Roman Roșca

Deputatul PAS Roman Roșca, propus viceprim-ministru pentru Reintegrare. Avere și carieră

Deputatul PAS Roman Roșca a fost numit vicepremier pentru reintegrare, devenind responsabil de soluționarea conflictului transnistrean în Guvernul condus de Dorin Recean. Anunțul a fost făcut după ședința Executivului din 21 iulie. De menționat că Roman Roșca figurează și în lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

„Am înaintat Președintei Maia Sandu propunerea de a-l numi pe domnul Roman Roșca în funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare. În mandatul său parlamentar, Roman Roșca a condus Comisia specială de monitorizare și control parlamentar asupra politicii de reintegrare, iar acum va continua eforturile de consolidare a procesului de reintegrare a țării”, a scris premierul Dorin Recean pe rețelele de socializare.

Funcția de vicepremier pentru Reintegrare a devenit vacantă după ce fostul vicepremier Oleg Serebrian a fost numit ambasador al Republicii Moldova în Turcia.

Cine este Roman Roșca?

Roman Roșca are 43 de ani și este masterand în drept economic la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început cariera în 2006, în calitate de inspector superior pentru resurse umane în cadrul Comisariatului de poliție din Tighina. Ulterior, a avansat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, ocupând diverse funcții.

În 2012, a renunțat la cariera în poliție și s-a orientat spre mediul de afaceri. Respectiv, a fondat și administrat compania „Invest Market” SRL.

În 2019, Roșca a fost ales consilier municipal din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deținând și funcția de secretar adjunct al Organizației Teritoriale Chișinău a formațiunii.

În iulie 2022, a devenit pentru prima dată deputat în Parlament, după ce colegul său de partid, Dorel Iurcu, a renunțat la mandat pentru a prelua funcția de primar.

Din martie 2024, Roman Roșca este președintele Comisiei parlamentare speciale pentru monitorizarea și controlul realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, structură creată la inițiativa președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Scopul comisiei este apropierea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Avere și interese

Potrivit declarației de avere din 2024, Roman Roșca a obținut un salariu total de peste 227 de mii de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 19 mii de lei lunar. În plus, a beneficiat de indemnizații în valoare de peste 281 de mii de lei din partea Parlamentului și diurne de puțin peste 12 mii de lei.

Familia Roșca deține două case de locuit, achiziționate în 2022 și 2024. Prima locuință, cu o suprafață de 135 m.p., are o valoare declarată de 1,3 milioane de lei, iar a doua, de aproximativ 53 m.p., este evaluată la 660 de euro. Familia mai are în proprietate două apartamente, dintre care unul de 88 m.p., dobândit în 2019 prin contract de donație.

În declarația de avere mai figurează două „averi imobile” – la rubrica bunuri în țară și în străinătate – dobândite tot în 2019, prin donație, fără a fi specificată natura exactă a acestora.

În garajul familiei Roșca se află două automobile, cumpărate în 2008 și 2015, la prețul de 296 de mii de lei și, respectiv, 287 de mii de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: