NM are la dispoziția sa rezultatele a două sondaje de opinie închise, realizate pentru unul dintre concurenții electorali la alegerile parlamentare anticipate. Potrivit acestor sondaje, în viitorul parlament ar accede patru partide. Dar ar putea să se strecoare și cel de-al cincilea – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Cele mai multe mandate ar putea obține PAS, cele mai puține – „Șor”. NM și experții au analizat, cum ar putea arăta configurarea forțelor în viitorul parlament și de ce nu ar trebui ignorat Partidul DA.
PAS
1. Igor Grosu
2. Natalia Gavrilița
3. Mihai Popșoi
4. Sergiu Litvinenco
5. Andrei Spânu
6. Liliana Nicolaescu-Onofrei
7. Doina Gherman
8. ?
9. Vladimir Bolea
10. Natalia Davidovici
11. Veronica Roșca
12. Lilian Carp
13. Olesea Stamate
14. Larisa Voloh
15. Dan Perciun
16. Ion Groza
17. Virgiliu Pâslariuc
18. Valentina Manic
19. Vasile Șoimaru
20. Dumitru Alaiba
21. Galina Sajin
22. Radu Marian
23. Petru Frunze
24. Oazu Nantoi
25. Vasile Grădinaru
26. Artur Mija
27. Ana Racu
28. Mihai Druță
29. Marcela Adam
30. Svetlana Dimitrioglo
31. Adrian Belîi
32. Dumitru Budeanschi
33. Alex Trubca
34. Mariana Cușnir
35. Oleg Canațui
36. Igor Talmazan
37. Marina Morozova
38. Ersilia Qatrawi
39. Larisa Novac
40. Sergiu Lazarencu
41. Adrian Cheptănar
42. Maria Gonța
43. Boris Marcoci
44. Adrian Băluțel
45. Alexandru Catan
46. Ina Coșeru
47. Maria Pancu
48. Ion Șpac (dacă se vor adeveri datele celui de-al doilea sondaj de opinie)
Menționăm că ambele sondaje au fost realizate înainte ca Gheorghe Cavcaliuc, liderul Partidului Acasă Construim Europa (PACE), a anunțat că la unul dintre candidații PAS s-au depistat droguri. Iar un canal anonim de Telegram, simpatizant al socialiștilor, a publicat o copie a expertizei substanței care a fost depistată acum câțiva ani la jurnalista și bloggera Nata Albot, pe care PAS a inclus-o cu numărul opt în lista candidaților săi.
Cei de la poliție au confirmat autenticitatea documentului. Era vorba despre 0,78 grame de marijuana care au fost depistate în anul 2017 la Nata Albot. Atunci, Cavcaliuc deținea funcția de șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției. După aceasta, Albot a refuzat să mai participe la alegeri, iar cei de la PAS au anunțat că încă nu au decis, cine o va înlocui pe Albot pe poziția a opta în listă.
Mai menționăm că ambele sondaje de opinie au fost realizate înainte de a se afla că în buletinul electoral ar putea să apară o clonă a PAS. Actualmente, aceasta este abrevierea Partidului „Noua Opțiune Istorică” (NOI), care și-a schimbat denumirea în Partidul Alternativă și Șanse (PAS). NM nu a reușit să ia legătura cu noua conducere a partidului, însă fostul vicepreședinte al acestei formațiuni, Svetlana Chesari a presupus că „partidul va participa la alegeri”. Surse ale NM sunt sigure că acestui partid i s-a atribuit rolul de spoiler, care va trebui să provoace confuzie în rândul electoratului Partidului „Acțiune și Solidaritate”.
Blocul PSRM-PCRM
Datele celor două sondaje despre blocul PCRM-PSRM diferă considerabil. Astfel, conform rezultatelor primului sondaj, acest bloc ar obține 26 de mandate în noul parlament, iar conform celui de-al doilea – 31 de mandate.
1. Vladimir Voronin (PCRM)
2. Igor Dodon (PSRM)
3. Zinaida Greceanîi (PSRM)
4. Vlad Bătrîncea (PSRM)
5. Oleg Reidman (PCRM)
6. Bogdan Țîrdea (PSRM)
7. Alla Dolința (PSRM)
8. Alla Pilipețcaia (PSRM)
9. Elena Bodnarenco (PCRM)
10. Alexandr Suhodolschi (PSRM)
11. Constantin Starîș (PCRM)
12. Eduard Smirnov (PSRM)
13. Corneliu Furculiță (PSRM)
14. Veaceslav Nigai (PCRM)
15. Irina Lozovan (PSRM)
16. Tatiana Cunețchi (PSRM)
17. Fiodor Gagauz (PSRM)
18. Valeriu Muduc (PCRM)
19. Adela Răileanu (PSRM)
20. Alla Darovannaia (PSRM)
21. Vasile Bolea (PSRM)
22. Vladimir Odnostalco (PSRM)
23. Inga Sibova (PCRM)
24. Petru Burduja (PSRM)
25. Radu Mudreac (PSRM)
26. Said-Muhmad Amayev (PCRM)
Dacă se vor adeveri rezultatele celui de-al doilea sondaj, în fracțiunea blocului socialiștilor și comuniștilor vor mai fi cinci deputați:
27. Chirill Tatarlî (PSRM)
28. Elena Beleacov (PSRM)
29. Svetlana Căpățînă (PCRM)
30. Ivanna Koksal (PSRM)
31. Nicolai Rusol (PCRM)
Blocul „Renato Usatîi”
Conform estimărilor ambelor sondaje, cea de-a treia fracțiune după mărime va fi cea a „Partidului Nostru” sau, mai bine zis, a blocului „Renato Usatîi”. Reamintim că acest bloc este constituit din „Partidul Nostru” și Partidul Patria. Renato Usatîi a motivat necesitatea creării blocului prin faptul că „mulți ar putea greși dacă vor fi 2-3 partide cu denumiri asemănătoare”. Aproape toți cei din lista de trecere a blocului lui Usatîi sunt membri ai „Partidului Nostru”. Conform sondajelor, blocul ar putea obține 11 sau 12 mandate în viitorul parlament.
1. Renato Usatîi
2. Elena Grițco
3. Ilian Cașu
4. Nina Cereteu
5. Dmitrii Ciubașenco
6. Stela Onuțu
7. Victor Petrioglu
8. Ivan Osoianu
9. Natalia Băleanu (nu este membru de partid)
10. Alexandr Severin
11. Igor Pohila (nu este membru de partid)
12. Roman Ciubaciuc (dacă se vor adeveri datele celui de-al doilea sondaj de opinie)
Partidul „Șor”
Conform datelor celor două sondaje închise, în parlament ar mai accede Partidul „Șor”, care ar obține șase mandate (conform primului sondaj) sau opt mandate (conform celui de-al doilea sondaj).
1. Ilan Șor
2. Marina Tauber
3. Vitalii Balinschi
4. Denis Ulanov
5. Piotr Jardan
6. Reghina Apostolova
***
7. Vadim Fotescu
8. Vladimir Vitiuc
Ceilalți
Potrivit rezultatelor ambelor sondaje, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (DA) nu va trece pragul electoral de 5%. Primul sondaj prognozează 1,5% pentru DA, cel de-al doilea – 3%. De notat că ambele sondaje prognozează aceleași rezultate și pentru Partidul „Democrația Acasă”, această formațiune având aceeași abreviere DA.
Însă autorii unuia dintre aceste sondaje admit că în parlament ar putea accede și partidul conservatorilor din România „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR), căruia i-ar putea reveni mandatele nedistribuite. Însă AUR ar putea ajunge în parlament doar dacă va candida de unul singur și nu va crea blocuri cu partidul lui Octavian Țâcu sau cu liberalii lui Dorin Chirtoacă. Menționăm că autorii primului sondaj au distribuit, în baza rezultatelor, 90 de mandate, iar autorii celui de-al doilea sondaj – 99 de mandate.
Sondaje deschise
Potrivit ultimei ediții a Barometrului Opiniei Publice (BOP), celei din luna februarie curent, dacă alegerile ar fi avut loc în luna februarie, în parlament ar fi ajuns patru partide: PAS, Partidul Socialiștilor, „Șor” și „Partidul Nostru”. PAS ar fi obținut 48,6% și 54 de mandate de deputat, PSRM – 26,6% și 30 de mandate, Partidul „Șor” – 8,7% și 10 mandate, „Partidul Nostru” – 6,2% și 7 mandate.
Celelalte partide, potrivit rezultatelor BOP, nu ar fi depășit pragul electoral de 5%. Astfel, Partidul Democrat ar fi obținut 0,8%, Partidul Comuniștilor – 3,3%, iar Partidul DA – 2,8%. Aceste date reprezintă opțiunile respondenților deciși, ponderea lor fiind de 60,9% din toți participanții la sondaj.
Sondajul BOP a fost realizat înainte ca socialiștii și comuniștii să decidă să meargă într-un bloc la aceste alegeri. Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice, care realizează BOP, a menționat pentru NM că crearea blocului dintre PSRM și PCRM va influența șansele fiecărui participant din acest bloc de a accede în parlament.
„Conform sondajelor, comuniștii nu aveau șanse, dar ar fi obținut 2-3% din voturi. Odată ce au decis să meargă într-un bloc, înseamnă că socialiștii știau că pozițiile lor nu sunt chiar atât de puternice. Deci, voturile vor fi aceleași, dar împreună, vor avea mai multe mandate”, a spus Barbăroșie și a precizat că PSRM va fi o locomotivă pentru comuniști, pentru ca, în consecință, să-și consolideze prezența în parlament.
Institutul Republican Internațional (IRI) a prezentat la 21 aprilie rezultatele unui alt sondaj. Și acesta a fost realizat înainte de crearea blocului PCRM-PSRM. Conform acestui sondaj, în parlament ar putea accede cinci partide: PAS – 33%, PSRM – 19%, „Partidul Nostru” – 6%, „Șor” și DA – câte 5%. Printre partidele care nu ar depăși pragul electoral sunt PCRM – 3%, Partidul Democrat – 2%, Partidul Liberal Democrat – 2%, Partidul Liberal – 1%.
„Nu ar trebui neglijat DA”
Angela Colațchi, conferențiar la Catedra Științe politice, a menționat într-un comentariu pentru NM că dacă spoilerii politici nu ar funcționa, nimeni nu i-ar fi inventat. „Ponderea persoanelor care votează chibzuit nu este chiar atât de mare. Și iată, această o treime din electorat, pentru care toți luptă și care trece de la unii la alții, ar putea vota pentru cei de stânga, apoi pentru cei de dreapta. Spoilerii vor lua din voturi, ei nu au nevoie să acceadă în parlament, dar voturile care le sunt oferite vor fi apoi redistribuite în mod proporțional”, a precizat experta.
Ea a prezentat următorul exemplu: opt mandate ar rămâne nedistribuite, iar în parlament ar accede patru partide. Atunci, mandatele ar fi distribuite în mod egal acestor partide – câte două pentru fiecare. „Iar dacă ar rămâne nedistrbuite nouă mandate, partidul care ar acumula cele mai multe voturi ar primi trei mandate, iar celelalte – câte două”, a spus Angela Colațchi.
În opinia sa, nimeni nu va avea o majoritate confortabilă în noul parlament și toți vor fi nevoiți să negocieze. În același timp, Colațchi consideră că „nu ar trebui neglijată categoric Platforma DA”, pentru că aceasta are posibilitatea de a ajunge în parlament.
„Acțiunile unor persoane precum Cavcaliuc duc parțial la situația în care persoanele dezamăgite de PAS și de Nata Albot vor merge să voteze pentru DA. Dacă Partidul DA va accede în parlament, firește, vor accepta un bloc cu PAS. Totodată, ar trebui de văzut, ce se va întâmpla cu partidele unioniste și ce va funcționa, dar probabilitatea nu este prea mare”, consideră Colațchi.
Potrivit afirmațiilor sale, trecerea DA în parlament va însemna că PAS va avea un aliat firesc și, deci, problema privind majoritatea va fi soluționată. De aceea pe eșichierul stâng se lucrează împotriva DA, a menționat experta. „Aici s-a pornit deja extazul ideologic al comuniștilor și al socialiștilor. La noi, în mod tradițional, electoratul mizează pe cei care au șanse mai mari de a învinge. Iar dacă timp de o jumătate de an îi spui electoratului că DA este un avion doborât, unii chiar ar putea să creadă în aceasta. Nu-i exclus că unioniștii sunt promovați atât de activ, ca să ia locul DA”, mai consideră Colațchi.
Ea mai susține că și pe eșichierul drept se lucrează împotriva DA. În această situație, unioniștii văd o oportunitate de a „mușca” o parte din electoratul DA, iar cei de stânga încearcă să slăbească pozițiile PAS. „Toți încearcă să-și consolideze pozițiile”, a concluzionat experta.
