoare”.

Potrivit ASP, până la ziua de azi, au depus declarații cu privire la beneficiarii efectivi peste 80 de mii de persoane juridice din cele 165 362 înregistrate în Registrul de Stat.

Pentru informații suplimentare sau asistență tehnică, cetățenii sunt îndemnați să contacteze Serviciul Suport Clienți ASP – 14909.

***

Administratorii de afaceri din Republica Moldova erau obligați să depună până pe 31 decembrie 2024 declarația privind beneficiarul efectiv. Nerespectarea acestei prevederi poate atrage amenzi semnificative, între 50 000 și 75 000 de lei. În reacție, mai mulți antreprenori din țară au scris pe rețelele de socializare că s-au confruntat cu dificultăți în procesul de depunere a declarațiilor. Fostul ministru al Muncii, Marcel Spatari, a semnalat că abia pe 17 decembrie a aflat despre această obligație. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

1149 lei, 18 decembrie, 364 lei, administrator, agenția servicii publice, asp, beneficiar efectiv, cine este, întreprinzători individuali, Moldova, SRL, taxe, top

Știri similare

Bani

Guvernul propune majorarea scutirii personale la 40.000 de lei: „Lăsăm mai mulți bani în buzunarele celor care muncesc legal”

Viață

Avocatul Poporului, îngrijorat de măsurile anunțate de premierul Tofan privind controalele asupra afacerilor: „Să nu ajungem în cealaltă extremă”

Justiție

CSP respinge un nou raport al Comisiei Vetting. Un procuror care urma să nu fie promovat va fi reevaluat

Mihaela Conovali
| 6 august, 2026
13:18

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat, în ședința din 6 august, raportul privind evaluarea externă a integrității etice și profesionale (vetting) a procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție, Nicolae Mătăsaru. Comisia Vetting a identificat discrepanțe între veniturile și cheltuielile familiei procurorului în valoare de 731 de mii de lei și a recomandat constatarea faptului că acesta nu a promovat evaluarea. Totuși, CSP nu a fost de acord cu concluziile comisiei și a dispus reevaluarea.

Potrivit raportului, în urma analizei financiare a subiectului evaluării și a membrilor familiei acestuia, Comisia a constatat existența unor discrepanțe patrimoniale semnificative între veniturile legale și cheltuielile efectuate – discrepanțe care nu au putut fi justificate prin dovezi convingătoare. Deși procurorul a prezentat explicații cu privire la donații, economii, diurne și alte surse de venit, Comisia le-a considerat insuficiente pentru a înlătura îndoielile serioase privind legalitatea provenienței mijloacelor utilizate.

În total, Comisia a constatat existența unei averi nejustificate în valoare de 731 326 de lei. Aceasta a concluzionat că subiectul evaluării nu a reușit să demonstreze caracterul legal al acestor bani și, prin urmare, nu a înlăturat îndoielile serioase privind respectarea criteriilor de integritate financiară.

Procurorul și-a exprimat dezacordul față de concluziile Comisiei în cadrul ședinței CSP. Potrivit lui Mătăsaru, părinții săi au activat o perioadă îndelungată în baza patentei de întreprinzător și în domeniul agriculturii, motiv pentru care nu au ținut o evidență contabilă strictă care ar fi putut confirma veniturile reale.

„Părinții mei fac parte din această generație. Au muncit peste 40 de ani cinstit, onest și cu demnitate. O parte din această muncă s-a desfășurat în baza patentei de întreprinzător, într-o perioadă în care legislația era permisivă, iar suplimentar au desfășurat munca agricolă. (…) Nimeni nu le-a cerut atunci contracte de muncă pentru vânzarea propriilor struguri, a propriului vin de casă și al produselor agricole. Nimeni nu le-a spus că peste 20 de ani statul le va cere să dovedească leu cu leu, cu acte pe care legea nu le impunea atunci, bani pe care i-au câștigat prin muncă cinstită și pe care i-au oferit copilului lor pentru un trai mai bun. Aceeași istorie se repetă și în cazul părinților soției mele”, a comunicat procurorul.

Potrivit acestuia, soacra sa a lucrat timp de 20 de ani în piețe. „Ulterior după legalizarea afacerii – în centre comerciale din Federația Rusă, vânzând haine, încălțăminte, filtre și alte bunuri, inițial în format neoficial. (…) Este o poveste obișnuită pentru generația ei, iar astăzi această muncă de 20 de ani este pusă la îndoială, pentru că nu există pentru fiecare rublă câștigată acum 15-20 de ani o hârtie ștampilată”, a adăugat procurorul.

În plus, procurorul a menționat că, în toate situațiile în care au existat dubii, Comisia le-a interpretat în defavoarea sa. Potrivit acestuia, Comisia a luat în calcul la valoarea maximă toate cheltuielile declarate de el, dar a refuzat să includă veniturile declarate. Din calcule au fost excluse în mod nejustificat economiile bancare confirmate prin documente, precum și veniturile reale ale mamei sale obținute din activitatea în baza patentei, confirmate de Serviciul Fiscal, a menționat el.

Potrivit procedurii, Comisia trebuie să efectueze o verificare repetată și să prezinte un nou raport. CSP poate respinge raportul și a doua oară, adoptând propria decizie privind promovarea sau nepromovarea evaluării.

***

Amintim, în acest sens, că la ședința din 4 august CSM a promovat o judecătoare care a picat de două ori vettingul. Astfel, magistrata a rămas în sistem. Detalii AICI.