Decor de basm la Aeroportul Internațional Chișinău cu ocazia sărbătorilor de iarnă
„Avia Invest”, compania care administrează Aeroportul Internațional Chișinău, anunță că a dat start sărbătorilor de iarnă. Magia sărbătorilor de iarnă se resimte deja în aeroport, iar de un decor parcă desprins din basme se pot bucura toți cei care îi pășesc pragul.
La intrarea în Terminal, în zona „Plecări”, pasagerii sunt întâmpinați de un Pom de Crăciun de toată frumusețea și decorațiuni superbe de Crăciun și Revelion. Pomul, care are o înălțime de peste 10 metri și este împodobit cu sute de ghirlande, reprezintă principala atracție pentru copii, dar și maturi. Jucăriile din jurul bradului, inspirate din cele mai populare și îndrăgite povești de iarnă, prind viață și îi teleportează pe vizitatori în lumea copilăriei.
Sute de globuleţe aurii şi steluţe cu heliu completează perfect decorul de sărbătoare în zona „Sosiri”. Fiecare colțișor al Terminalului este frumos decorat cu brăduți, jucării de diferite dimensiunile și Moș Crăciuni.
În zona „Plecări”, doi cerbi mari sunt principala atracție pentru pasageri.
Astfel, Compania „Avia Invest” rămâne fidelă tradiției de a crea, la fiecare sfârșit de an, o atmosferă inedită, astfel încât călătoriile să fie cât mai plăcute în ajunul și pe durata sărbătorilor de iarnă pentru toți cei care revin acasă sau pleacă peste hotare. Să ne lăsăm cuprinşi de magia sărbătorilor alături de cei dragi!
Aeroportul Internațional Chișinău este administrat de SRL „Avia Invest”. Începând cu noiembrie 2013, când aeroportul a fost concesionat, Compania „Avia Invest” a făcut investiții importante în proiecte de renovare și modernizare a aerogării. Prin Aeroportul Internațional Chișinău, 19 companii aeriene efectuează zboruri charter și zboruri regulate spre 40 destinații.
Miniștrii din partidele „Alianței pentru Integrare Europeană” nu au fost „simpli executanți” și nu au acționat la indicații din umbră ale liderilor altor formațiuni politice, iar „furtul miliardului” nu a fost un episod izolat din 2014, ci un proces declanșat încă din 2009. Declarațiile au fost făcute pe 2 februarie de doi martori, în cadrul ședinței de judecată în dosarul frauda bancară, în care este inculpat fostul președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc.
Primul care a depus mărturie a fost fostul președinte al Parlamentului și ex-lider al PDM, Marian Lupu. Acesta a confirmat existența unor înțelegeri politice în cadrul „Alianței”, potrivit cărora funcțiile din sectorul financiar-bancar reveneau reprezentanților Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). El a respins, însă, categoric ideea unei conduceri externe a miniștrilor.
„Miniștrii nu au fost simpli executanți. Prin urmare, liderii altor partide nu puteau oferi indicații formale sau informale miniștrilor care reprezentau alte formațiuni”, a declarat Lupu, răspunzând la întrebările apărării.
Fostul speaker a indicat drept cauză a crizei bancare „managementul defectuos și supravegherea necorespunzătoare din partea autorităților de reglementare”, și nu un complot politic.
Mai detaliate au fost declarațiile lui Ștefan Creangă — fost viceministru al Finanțelor, deputat PLDM și ex-președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Acesta a susținut teza lui Lupu privind lipsa presiunilor din partea PDM asupra miniștrilor liberal-democrați.
Creangă a pus accent pe cronologia evenimentelor, declarând că scoaterea banilor a început cu mult înainte de 2014. „A fost o infracțiune continuă, care a început în anii 2009–2010 și s-a încheiat în 2014. Consider că introducerea administrării speciale [de către Banca Națională] a fost foarte întârziată. Aceasta trebuia introdusă încă în 2010–2011, când calitatea portofoliului de credite a început să se deterioreze radical”, a declarat martorul.
De asemenea, Creangă a comentat controversatul subiect privind garanțiile de stat, în baza cărora Banca Națională acorda credite de urgență băncilor cu probleme. Potrivit acestuia, acest mecanism era discutat cu FMI încă din 2011 și, în sine, nu era unul infracțional.
„Personal, nu pot lega decizia privind garanțiile bancare de fraudă. Este posibil să fi coincis. Dar nu văd o legătură directă între mecanismul de emitere a garanțiilor și schema propriu-zisă. Mecanismul de emitere exista în lege, trebuia doar adaptat”, a insistat el.
Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a încheiat prezentarea probelor acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, în care acesta este acuzat de complicitate la furtul miliardului. Ulterior, instanța a trecut la administrarea probelor și audierea martorilor din partea apărării.
Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.
Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Acest dosar a fost transmis de procuratură în instanță în iulie 2023.
Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar apoi autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află până în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci credite garantate de Guvern, în aceeași sumă care a fost furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Potrivit explicațiilor autorităților, creditele au fost necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o rată a dobânzii de 5% anual, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost incluse în datoria publică. Împreună cu dobânzile, pe parcursul celor 25 de ani, suma va ajunge la 24,5 miliarde de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Autoritățile ucrainene au raportat un atac masiv al rușilor în noaptea precedentă. La Kiev, trei persoane au fost rănite. Dacă până recent aproximativ 80 de clădiri erau fără căldură, în prezent sunt fără încălzire 1 170 de blocuri de locuințe. La Harkov au fost raportate doi răniți, iar în total, în ultimele 24 de ore, o persoană a murit și cinci au fost rănite. Potrivit autorităților, „loviturile au fost direcționate în mod intenționat asupra infrastructurii energetice”. Ministrul Energiei al Ucrainei a declarat că opt regiuni ale țării au fost lovite și că atacurile au vizat blocurile de locuințe, centralele termoelectrice și termocentrale care funcționau exclusiv pentru încălzirea cartierelor din Kiev, Harkov și Dnipro.
Atacul asupra Kievului
În seara zilei de 2 februarie, primarul Kievului, Vitalii Kliciko, a raportat că aproximativ 80 de clădiri erau fără căldură ca urmare a defecțiunii din sistemul energetic al Ucrainei de pe 31 ianuarie.
Ulterior, în noaptea de 2 spre 3 februarie, Kliciko a anunțat un atac al rușilor care a vizat mai multe sectoare ale Kievului, menționând și un incendiu într-o clădire a unei grădinițe.
În dimineața zilei de 3 februarie, primarul a spus că două persoane au fost rănite, iar medicii le-au acordat asistență la fața locului. Potrivit acestuia, acoperișul unui bloc de locuințe cu 26 de etaje a fost cuprins de flăcări. La o altă adresă, resturile unei drone au căzut peste mai multe blocuri de locuințe. La un bloc cu 5 etaje s-a distrus o parte a zidului exterior și a geamurilor, iar la o altă adresă au fost avariate fațada și geamurile. De asemenea, resturile unei drone au căzut pe terenul unei grădinițe. Resturi de dronă au deteriorat și o stație de alimentare cu combustibil, precum și patru automobile, dar și liniile electrice. La o altă adresă, o dronă a lovit un bloc de locuințe cu 22 de etaje, la nivelul etajelor 16-17, provocând un incendiu.
ДСНС України
De asemenea, Kliciko a anunțat că două raioane ale Kievului sunt, în mare parte, fără căldură, ca urmare a atacului masiv de noaptea trecută asupra infrastructurii capitalei. În total, în oraș sunt, în prezent, fără încălzire 1170 de blocuri de locuințe.
Șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a declarat că „rușii au decis să lovească din nou Kievul cu un atac masiv în gerul lunii februarie”. De asemenea, el a raportat că până acum trei persoane au fost rănite în urma atacului.
Atacul asupra Harkov
Primarul de Harkov, Igor Terehov, a anunțat în jurul orei 04:00 dimineața că bombardarea orașului durează deja de peste trei ore. El a precizat că „loviturile sunt direcționate în mod intenționat asupra infrastructurii energetice” și că „scopul este evident: să provoace distrugeri maxime și să lase orașul fără căldură în condiții de ger puternic”. „Deja înțelegem că va trebui să luăm decizii dificile. (…) Pentru a preveni înghețarea rețelei, este necesar să evacuăm agentul termic din sistemul de încălzire al 820 de clădiri alimentate de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice. Înțeleg cât de greu este acest lucru la un ger de minus 20 de grade. Însă atacul fără precedent al inamicului asupra infrastructurii critice nu lasă alte opțiuni”, a comunicat edilul.
Șeful administrației militare regionale, Oleg Sinegubov, a declarat că două persoane au fost rănite în Harkov ca urmare a bombardamentelor inamice. Ulterior, în dimineața zilei de 3 februarie, el a raportat că, în ultimele 24 de ore, orașul Harkov și 16 localități din regiune au fost supuse atacurilor inamice. Ca urmare a bombardamentelor, o persoană a murit, iar cinci au fost rănite.
Ce spune ministrul Energiei al Ucrainei
Ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Șmîgal, a declarat în dimineața zilei că opt regiuni ale țării au fost lovite. „Au fost lansate lovituri cu mai multe tipuri de rachete balistice și de croazieră, precum și cu drone, asupra blocurilor de locuințe și a centralelor termoelectrice — CET și termocentrale care funcționau exclusiv pentru încălzirea cartierelor din Kiev, Harkov și Dnipro! Țintele nu au fost militare. Exclusiv civile: sute de mii de familii, inclusiv copii, au fost lăsate intenționat fără căldură în cele mai aspre geruri de iarnă, când temperatura exterioară ajunge la −25°C”, a spus oficialul ucrainean.
În Republica Moldova se colectează bani pentru generatoare, aparate de încălzire și alte surse de energie destinate poporului ucrainean. O campanie în acest sens a fost lansată pe 29 ianuarie, iar până acum au fost colectați 256.000 de lei. Informațiile au fost comunicate de Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova.
Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova a anunțat, în seara zilei de 2 februarie, că în cadrul campaniei „Căldură pentru Ucraina” au fost colectați 256.000 de lei.
„Gerurile puternice din Kiev coboară temperaturile până la minus 20 de grade Celsius, iar sprijinul și implicarea voastră pot ajuta familiile care au nevoie de căldură. Vă suntem recunoscători pentru solidaritate și disponibilitatea de a ajuta – Moldova este cu adevărat o țară cu inimă mare”, a declarat Congresul.
Potrivit Congresului, campania continuă până la 13 februarie. Acesta a mai subliniat că „fiecare donație contează” și că „nu există donații mici”. Cei care doresc să contribuie pot transfera banii de la orice bancă din Moldova, accesând acest link.
***
Menționăm că, pe 19 ianuarie, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrei Sibiga, a publicat pe rețelele de socializare un mesaj intitulat „Căldură pentru Ucraina din partea lumii”. Acesta s-a adresat comunităților ucrainene din străinătate, partenerilor și prietenilor din întreaga lume cu un apel de a sprijini poporul ucrainean. Sibiga a menționat că a instruit misiunile diplomatice ucrainene din străinătate să inițieze campanii urgente de strângere de fonduri. Totodată, el a subliniat că această asistență este urgent necesară și va fi direcționată către achiziționarea de echipamente, electricitate, surse alternative de energie și alte forme de sprijin energetic, destinate direct ucrainenilor și comunităților aflate în nevoie.
Pe 29 ianuarie, Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova a anunțat că, în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, se alătură inițiativei globale „Căldură pentru Ucraina”, lansată de ministrul ucrainean Andrei Sibiga. Congresul a precizat că toate fondurile colectate în perioada 29 ianuarie – 13 februarie vor fi direcționate către achiziționarea generatoarelor, a aparatelor de încălzire și a altor surse alternative de energie, destinate celor care, în Ucraina, au cea mai mare nevoie de ele. În prima zi a campaniei au fost colectați 64.000 de lei, a anunțat, pe 30 ianuarie, consultantul pentru comunicare al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi.
***
Mai precizăm că Republica Moldova urmează să ofere Ucrainei generatoare electrice, autospeciale de intervenție, echipamente de protecție, bunuri medicale și produse alimentare, în valoare totală de aproximativ 118,4 milioane de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern examinat pe 30 ianuarie, și aflat în consultări publice.
Deputatul Parlamentului Norvegiei, Arild Hermstad, a propus-o pe Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru Premiul Nobel pentru Pace, pentru «rezistența pașnică față de ingerința Rusiei, apărarea democrației și cursul de apropiere de UE».
Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, a lansat o campanie informațională împotriva unirii cu România. Dodon a declarat că țara a fost «capturată de un grup de trădători», care duc Moldova spre «lichidare prin unire sau anexare», iar Maia Sandu și PAS, potrivit lui, au demonstrat că pentru ei «nu există patrie».
Dodon și bugetul Chișinăului
Dodon intenționează, de asemenea, să meargă la Primăria Chișinău pentru a discuta proiectul bugetului capitalei pentru anul 2026. Totodată, potrivit lui Dodon, în ultimele luni el a purtat «zeci de negocieri neoficiale» cu primarul Ion Ceban, dar acum dorește o discuție oficială pentru a debloca situația legată de buget. Comentând această declarație, Ceban a spus că discută problemele atât cu PSRM, cât și cu PAS. Și a adăugat că, «în interesul cetățenilor», este gata «să se întâlnească chiar și cu diavolul».
Reparația mult așteptată a străzii 31 August
Ceban a mai anunțat că reconstrucția străzii 31 August 1989 din capitală «va începe în cel mai scurt timp» și ar putea fi finalizată «până la sfârșitul anului, dacă nu vor apărea blocaje». Potrivit primarului general, lucrările au fost mult timp întârziate din cauza «sabotajului Guvernului și al Ministerului Culturii».
Dosarul Plahotniuc: Lupu, Platon
În cadrul ședinței de judecată pe dosarul «furtului miliardului», în care este învinuit Vladimir Plahotniuc, au depus mărturii fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu, și fostul viceministru al Finanțelor, Ștefan Creangă. Lupu a declarat că membrii Guvernului «Alianței» nu primeau indicații de la liderii altor partide, iar criza bancară a apărut din cauza «managementului defectuos și a supravegherii necorespunzătoare din partea autorităților de reglementare». Detalii — în materialul «Furtul miliardului a început încă în 2009, iar Banca Națională a întârziat».
În cadrul aceleiași ședințe, instanța a respins cererea lui Veaceslav Platon de a fi recunoscut parte vătămată în acest dosar și de a fi audiat în calitate de martor.
Disputa dintre biserici: tensiunile cresc
În satul Dereneu, raionul Călărași, continuă conflictul în jurul bisericii locale, pe care nu o pot împărți susținătorii Mitropoliei Basarabiei și ai Mitropoliei Moldovei. Potrivit avocatului Mitropoliei Basarabiei, preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, s-ar fi baricadat în biserică împreună cu copii minori, împiedicând transmiterea edificiului.
Case din paie în Moldova
Pe fundalul crizei energetice, în Moldova se formează treptat o piață a locuințelor alternative ecologice. Una dintre aceste opțiuni sunt casele din paie, care se construiesc în doar câteva zile și promit facturi mici la încălzire. Despre cum funcționează această tehnologie, cine a decis să construiască asemenea locuințe la noi și cine le cumpără, aflați din materialul «Case din paie».
Sunetul cobzei: reportaj NM
În decembrie 2025, cobza a devenit al cincilea element comun al patrimoniului cultural al Moldovei și României, inclus în patrimoniul UNESCO. Acest străvechi instrument muzical tradițional a prins viață pe ritmuri moderne datorită Stelei Botez, care a reușit să îmbine tradiția cu modernitatea. Detalii vedeți în videoreportajul «Când cobza întâlnește beat-ul».
Vremea în februarie
În februarie, vremea în Moldova va fi în limitele normei, cu o temperatură medie lunară între minus 3 și minus un grad Celsius. Totodată, în această săptămână, meteorologii prognozează geruri puternice și ninsori.
Pe scurt
Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a devenit expert asociat pe politică externă și comunicare strategică la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Fostul deputat din partea PDM, Vladimir Andronachi, a fost eliberat din arest sub control judiciar: Curtea de Apel a respins solicitarea procurorilor de prelungire a arestului.
Într-o localitate din centrul Moldovei, potrivit poliției, o fetiță de 9 ani ar fi putut deveni victimă a unor acțiuni presupus cu caracter sexual. Suspectul, un tânăr de 17 ani, a fost deja reținut.
În Moldova au fost distruse 15 tone de mărar de import, în care a fost depistată o cantitate de pesticide, periculoasă pentru sănătate.
Agenda zilei, 3 februarie:
09:45 — Briefingul lui Igor Dodon.
10:00 — Ședința Consiliului municipal.
10:00 — Ședința ANRE.
12:30 — Conferință de presă a ministrului Educației, Dan Perciun.
Cea mai bună soluție pentru Republica Moldova în parcursul său european este aderarea împreună cu Ucraina și cu alte țări candidate, aceasta fiind „cel mai corect mod de a arăta unitatea”, au transmis la Chișinău șefii parlamentelor din Letonia, Estonia și Lituania. Oficialii au îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele, subliniind că „criteriile trebuie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, însă „contează și meritocrația”, unde fiecare stat este evaluat individual.
Aderarea împreună cu Ucraina – cea mai bună soluție
Președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a declarat că, deși fiecare stat candidat avansează în ritmul său, o decizie de aderare „la pachet” ar fi cea mai bună soluție politică pentru Uniunea Europeană. Oficialul a subliniat că Ucraina reușește să implementeze reforme importante chiar și în condițiile unui război, un efort pe care l-a calificat drept excepțional.
„Ar fi cel mai bine dacă toate țările candidate ar putea adera în același timp împreună, dar din start vă spun că este cel mai bun mod de a arăta unitate. Deci facem tot ce putem pentru a ajunge la pace în Ucraina.Uniunea Europeană e parte activă la negocierile de pace și vedem că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să adere împreună cu Ucraina și alte țări candidate”, a menționat oficiala.
Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a făcut trimitere la experiența statelor baltice în procesul de aderare la UE. Acesta a subliniat că ritmul negocierilor poate fi diferit, însă decizia finală este una politică.
„Noi am început negocierile cu Uniunea Europeană mai devreme decât Letonia și Lituania, dar le-am încheiat în același timp. Este un exemplu foarte bun. Decizia este politică și vine din situația de moment. Dacă Uniunea Europeană consideră că trebuie să se extindă, atunci se va extinde”, a menționat oficialul estonian.
Oficialul s-a arătat convins că negocierile pe capitole vor fi deblocate și a încurajat autoritățile din statele candidate să își concentreze eforturile pe implementarea reformelor. Acesta a subliniat că, deși extinderea Uniunii Europene este rezultatul unei decizii politice, îndeplinirea criteriilor de aderare rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărei țări candidate.
„Negocierile sunt foarte fructuoase și eu vă încurajez să vă concentrați pe realizarea reformelor, deoarece, pe de o parte, extinderea ține de decizia politică, dar, pe de altă parte, criteriile trebuie să fie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”, a afirmat acesta
Lauri Hussar a adăugat că procesul de extindere nu se limitează doar la Republica Moldova și Ucraina.
„Așteptăm ca Moldova, Ucraina și nu doar aceste două țări să se alăture. Este un proces care se poate extinde și spre Balcanii de Vest. Vorbim despre un continent unit, care să vorbească cu o singură voce în interesul său, la nivel global”, a spus acesta.
Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a declarat că împărtășește pe deplin poziția colegilor săi din statele baltice și a făcut trimitere la experiența Lituaniei din perioada aderării la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, procesul de extindere este unul complex nu doar pentru statele candidate, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
„Era un fel de competiție între țările noastre, cine va intra prima în Uniune. Dar ne-am unit eforturile și am atins rezultatul. Extinderea nu este un proces simplu nici pentru UE. Este vorba de sincronizare și trebuie să înțelegem că, dacă vrem sprijin puternic, avem nevoie de parteneri și aliați. Acționând împreună, este mai ușor”, a subliniat Juozas Olekas.
În contextul războiului din regiune, oficialul lituanian a evidențiat rolul esențial al Ucrainei pentru securitatea europeană, subliniind că miza conflictului depășește granițele acestei țări.
„Ucraina luptă nu doar pentru sine, pentru pacea sa de acasă, ci ne apără pe noi toți – Lituania, Letonia, Estonia și Moldova. Trebuie să fim solidari și să acționăm împreună pentru a obține cele mai bune rezultate. Asta va fi succesul tuturor”, a conchis președintele Seimasului.
Aderare la UE până în 2027?
Întrebat despre perspectivele negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei, în contextul blocajelor politice din interiorul Uniunii Europene și al obiectivului anunțat de Kiev privind aderarea până în 2027, președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a subliniat necesitatea accelerării procesului și a recunoașterii progreselor deja realizate de cele două state candidate.
„Cred că Moldova și Ucraina își implementează foarte bine reformele. Acesta este un stimulant foarte important pentru Uniunea Europeană să recunoască ambițiile acestor țări de a deveni membre ale Uniunii Europene. Desigur că sunt multe poziții în diferite țări. Noi vom continua să convingem acești parteneri ai noștri din Uniunea Europeană să recunoască realizările Moldovei și ale Ucrainei. Este un proces de negociere. Nu va putea avea loc în 2027, dar cred că este necesar să finalizăm implementarea reformelor”, a declarat Juozas Olekas.
La final, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că Republica Moldova se află în prezent în etapa negocierilor tehnice, iar pe termen scurt este necesară accelerarea reformelor, întrucât autoritățile nu își permit „luxul de a pierde timpul”.
Potrivit lui Igor Grosu, procesul nu poate fi pus pe pauză, iar ajustarea legislației și implementarea reformelor trebuie să continue într-un ritm susținut. În același timp, acesta a subliniat că, pe termen lung, extinderea Uniunii Europene presupune o decizie politică, care necesită consultări și consens între toate cele 27 de state membre.
„Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, dar contează și meritocrația – fiecare țară trebuie să demonstreze, prin propriile acțiuni, cât de repede se mișcă și ce progrese reale face”, a declarat președintele Parlamentului.
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.
***
Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.
Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere.
Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
