Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova a premiat rezultatele remarcabile ale organizaților societății civile din țară

Organizațiile societății civile, finanțate de Uniunea Europeană (UE), care au contribuit la consolidarea democrației, dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova au fost premiate în cadrul Galei Societății Civile 2022. Evenimentul de premiere, organizat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, a avut loc pe 22 iunie la Chișinău.

Organizații ale societății civile (OSC) din diferite regiuni ale Republicii Moldova au fost premiate pentru perseverență, dedicație și creativitate în identificarea soluțiilor pentru cele mai stringente probleme la nivel local și național.

Lista câștigătorilor din acest an este următoarea: Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA) – Premiul Guvernare mai puternică, Asociația Obștească „AudiViz” – Premiul Societate mai puternică, Fundația Est-Europeană – Premiul Economie mai puternică, și Asociația Obștească „Fondul de Inovații Sociale din Moldova” –Premiul Conectivitate mai puternică.

Totodată, au fost oferite patru premii speciale: Asociației Obștești „Homecare” – Premiul Consolidarea încrederii, Asociației Obștești „ANIMA” – Premiul Promovarea schimbării, Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare” – Premiul Promovarea Egalității de Gen și Misiunii Sociale Diaconia – Premiul Răspuns la criza socială.

„Premiile Europene pentru societatea civilă marchează dedicația și perseverența, și anume – munca zilnică asiduă, a acestor organizații, bazată pe entuziasm și impact real asupra vieții oamenilor din Republica Moldova. Noi vom continua să susținem societatea civilă din Republica Moldova pentru o guvernare mai bună, o societate mai puternică, o economie rezilientă, dezvoltare locală și un mediu mai sănătos, toate pentru o viață mai bună și oportunități egale pentru oamenii din toate regiunile Republicii Moldova, căci împreună suntem mai puternici!”, a declarat Jānis MAŽEIKS, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Ceremonia de premiere a organizațiilor societății civile a fost difuzată pe platformele online ale Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și ale instituțiilor mass-media.

Sprijinul Uniunii Europene oferit organizațiilor societății civile din Republica Moldova

În prezent, Uniunea Europeană susține 32 de proiecte mari de granturi,  implementate de organizații ale societății civile din Republica Moldova, în valoare de cca 38,4 milioane de euro. Cele 32 de proiecte de granturi, care sprijină OSC-urile, sunt implementate în 9 sectoare de intervenție. Cele mai importante două sectoare sunt „participarea democratică și societatea civilă” și „drepturile omului”, astfel 20 din cele 32 de proiecte de granturi sunt implementate în aceste două sectoare. Celelalte sectoare cheie includ „protecția socială”, „drepturile femeilor și stoparea violenței împotriva femeilor și fetelor”, „alegeri”, „dezvoltare juridică și judiciară” și „dezvoltare rurală”.

Grație acestor proiecte, peste 50.000 de persoane vulnerabile beneficiază de servicii sociale în diverse localități. Adițional, peste 800 de persoane vulnerabile beneficiază gratuit de servicii și produse necesare, generate de cele peste 15 întreprinderi sociale (inclusiv șase create pe malul stâng al Nistrului), care au creat 59 de locuri de muncă pentru persoanele defavorizate. Totodată, UE a susținut peste 70 de întreprinderi mici inițiate de tineri, ceea ce a contribuit la crearea a 84 de locuri de muncă. Aceste inițiative au permis unui număr mare de persoane să-și îmbunătățească calitatea vieții și să beneficieze de o incluziune mai bună în comunitățile din care fac parte.

Gala Premiilor Uniunii Europene pentru Societatea Civilă 2022

Prima ediție a Galei Premiilor Uniunii Europene pentru Societatea Civilă 2022 a fost organizată de către Delegația UE în Republica Moldova în anul 2018. De atunci, au avut loc în total trei ediții.

Pentru mai multe detalii accesați: www.eeas.europa.eu/delegations/moldova_en și www.EU4Moldova.eu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stagnarea veniturilor, creșterea sărăciei și a creditelor. Care este situația economiei Moldovei?

Economia Moldovei se află într-o stagnare evidentă, iar populația se sărăcește, deși consumul și activitatea antreprenorială continuă să crească. Analiza situației și a paradoxurilor din economia țării a fost prezentată de centrul analitic Expert Grup în cadrul conferinței Macro 2025, care a avut loc la Chișinău pe 28 noiembrie.

Conferința anuală Macro a avut loc la Chișinău pe 28 noiembrie. Raportul tradițional privind starea economiei Moldovei a fost prezentat de directorul executiv al Expert Grup, Adrian Lupușor. NM prezintă pe scurt principalele concluzii ale raportului.

Stagnare economică

Conform raportului Expert Grup, producția agricolă a scăzut semnificativ anul trecut din cauza condițiilor nefavorabile, inclusiv secetei, ceea ce a redus creșterea PIB-ului la doar 0,1%, față de estimarea de 2%. Astfel, economia Moldovei nu și-a revenit după declinul din 2022 și stagnarea din 2023.

Totuși, pentru 2025 există „semnale de optimism precaut”, potrivit directorului executiv Adrian Lupușor: creșterea PIB-ului în al doilea trimestru a fost de 1,1%, iar estimarea pentru întregul an este de aproximativ 2%. Expertul subliniază însă că aceasta este o cifră pozitivă, dar insuficientă.

Pe termen mediu, se estimează o creștere anuală a PIB-ului de doar 2-3%, ceea ce reprezintă o provocare pentru apropierea de nivelul țărilor UE. „Trebuie să ne gândim cum să impulsionăm economia Moldovei pe termen lung”, a declarat Lupușor.

Veniturile populației au încetat să mai crească

Raportul arată că sărăcia în țară a crescut în 2025 cu 2%, ajungând la 33,6%. Cele mai afectate sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și cei cu nivel scăzut de educație.

În ciuda scăderii veniturilor reale, Expert Grup a constatat un paradox: consumul populației a crescut cu 4,2% în prima jumătate a anului, ceea ce a fost posibil printr-o creștere a creditării populației cu 53%.

Creșterea activității antreprenoriale

Potrivit experților, în 2025 a crescut și activitatea antreprenorială în Moldova. Indicatorul principal este soldul pozitiv între firmele nou-înființate și cele lichidate: peste 6.000 de firme noi, față de mai puțin de 6.000 desființate.

De asemenea, agricultura dă semne de revenire, industria începe să înregistreze creștere după performanțe istorice minime, iar serviciile rămân motorul economiei. Creșterea în sectorul serviciilor este asigurată de IT, HoReCa și construcții. Investițiile cresc datorită investitorilor locali, în timp ce investitorii străini rămân prudenți din cauza riscurilor legate de războiul din Ucraina.

Ce măsuri sunt necesare?

Expert Grup consideră că Moldova are nevoie de un nou model de competitivitate, bazat pe activități cu valoare adăugată mare. Totuși, după cum subliniază Adrian Lupușor, nu există soluții simple și rapide.

„Sunt necesare programe și politici publice țintite, care să prioritizeze atragerea investițiilor în domenii cu valoare adăugată ridicată: procesarea materiilor prime locale, crearea și promovarea brandurilor locale, automatizarea și tehnologizarea proceselor de producție în toate sectoarele economiei naționale”, concluzionează Expert Grup.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ermak a anunțat că pleacă pe front. Cine îl va întâlni pe emisarii lui Trump în locul său?

Fostul șef al Cancelariei Prezidențiale a Ucrainei, Andrii Ermak, care și-a părăsit funcția în urma unui scandal de corupție, a declarat pe 28 noiembrie, într-un interviu pentru New York Post, că „pleacă pe front”. Ermak nu a precizat când și cum intenționează să ajungă în linia întâi. Între timp, s-a aflat că, în locul său, la Miami, va merge la întâlnirea cu reprezentanții președintelui american Donald Trump secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov.

Ermak și-a cerut scuze dacă nu va mai răspunde la apeluri, dar nu a precizat când și în ce calitate va merge pe front.

„Plec pe front și sunt pregătit pentru orice represalii. Sunt un om cinstit și corect. Am fost defăimat și demnitatea mea nu a fost apărată, deși sunt la Kiev din 24 februarie 2022. De aceea nu vreau să creez probleme pentru Zelenski: merg pe front. Mă revoltă murdăria aruncată asupra mea și și mai mult mă revoltă lipsa de susținere din partea celor care știu adevărul”, a scris Ermak.

Se știe că pe 29 noiembrie Ermak urma să zboare la Miami pentru o întâlnire cu trimisul special al lui Trump, Steve Whitkoff, și Jared Kushner. Însă, din cauza demisiei sale neașteptate, desfășurarea întâlnirii a fost pusă sub semnul întrebării. Jurnalistul Financial Times, Christopher Miller, a aflat că în locul lui Ermak delegația ucraineană va fi condusă de secretarul CSNA, Rustem Umerov, transmite RBC Ucraina.

Amintim că pe 28 noiembrie Andrii Ermak și-a depus demisia din funcția de șef al Cancelariei Prezidențiale, după perchezițiile efectuate în contextul unui scandal de corupție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Leul moldovenesc la 32 de ani. Șefa BNM: „Leul rămâne un simbol al maturității economice și al viitorului european”

Astăzi, 29 noiembrie, Republica Moldova marchează 32 de ani de la introducerea Leului moldovenesc, moneda națională care a însoțit toate transformările economice ale țării și a oferit stabilitate în perioadele complexe de dezvoltare. Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a subliniat că această aniversare reprezintă și un moment de reflecție asupra direcției europene în care se îndreaptă Moldova. 

„Leul moldovenesc nu este doar un simbol al stabilității, ci și al rezilienței economice și al capacității noastre de a construi instituții moderne și puternice, orientate spre viitor. Astăzi privim înainte, către integrarea deplină în Uniunea Europeană”, a declarat Anca Dragu.

Șefa BNM a mai spus că anul 2025 este unul decisiv pentru sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova. Aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) reprezintă un pas istoric, prin care economia națională se conectează la standardele operaționale ale UE, sporind calitatea serviciilor financiare pentru cetățeni și companii. Pentru prima dată, moldovenii au acces la transferuri transfrontaliere rapide, sigure și transparente în întreaga Europă, la același nivel de calitate ca în statele membre ale Uniunii Europene.

În același timp, dezvoltarea sistemului național MIA Plăți Instant a făcut plățile interne mai rapide și accesibile în orice moment al zilei. Astfel, cetățenii beneficiază de soluții moderne de plată atât pe plan național, cât și european, un rezultat direct al modernizării infrastructurii financiare.  Guvernatoarea BNM a evidențiat evoluția leului moldovenesc de la primele bancnote tipărite până la economia digitală de astăzi.

„Este dovada că am reușit să transformăm sistemul financiar într-unul compatibil cu cerințele unei economii europene”, a precizat Anca Dragu. 

Cu ocazia acestei aniversări, BNM a organizat cea de-a VII-a ediție a proiectului de educație financiară „Drumul banilor”, care a reunit peste 200 de elevi și studenți din întreaga țară, de la marile orașe până la cele mai îndepărtate localități. 

Proiectul are ca scop dezvoltarea cunoștințelor economice ale tinerilor, explicându-le circulația banilor și rolul acestora în creșterea calității vieții și a oportunităților personale. Participanții au avut ocazia să descopere istoria leului moldovenesc printr-un tur ghidat la sala de expoziții a BNM, să admire monede comemorative și jubiliare din aur și argint, să înțeleagă elementele de siguranță ale bancnotelor și procesul lor de modernizare, precum și funcționarea unei bănci licențiate și rolul acesteia în economie. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Situația la aeroport: Zborurile se desfășoară în regim obișnuit după alerta cu drone din Moldova. Precizările MAI

Traficul aerian în Republica Moldova a fost puternic afectat în noaptea de 28–29 noiembrie, după ce două drone au traversat ilegal spațiul aerian național, determinând autoritățile să închidă temporar cerul țării. Măsura de urgență a fost menținută timp de o oră și 10 minute, între 22:43 și 23:53, și a avut impact direct asupra mai multor curse programate.

Autoritatea Aeronautică Civilă a emis imediat un NOTAM de urgență, suspendând toate operațiunile de zbor.

Cursa Barcelona – Chișinău (5F 5512) a aterizat pe aeroportul din Bacău, iar cursa Paris – Chișinău (5F 5902) a reușit să aterizeze pe aeroportul din Chișinău doar după ridicarea restricțiilor. Totodată, zborul Chișinău – Sharm El-Sheikh (4V 7503) a rămas la sol până la redeschiderea spațiului aerian.

Aterizările și decolările au fost reluate treptat după ora 23:32, însă zona de nord a spațiului aerian a rămas parțial restricționată până când autoritățile au confirmat că dronele au părăsit complet teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit Aeroportului Internațional Chișinău, avioanele sosesc și decolează deja în regim obișnuit.

Instituțiile de securitate precizează că dronele nu au fost detectate de sistemele de monitorizare ale Armatei Naționale, iar survolul lor a reprezentat un risc direct pentru aviația civilă. Totuși, nu au fost identificate obiecte sau resturi care să pună în pericol populația.

În același timp, toate structurile responsabile: Poliția de Frontieră, Poliția Națională, Ministerul Apărării și serviciile specializate, au activat procedurile de reacție rapidă, intensificând supravegherea frontierei și monitorizarea traficului aerian.

Autoritățile continuă supravegherea zonei și rămân în stare de vigilență maximă pentru protejarea siguranței cetățenilor. Republica Moldova condamnă cu fermitate aceste acțiuni ilegale și periculoase, care au pus în pericol siguranța zborurilor civile și vieți omenești. Astfel de încălcări reprezintă acțiuni ostile de intimidare și destabilizare, specifice contextului regional marcat de agresiunea militară a Federația Rusă., se arată în comunicatul MAI.

Amintim că două drone au survolat ilegal, din nou, nordul Republicii Moldova, seara trecută. În urma incidentului, autoritățile au închis temporar spațiul aerian, care a fost redeschis ulterior, cu excepția regiunii de nord.

Potrivit autorităților, cele două drone au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția Stanislavka, regiunea Odesa – Vărăncău, regiunea din stânga Nistrului, fiind nedetectabile pe radar. Ulterior, autoritățile de frontieră a Ucrainei au informat Poliția de Frontieră că acestea au fost observate pe direcția Velikaia Kosnița (UA) – Ruslanovca, raionul Soroca, traversând frontiera de stat dintr-o parte în alta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Sursa; DW. ChatGPT сказал: Incendiu într-o zonă rezidențială de la periferia Kievului după un nou atac nocturn al Rusiei.

Explozii în Kiev: cel puțin 2 persoane au murit și 15 au fost rănite, în urma unui atac masiv cu rachete rusești

Trupele ruse au lansat în noaptea de vineri un atac combinat cu drone și rachete balistice asupra Kievului și localităților din regiunea capitalei ucrainene. Explozii au fost raportate în cel puțin 5 zone ale orașului, unde mai multe blocuri rezidențiale au fost lovite. Primele informații indică doi morți și 15 răniți, printre care un copil de 13 ani.

Șeful Administrației Militare Regionale Kiev, Nikolaï Kalașnik, a declarat că pagubele sunt înregistrate în cinci raioane ale regiunii. Potrivit agenției Unian, dronele și rachetele ruse au lovit atât capitala, cât și zonele din jurul Kievului.

Una dintre cele mai afectate zone este districtul Șevcenkivskîi, unde o clădire cu 14 etaje a fost lovită, iar apartamentele de la etajele 4 și 5 au luat foc. Incendiul a fost stins, iar o persoană a primit îngrijiri la fața locului, relatează RBC Ucraina.

În timp ce Kievul era sub atac, dronele ucrainene au lovit o rafinărie importantă din regiunea Krasnodar, responsabilă în principal pentru alimentarea cu combustibil a armatei ruse. Uzina fusese avariată și în luna august.

La Harkov, forțele aeriene ucrainene au raportat lovituri cu bombe avia ghidate, lansate chiar înainte de declanșarea alarmei aeriene din Kiev. Infrastructura energetică din regiune a fost avariată, ceea ce ar putea provoca fluctuații de tensiune. La Dnipro, explozii au fost auzite noaptea trecută, însă fără detalii suplimentare din partea autorităților locale.

Atacurile continuă, în timp ce președintele SUA Donald Trump insistă pe o „înțelegere rapidă” privind pacea

Atacurile continuă în timp ce se discută intens despre inițiativa președintelui SUA, Donald Trump, privind o posibilă formulă de pace. Presa internațională a relatat la mijlocul lunii noiembrie că planul inițial includea elemente apropiate de cerințele Moscovei, însă Washingtonul a precizat că urmărește un acord rapid, notează DW.

Ulterior, reprezentanții SUA și Ucrainei au purtat consultări la Geneva, iar documentul ar fi fost modificat. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, urmează să prezinte planul la începutul lunii decembrie, fără a include revendicări teritoriale în favoarea Rusiei.

În acest context, președintele Vladimir Putin a declarat că Rusia va continua atacurile asupra Ucrainei până când trupele ucrainene se vor retrage complet din pozițiile apărate în Donbas – teritoriu pe care Kremlinul insistă să îl considere rusesc.

Amintim că două drone au survolat ilegal, din nou, nordul Republicii Moldova, seara trecută. În urma incidentului, autoritățile au închis temporar spațiul aerian, care a fost redeschis ulterior, cu excepția regiunii de nord.

Potrivit autorităților, cele două drone au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția Stanislavka, regiunea Odesa – Vărăncău, regiunea din stânga Nistrului, fiind nedetectabile pe radar. Ulterior, autoritățile de frontieră a Ucrainei au informat Poliția de Frontieră că acestea au fost observate pe direcția Velikaia Kosnița (UA) – Ruslanovca, raionul Soroca, traversând frontiera de stat dintr-o parte în alta.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: