„Depinde de amploarea crizei”. Directorul biroului Băncii Mondiale în Moldova, despre viitorul afacerilor, ajutorul statului și trecerea în online. Interviu NM

Lumea va fi altfel, iar afacerile vor trebui să-și schimbe comportamentul, ca să-și restabilească vânzările și ca să-și mențină clienții. Cum companiile se pot opune crizei, are vreun sens ca acestea să aștepte ajutorul statului și ce se va întâmpla cu economia moldovenească în anul 2020 – despre toate acestea, ne-a povestit într-un interviu pentru NM Anna Akhalkatsi, directorul biroului Băncii Mondiale în Moldova.

În opinia dvs., care tipuri de afaceri au fost cel mai grav afectate din cauza carantinei?

Problema crizei economice provocate de COVID-19 este foarte gravă. Pentru a urmări impactul pandemiei asupra mediului de afaceri, Banca Mondială a realizat un sondaj de opinie cu participarea companiilor. Intenționăm să repetăm sondajul și în septembrie, și în decembrie, pentru că urmărirea impactului unui astfel de fenomen precum este COVID nu este o acțiune unică. Criza nu se va încheia astăzi sau mâine și noi trebuie să monitorizăm foarte atent, cum va evolua situația.

Sunt patru factori diferiți care influențează negativ asupra afacerilor. Multe întreprinderi pur și simplu s-au închis din cauza restricțiilor de carantină. Cel de-al doilea motiv este întreruperea lanțului de aprovizionare: nu toate întreprinderile au fost capabile să-și continue activitatea în regim normal. La fel, a fost un șoc pe partea cererii: aceasta a scăzut ori s-a schimbat. Și, în sfârșit, cel de-al patrulea factor este cel financiar. Pentru multe întreprinderi, accesul la finanțare a devenit o problemă. Pentru a-și onora obligațiunile lor față de bănci, pentru chirie sau pentru achitarea impozitelor, pentru a a coperi cheltuielile de operare – pentru toate acestea, e nevoie de finanțare.

Desigur, impactul acestei pandemii este diferit pentru diferitelor sectoare. Conform sondajului nostru, cel mai tare a fost afectat sectorul industrial. În luna martie deja, procesul de producție la întreprinderile industriale s-a redus cu 9%. Această tendință a continuat în luna aprilie. Vânzările întreprinderilor industriale au scăzut cu 65% și ocuparea forței de muncă – cu aproximativ 10%.

În sectorul serviciilor, vânzările s-au diminuat cu 53%, iar ocuparea forței de muncă – cu 7%. Multe întreprinderi, 75%, pur și simplu și-au redus graficul de lucru.

Și trebuie de menționat specificul Moldovei. Din câte știți, la noi, accesul la forța de muncă calificată este limitat, este o problemă pentru întreprinderi, de aceea este foarte important ca ele să nu-și piardă colaboratorii chiar și în condițiile unei astfel de izolări.

Au fost grav afectate industria textilelor și furnizorii de piese componente pentru industria constructoare de automobile. Acest lucru s-a întâmplat din cauza că produsele lor sunt destinate pentru exporturi, iar întreprinderile din Europa s-au închis din cauza pandemiei. Și cât de rapid vor putea aceste sectoare să se restabilească după criză, va depinde nu numai de situația internă din Moldova, dar și de cât de repede își vor reveni aceste domenii și partenerii noștri de comerț.

Impactul crizei va fi pe termen lung și asupra afacerilor din sectorul restaurantelor, hotelurilor, turismului. Au foat afectate și sectoarele care nu au legătură cu comerțul, cum ar fi cel financiar, construcțiile, transporturile, serviciile publice, educația.
În schimb, serviciile poștale și cele cu caracter de informare și de comunicare continuă să satisfacă cererea în creștere, mai ales în comerțul cu amănuntul online. În acest sector, se înregistrează o dinamică pozitivă.

Conform datelor statistice, în general, se atestă faptul că economia a încetinit foarte mult. Și în principiu, aceste tendințe au apărut chiar înainte de COVID, pentru că a avur loc o anumită stagnare în țările partenere ale Moldovei.

Dvs. vorbeați despre faptul că sfera serviciilor poștale și ale tehnologiilor informaționale nu prea au fost afectate în perioada carantinei. În general, sunt afaceri care au profitat, au avut un impuls de dezvoltare în această perioadă?

E greu să vorbim despre profit în perioada pandemiei. Noi toți pierdem din această cauză. Însă în unele sectoare, dinamica este mai pozitivă decât în altele. Și întreprinderile care au reușit să se adapteze mai repede la regimul online, să implementeze anumite tehnologii digitale, să-și reorienteze afacerile, au continuat să se dezvolte. Dar numai 3% din întreprinderile din Moldova au raportat creșterea vânzărilor în luna aprilie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Unele întreprinderi vinicole sau de producere a zahărului au trecut la producerea etanolului – un produs actual în contextul COVID-ului. Iar unele întreprinderi din industria ușoară au trecut la producerea mijloacelor de protecție individuală împotriva virusului. Adică, pentru companii au apărut anumite șanse, și noi le vedem în aceste 3%.

Mediul de afaceri este acum într-o stare de incertitudine. Ce ar putea să facă antreprenorii fără susținerea statului, de sine stătător, pentru a se restabili cât mai curând?

Mediul de afaceri poate și trebuie mereu să mizeze doar pe sine. În Moldova, afacerile se adaptează destul de lejer. De exemplu, chiar de la începutul pandemiei, o treime din întreprinderi și-au transferat activitatea în regim online. Un sfert din companii și-au extins serviciul de livrare a mărfurilor și serviciilor în perioada pandemiei. S-ar putea ca toate acestea să fie insuficiente, dar sunt o dovadă că în Moldova, există un grup de companii care au reușit chiar și în aceste perioade de criză să se adapteze situației.

Sondajul nostru a mai demonstrat un lucru curios: doar 3% din întreprinderile chestionate au spus că fie au primit deja asistență din partea statului, fie urmează s-o primească. Și când i-am întrebat pe ceilalți, de ce nu se adresează după susținere din partea statului, companiile au răspuns că nu erau sigure că ar corespunde criteriilor pentru a beneficia de ajutorul statului. Iar circa un sfert din companii nu știau pur și simplu despre existența programelor guvernamentale.

Le sugerez tuturor să se intereseze, cum pot fi susținute de către stat. Dacă o persoană nu va căuta personal această informație, nu va întreba, nu va investi în traininguri, în servicii de consultanță, nici nu va primi nimic.

Dvs. ați amintit despre asistența din partea statului. Cum apreciază Banca Mondială măsurile guvernului de susținere a afacerilor?

Vă mulțumesc pentru această întrebare. Timpul va demonstra eficiența măsurilor întreprinse de guvern. Aceasta va depinde de amploarea crizei. Noi vom trebui să reevaluăm aceste măsuri, iar sarcina guvernului nu este doar să prezinte o anumită măsură, dar să monitorizeze impactul acesteia și și s-o ajusteze, în funcție de rezultatele obținute.

Totodată, să nu uităm că există și un pachet enorm de reforme care trebuiau realizate înainte de criză. Aceste reforme sunt foarte serioase, ele trebuie să vizeze schimbarea structurii economice a Moldovei. Aceasta va deschide perspective pe termen lung.
Pe de altă parte, măsurile sunt absolut comparabile cu măsurile care au fost întreprinse de alte țări din regiunea noastră, de exemplu, în regiunea Balcanilor de Vest. Este aproximativ 2,5% din PIB.

Dar autoritățile ar fi putut face ceva mai bun, de exemplu, bazându-se pe experiența altor țări?

Problema constă în eficiența măsurilor. Și noi nu trebuie să uităm că trebuia să fie un echilibru – pe de o parte, starea de urgență în sănătatea publică și sănătatea populației, pe de altă parte – posibilitățile bugetare. Pentru că, de fapt, Moldova a intrat în perioada de recesiune în anul 2020. Din cauza COVID, vom avea un declin. Aceasta înseamnă că veniturile la buget se vor reduce foarte mult, ceea ce va limita și mai mult posibilitățile financiare ale programelor de susținere.

Eu cred că e nevoie de axarea pe măsurile pe termen scurt, care vor ajuta întreprinderile să nu se închidă și să supraviețuiască într-o situație de criză. Dar este necesar deja acum să ne gândim la măsurile pe termen mediu și lung, dar și la modul în care vom putea reforma economia pentru a crește competitivitatea, pentru a schimba eficiența utilizării fonduilor publice, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri.

Cum vor evolua evenimentele? Putem vorbi despre prognoze?

Mediul de afaceri trebuie întrebat, ce crede în acest sens, pentru că el își evaluează cel mai bine posibilitățile. Antreprenorii cunosc piețele, își cunosc clienții. Și conform sondajului nostru, atitudinea față de perspective este pozitivă. Întreprinderile consideră că peste șase luni, vor reveni la nivelul normal al vânzărilor, adică la sfârșitul acestui an. Iar din punct de vedere al ocupării forței de muncă, se așteaptă să ajungă până la un nivel normal în decurs de două luni după eliminarea carantinei.

Desigur, foarte multe vor depinde de cât de repede se vor restabili piețele externe și dacă va avea loc regruparea internațională a lanțurilor de aprovizionare și de livrări. Să presupunem, noi am vorbit despre întreprinderile constructoare de automobile din Moldova, care aprovizionează cu echipamente. Acestea depind de cât de repede se vor deschide întreprinderile din Europa. Deci, anumite sectoare vor depinde de factorii externi.

Și factorii interni au un rol foarte important.

Contează ca întreprinderile să depună eforturi pentru a continua inițiativa și abordarea inovativă. Acestea trebuie să se schimbe.
Ca niciodată, este actuală fraza: „ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici”. Aceste timpuri dificile permit companiilor să fie mult mai puternice când vor ieși din criză, să aibă alt asortiment de produse sau practică de afaceri, pentru ca în perspectivă pe termen lung, să-și crească vânzările și ocuparea forței de muncă.

Deci, credeți că toate se vor schimba sau există probabilitatea că atunci când epidemia se va „calma”, toate vor reveni la locurile lor?

Eu cred că mulți și-ar dori să revină la cele de odinioară, nu numai mediul de afaceri, dar și fiecare dintre noi. E mai simplu să faci ceea ce știi. Pe de altă parte, în trei luni, mulți dintre noi s-au obișnuit cu un nou stil de lucru. Cred că este un timp suficient pentru a vedea părțile pozitive ale administrării afacerilor într-un alt regim. Companiile care au reușit să treacă în regim online, să organizeze livrările, să creeze baze de date, prezența web, nu vor decide să revină în totalitate la vechile metode.

Pe de o parte, criza a creat numeroase dificultăți, pe de alta – au apărut numeroase perspective de dezvoltare în domenii în care aceste oportunități nu erau mai devreme.

Lumea va fi altfel. Întotdeauna va fi ceva care va provoca și afacerile, și pe noi, oamenii. De aceea noi trebuie să fim pregătiți, să ne adaptăm și să ne gândim, cum să ne ajutăm unii pe alții: cum statul poate oferi sprijin, cum afacerile pot ajuta populația și cum noi ne putem ajuta reciproc în această lume în schimbare.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agricultură

Producătorii agricoli cer declararea stării de urgență în agricultură din cauza înghețurilor târzii de primăvară și a grindinei, care au distrus până la 100% din recolta de fructe.

Potrivit estimărilor asociației Moldova Fruct, pentru refacerea livezilor afectate sunt necesare investiții de circa 835 de milioane de lei, ceea ce pune în pericol viabilitatea producătorilor și exportul. Într-o scrisoare adresată premierului și ministrului Agriculturii, agricultorii solicită evaluarea pagubelor, crearea unui fond de compensații și simplificarea procedurilor fiscale.

Guvernul a răspuns că va acorda ajutor fermierilor doar după evaluarea pagubelor cauzate de înghețurile de primăvară.


Demisia judecătorilor

Alți zece judecători și-au depus cererile de demisie. Acestea vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii. În luna mai, alți 20 de judecători ai Curții de Apel Chișinău au părăsit sistemul judecătoresc. Iar de la începutul Vetting-ului, aproximativ 140 dintre cei 450–500 de judecători au plecat din sistem, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu, exprimându-și speranța că cei plecați vor fi înlocuiți de «forțe noi, tinere».

Între timp, deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a fost recent copleșit de emoții în cadrul unei ședințe a Parlamentului, a povestit că visează să devină judecător și speră în continuare să-și schimbe cariera.


Ceban vs PAS

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a acuzat PAS că își «maschează campania electorală» sub sloganul Moldova poate, folosind un program guvernamental finanțat cu 5 milioane de lei din buget.

«Guvernarea a atârnat deja bannere cu slogane și promisiuni în toată țara, în timp ce licitația pentru implementarea programului nici nu s-a încheiat», a scris Ceban. El a declarat că ziarele electorale au fost distribuite înainte de finalizarea licitației și că în acestea sunt prezentate proiecte realizate de primăria Chișinău, cu care guvernarea se laudă.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a numit acuzațiile lui Ceban «un circ», subliniind că «Moldova poate, dar primarul — nu».


De la Biroul de Reintegrare — în Turcia și SUA

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, va deveni ambasador al Moldovei în Turcia. Candidatura sa a fost aprobată de comisia parlamentară de profil. El a numit această numire o «revenire» în Ministerul de Externe și a menționat că, în cei trei ani și jumătate în actuala funcție, a reușit «să mențină stabilitatea» și «să evite provocările». Cine va prelua funcția sa în Guvern nu se știe deocamdată.

Actualul ambasador în Turcia și fost vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, va deveni ambasadorul Moldovei în SUA. Și candidatura acestuia a fost aprobată de aceeași comisie parlamentară.


Guțul: înghețarea activelor

Autoritățile au înghețat activele bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ale altor patru persoane asociate cu Ilan Șor. Măsura a fost luată în baza sancțiunilor internaționale. Decizia privind înghețarea poate fi contestată în termen de 30 de zile.

Procesul de judecată în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, se apropie de final. Probele au fost prezentate, inculpații au fost audiați, iar verdictul urmează să fie pronunțat în curând.

Din acest motiv, NM a decis să adune toate informațiile despre acest caz și să le prezinte într-un nou episod din NM_explains it all — «Guțul a fost la Moscova „la plimbare“? Pentru ce este de fapt judecată bașcana Găgăuziei?»


Imobiliare: prețurile

Prețurile la locuințele din Chișinău continuă să crească, și tot mai accelerat: doar în primul trimestru al acestui an, ele au crescut cu 18%. NM a analizat cauzele acestei evoluții și dacă există premise pentru o scumpire în continuare a apartamentelor.


Ziua orașului la Bălți: pe banii cui?

Pentru organizarea a două concerte dedicate Zilei orașului Bălți s-au cheltuit aproximativ 840 de mii de lei, dintre care în jur de 200 de mii au fost alocați de către primărie, iar restul — de sponsori. Potrivit primarului Alexandr Petkov, chiria scenei și onorariile artiștilor au fost achitate de fostul primar și lider al «Partidului Nostru», Renato Usatîi.

La concerte, pe lângă interpreții moldoveni, au participat formația Boney M și Valerii Meladze.


Test în loc de BAC

Începând cu 2026, absolvenții liceelor cu predare în limba rusă vor putea înlocui examenul de bacalaureat la limba română cu un test standardizat de tip TOEFL, Cambridge sau IELTS și vor primi nota «10» din oficiu.

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, în Republica Moldova va fi introdusă o nouă metodologie de evaluare a cunoștințelor de limba română, conform sistemului european comun de referință.


Permise de conducere: cine va rămâne fără ele?

Agenția Servicii Publice a anulat sute de permise de conducere după ce a verificat înregistrările video ale examenelor practice și a descoperit cazuri în care examinatorii au ignorat greșelile și au dat calificativul «admis» în ciuda unor abateri grave. Șoferii în cauză au fost chemați pentru explicații.


Podcast științific NM

De ce unele familii renunță la mașini, cum arată câinele ideal pentru britanici, cum influențează odihna ascensiunea în carieră și pot oare condimentele să ne ajute să mâncăm mai puțin. Despre aceste și alte subiecte din știință și tehnologie — în noul episod al podcastului NewsMaker «Cum ți se pare asta?».

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: