Concertul a două formații legendare din Moldova și Ucraina «Alternosfera & „Okean Elzy“: Bridge of Freedom», care va avea loc pe 5 noiembrie la Arena Chișinău, va fi un adevărat cadou pentru iubitorii muzicii rock.
«Publicul va fi tratat cu aproape un maraton de melodii preferate. Aceasta nu va fi o prestație de festival, care durează de obicei 40-45 de minute, ci două concerte complete într-unul. Alternosfera va cânta aproximativ o oră și jumătate, iar „Okean Elzy“ aproximativ două», au spus organizatorii evenimentului.
Potrivit acestora, detaliile finale ale performanței fiecăruia dintre artiști sunt în prezent în curs de acord, inclusiv luând în considerare părerile publicului care a fost la ultimul concert al trupei «Okean Elzy».
Până în prezent, 70% din biletele la trinune și majoritatea biletelor din FAN ZONE și MAIN ZONE au fost deja vândute. Pret — de la 400 la 1500 lei.
Alternosfera — este una dintre cele mai iubite formații de rock și alternative din România și Republica Moldova. Prestaţia artistică, show-urile mereu explozive, energia debordantă şi numărul extrem de mare de fani prezenţi la concerte au făcut ca Alternosfera să devină un etalon pentru zona de rock şi alternative. În 24 februarie 2023, la un an de la invazia Rusiei asupra Ucrainei, formația a lansat single-ul IMNURI DE RĂZBOI, al doilea material de pe viitorul album al trupei. Mesajul piesei este foarte direct: STOP INVASION. NO WAR. Turneul Național de promovare al acestui single a cuprins concerte în 16 orașe din România și s-a încheiat cu un show de proporții la Chișinău, pe Arena de Fotbal pe Plajă. Pe 5 noiembrie, Alternosfera va cânta hiturile și melodiile noi.
«Okean Elzy» — cea mai cunoscută trupă ucraineană, una dintre puținele asociate termenului sold out la concertele din Moldova. Trupa a evoluat cu succes la deschiderea complexului Chișinău Arena, adunând o sală plină. Dar atunci nu toți fanii au reușit să cumpere bilete. Muzicienii se află în turneu activ cu o misiune umanitară. Ei au primit o invitație personală din partea Președintei Republicii Moldova de a cânta din nou la Chișinău în 2023. Okean Elzy se întoarce în țara noastră pentru a cânta cele mai bune melodii pentru fani, ca parte a turneului HELP FOR UKRAINE. Programul va fi diferit de cel jucat în decembrie anul trecut.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un decret privind aprobarea principiilor politicii lingvistice de stat. În document, utilizarea cuvintelor împrumutate din alte limbi este indicată drept una dintre amenințările la adresa limbii ruse, care susține „comunitatea cultural-civilizațională unitară a Lumii Ruse”, potrivit The Moscow Times.
În special, decretul menționează ca risc „utilizarea nejustificată în comunicarea oficială a cuvintelor străine care au echivalente uzuale în limba rusă, precum și a termenilor străini care nu apar în dicționarele normative”. Autoritățile intenționează astfel să reducă folosirea cuvintelor din alte limbi în discursul oficial.
În cadrul acestei politici lingvistice, Kremlinul plănuiește să promoveze limba rusă, considerată „o comoară națională a Rusiei și o bază a statalității ruse”, ca mijloc de comunicare între etnii în spațiul post-sovietic și să-i crească popularitatea în străinătate.
Totodată, documentul prevede crearea unei serii unificate de manuale școlare pentru limbile popoarelor Rusiei și o metodologie unificată de predare. În tastatura chirilică va fi alocat un spațiu special pentru literele limbilor naționale.
În iunie, Duma de Stat a adoptat o lege care restricționează folosirea cuvintelor străine în spațiul public, un pas descris drept „protecția limbii ruse de excesul de împrumuturi”. Legea impune limite în utilizarea cuvintelor străine pe afișe, etichete, reclame și în denumirile complexelor rezidențiale.
Tot în iunie, Putin a cerut renunțarea „consecventă la împrumuturile vulgare și mecanice din alte limbi, care nu îmbogățesc, ci murdăresc și denaturează limba rusă”. El a subliniat necesitatea folosirii alfabetului chirilic în spațiul public, în locul unui „amestec” de litere latine și alte simboluri.
În noaptea trecută, Rusia a lansat un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene. În orașul Cernăuți, din vestul țării, două persoane au murit în urma căderii resturilor unor drone doborâte, iar cel puțin 14 persoane au fost rănite, potrivit Radio Svoboda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că în cursul nopții Rusia a lansat asupra Ucrainei 26 de rachete de croazieră și 597 de drone, dintre care mai mult de jumătate au fost de tip Shahed, cu capabilități de atac. Potrivit lui, forțele de apărare antiaeriană au doborât peste 20 de rachete și majoritatea covârșitoare a dronelor.
La Cernăuți, o femeie de 26 de ani și un bărbat de 43 de ani au fost uciși din cauza unor fragmente căzute, a raportat Ruslan Zaparnyuk, șeful Administrației Militare din Cernăuți. Cel puțin 14 persoane au fost rănite în regiune, inclusiv patru persoane care se află în stare gravă, notează The Kyiv Independent.
La Lvov a izbucnit un incendiu pe acoperișul unei clădiri nerezidențiale, a raportat primarul Andrii Sadovy. Mai multe clădiri rezidențiale și industriale, vehicule și o grădiniță au fost lovite în oraș.
Harkovul a fost lovit de două bombe aeriene ghidate și 10 drone. Doi oameni au fost răniți și spitalizați, a anunțat primarul orașului, Igor Terehov.
În regiunea Cerkasî au fost avariate 8 clădiri și linii electrice.
La Luțk, o casă privată a fost complet distrusă, iar alte distrugeri au fost raportate, fără informații despre victime.
Explozii s-au produs în cursul nopții și în Kiev, Nikolaev, Kropivnițki și Herson.
„Ritmul atacurilor aeriene ale Rusiei impune decizii rapide și poate fi redus prin sancțiuni, chiar acum. Sunt necesare sancțiuni secundare dure împotriva tuturor celor care ajută „rușii” să producă drone și să câștige bani din petrol. Este nevoie de mai multă apărare antiaeriană și investiții în drone-interceptoare, care deja dau rezultate bune. Războiul poate fi oprit doar prin forță. Așteptăm din partea partenerilor nu doar semnale, ci acțiuni care să salveze vieți”, a scris Zelenski într-o postare pe Telegram.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, consideră că deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, condamnați pentru finanțarea ilegală a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor, s-ar afla în continuare în regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută pe 11 iulie, în cadrul emisiunii Cutia Neagră Plus de la TV8.
„Cel puțin, conform informațiilor pe care le deținem, nu a părăsit teritoriul Republicii Moldova. Cu părere de rău, răspunsul la solicitările noastre pe care le facem pe canalele de comunicare, nu primim, deoarece am făcut solicitări în diferite state sau regiuni care am avea anumite riscuri și să vedem dacă nu a apărut cu fața sau cu identitatea, cu anumite date despre persoană. Cel puțin nu am primit nicio confirmare de nicăieri, inclusiv din Federația Rusă”, a menționat șeful IGP.
La întrebarea de clarificare privind locul unde s-ar afla deputații, Viorel Cernăuțeanu a răspuns: „Peste Nistru, cred că așteaptă alegerile“.
Totodată, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, într-un comentariu pentru NordNews, că nu există confirmări că Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană.
„Noi încă trebuie să verificăm lucrul ăsta. Încă nu sunt confirmări la capitolul acesta, chiar dacă cineva spune că ar fi făcut-o prin teritoriul Ucrainei, asta-i un efort foarte complicat, ca să traversezi toată Ucraina și să ajungi în Federația Rusă. Asta ar fi destinația. Este foarte complicat și logistic de organizat. Ultima informație, pe care pot să o confirm, este că se află în stânga Nistrului”, a spus Igor Grosu.
Anterior, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, a declarat că Lozovan și Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană evitând punctele oficiale de trecere.
Precizăm că informații potrivit cărora Irina Lozovan s-ar afla în Rusia au apărut în spațiul public după congresul Blocului „Victorie”, organizat de Ilan Șor pe 6 iulie, la Moscova. Inițial, despre asta a scris Ziarul de Gardă. Informația a fost preluată de media din Moldova, însă ZdG a șters din articol, totuși, ulterior, mențiunea privind prezența deputatei la Congres.
***
Amintim că Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată pe 12 martie, în lipsa parlamentarului, acesta fiind dat ulterior în căutare.
Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat că Nesterovschi se află în regiunea transnistreană și că „Federația Rusă l-a ajutat să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Tot pe 31 martie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău au cerut celor de la Tiraspol ca deputatul Alexandr Nesterovschi să fie predat malului drept. De cealaltă parte, Tiraspolul a spus că nu are informații despre aflarea lui Nesterovschi în Transnistria, în timp ce Ambasada Federației Ruse la Chișinău a catalogat informațiile privind implicarea sa în fuga deputatului drept „speculații provocatoare”.
Tot pe 31 martie, a fost condamnată la închisoare și deputata Irina Lozovan. Instanța i-a dictat parlamentarei 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că deputata s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.
Igor Dodon se află din nou la Moscova — de această dată împreună cu Irina Vlah și Vasile Tarlev. Cei trei s-au întâlnit cu vicepremierul rus Aleksandr Novak și au promis că «după schimbarea puterii» vor readuce gazul rusesc în Moldova. Tarlev a declarat chiar: «Numai noi putem obține un tarif acceptabil».
Lozovan și Nesterovschi — se pare că și ei sunt deja acolo. Deputatul PAS Lilian Carp a declarat că aceștia au părăsit Transnistria ocolind punctele oficiale de trecere a frontierei. Reamintim că ambii au fost condamnați și dați în urmărire generală. SIS a susținut că Nesterovschi a fost scos din țară prin Transnistria într-un automobil cu numere diplomatice ale Ambasadei Federației Ruse.
Între timp, Nesterovschi solicită plata salariului de deputat, pentru lunile în care nu s-a prezentat la muncă. În prima instanță — a pierdut procesul, dar a contestat cu apel.
13 ani de închisoare pentru Tauber
Procuratura a cerut o pedeapsă de 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Prejudiciul este estimat la 206 milioane de lei. Tauber nu își recunoaște vina și, potrivit unor informații neoficiale, se află și ea în Rusia.
Pe Telegram, ea a comentat ironic solicitarea procurorilor: «Se pare că procurorii voiau să ceară pentru mine 21 de ani de închisoare (pe lângă alte cereri). Dar în final s-au oprit la 13. Deci ar trebui să le fiu recunoscătoare? Interesant dacă carieristul Ghenadie Epure nu va avea probleme pentru că n-a cerut vreo 100 de ani?»
NM_explains it all
Apropo de Șor și echipa lui. După alegerile prezidențiale din 2024, în Moldova a fost înregistrat un număr record de cazuri de corupere a alegătorilor — potrivit poliției, circa 140 de mii de persoane au acceptat bani pentru vot, iar aceste cazuri au fost asociate anume cu Șor. În primăvara anului 2025, Parlamentul a înăsprit sancțiunile: acum riscă pedeapsă nu doar cei care cumpără voturi, ci și cei care acceptă înțelegerea.
În noul episod NM_Explains, Ecaterina Dubasova a explicat cum funcționează noua lege, cine riscă să fie urmărit penal, ce trebuie să faci dacă ți se propune să-ți vinzi votul și dacă mai poți evita amenda în cazul în care ai făcut-o deja.
Avocații sunt revoltați
Uniunea Avocaților a anunțat o grevă generală între 15 și 25 iulie. Motivul — o lege adoptată de Parlament în ultima zi de activitate a actualei legislaturi. Potrivit avocaților, aceasta subminează independența breslei. Ministerul Justiției susține că e vorba doar despre «rotație» și «transparență». Uniunea Avocaților a publicat un apel deschis către Președinta Maia Sandu, cerându-i să nu promulge legea.
24 de milioane de euro în portul Giurgiulești
Administrația Națională a Porturilor Maritime din România, cu sediul în Constanța, a obținut aprobarea autorităților moldovenești pentru a investi în dezvoltarea infrastructurii Portului Internațional Liber Giurgiulești. Este vorba despre o investiție de peste 24 de milioane de euro.
Cererea a fost aprobată de Consiliul pentru examinarea investițiilor cu impact asupra securității naționale. Documentul prevede achiziționarea a 100% din capitalul social al companiei Danube Logistics SRL, care administrează portul și care, în prezent, este deținută integral de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Moldova și ucrainenii deportați din Rusia
Apărătorii drepturilor omului trag un semnal de alarmă: Moldova a încetat să mai permită intrarea pe teritoriul său a ucrainenilor deportați din Rusia. Poliția de Frontieră a declarat pentru NM că deciziile se iau individual pentru fiecare cetățean străin. Unii ucraineni au doar «pașapoarte albe» pentru întoarcerea în Ucraina, nu și pentru intrarea în Moldova.
Pe piața imobiliară — liniște
Vânzările de apartamente și case în Chișinău au scăzut brusc — cu aproape 60%. Prețurile sunt ridicate, iar cumpărătorii așteaptă. Experții consideră că piața a ajuns pe un «platou», iar ceea ce va urma depinde de sprijinul statului și flexibilitatea dezvoltatorilor. Situația de pe piața imobiliară a fost analizată de jurnalistul Nicolae Paholinițchi.
Și vești bune
Programul Casa Verde a fost lansat — peste 200 de familii au depus deja cereri pentru obținerea granturilor de până la 10 mii de euro pentru termoizolarea locuinței, instalarea de panouri solare și pompe de căldură. Condiția este ca în familie să crească un copil minor și absența datoriilor fiscale. NM a explicat cum funcționează programul și cum poți solicita grantul.
Danemarca sprijină Moldova în domeniul militar
La Chișinău a sosit ministrul Apărării al Danemarcei, Troels Poulsen care a anunțat acordarea unui sprijin de 7 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Moldovei, inclusiv crearea unui laborator cibernetic și instruirea militarilor.
NewsMaker
Pe scurt:
— Deputatul PAS Radu Marian a explicat că se referea la salariile brute atunci când a vorbit de salarii de 1000 de euro în Chișinău; — În Moldova va fi creat un Fond Național al Cinematografiei — pentru sprijinirea proiectelor locale; — CNA a efectuat percheziții într-un dosar privind licitații pentru reparația drumurilor. Potrivit datelor preliminare, acțiunile ar fi cauzat daune semnificative bugetului din Taraclia; — La Bălți se construiește un depozit de cereale în valoare de o jumătate de milion de euro.
Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, în fruntea căruia se află premierul Dorin Recean, a examinat solicitările de aprobare prealabilă a unor investiții strategice. Între altele a fost avizată pozitiv propunerea companiei naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța, România (CNAMP), care vrea să investească 24 milioane de euro în infrastructura Portului Internațional Liber Giurgiulești.
Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securiatea Statului a examinat și aprobat solicitarea CNAMP, care intenționează să investească peste 24 de milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii Portului Internațional Liber Giurgiulești, gestionat, în prezent, de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Cererea privind obținerea aprobării prealabile a investițiilor prevede achiziționarea a 100% din capitalul social al ÎCS „Danube Logistics” SRL, o companie privată deținută în proporție de 100% de către BERD – investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești.
Planul de investiții propus vizează dezvoltarea unui terminal cu rampe, amenajarea unui terminal pentru containere, modernizarea căii ferate, extinderea spațiilor de depozitare, digitalizarea activităților din port și implementarea de soluții pentru eficiență energetică și tranziție verde.
Suplimentar, Consiliul a avizat pozitiv investițiile propuse de 13 companii care activează în domeniile comunicațiilor electronice, energiei, telecomunicațiilor și agriculturii. Pentru alte 12 companii, Consiliul a solicitat informații suplimentare, necesare finalizării procesului de analiză.
Pe de alta parte, pentru 16 companii Consiliul a refuzat acordarea aprobării prealabile pentru investiții, din motive ce țin de riscuri la adresa securității economice a statului sau din cauza neconformării acestora cu solicitările de a furniza informații adiționale.
Consiliul a mai decis transmiterea unor notificări repetate către 68 de companii care nu au răspuns solicitărilor anterioare privind prezentarea informațiilor necesare. Alte 3 au primit un termen extins, în vederea completării dosarelor cu informațiile solicitate. În cazul a 5 companii, deciziile au fost amânate pentru o analiză suplimentară.
