DOC Condițiile Comisiei Europene pentru acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidat la UE

Comisia Europeană a publicat opinia privind cererea de aderare la UE a Republicii Moldova și recomandă să i se acorde țării noastre statutul de candidat, în condițiile în care se parcurge următorii pași:

  1. să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independența, integritatea, eficiența, responsabilitatea și transparența, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și a unei supravegheri democratice eficiente; în special, ocupa toate posturile rămase vacante ale Magistraturii Consiliului Suprem și din organele sale de specialitate;
  2. în toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția;
  3. își îndeplinește angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile prin luarea de pași decisivi către investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări; crește substanțial gradul de preluare a recomandărilor Centrului Național Anticorupție;
  4. implementarea angajamentului de „dezoligarhizare” prin eliminarea influenței excesive a intereselor în viața economică, politică și publică;
  5. să consolideze lupta împotriva criminalității organizate, pe baza evaluărilor detaliate a amenințărilor, a cooperării sporite cu partenerii regionali, UE și internaționali și a unei mai bune coordonări a agențiilor de aplicare a legii; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și a spălării banilor, asigurându-se că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară (GAFI);
  6. creșterea capacității de a realiza reformele și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; evaluarea și actualizarea strategiei de reformă a administrației publice;
  7. finalizarea reformei managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale;
  8. sporirea implicării societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.
  9. să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile, și să își susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor;

Comisia va monitoriza progresul Republicii Moldova în îndeplinirea acestor pași și va raporta asupra acestora, împreună cu o evaluare detaliată a țării, până la sfârșitul anului 2022.

„Procesul de aderare rămâne bazat pe criterii și condiții stabilite. Acest lucru permite oricărei țări aflate în proces să progreseze pe baza propriilor merite, dar înseamnă și că pașii către UE pot fi inversați dacă condițiile de bază nu mai sunt îndeplinite”, se arată în opinia Comisiei Europene.

Menționăm că astăzi Comisia Europeană a emis un aviz în favoarea obținerii de către Moldova  statutului de țară candidat la UE. Decizia finală va fi luată la reuniunea Consiliului European, care se va desfășura în perioada 23-24 iunie.

Ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a declarat că Republica Moldova nu poate deveni stat membru al Uniunii Europene într-un an sau doi pentru că trebuie să implementeze reforme destul de cuprinzătoare.

Șefa statului Maia Sandu a spus că recomandarea Comisiei Europene se bazează pe înțelegerea că țara noastră va întreprinde eforturi suplimentare în domenii-cheie ca reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică și drepturile omului.

„Sunt exact domeniile în care ne-am asumat să facem schimbări în fața cetățenilor și ne vom respecta angajamentul. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în aceste domenii până la sfârșitul anului 2022”, a remarcat președinta.

Amintim că la 3 martie 2022, Republica Moldova și-a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cererea a fost depusă în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. La 7 martie, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizul cu privire la cerere. Șefii de stat și de guvern din UE au susținut această decizie la reuniunea informală a liderilor de la Versailles. Moldova a primit chestionare la 11 aprilie 2022 (cu privire la criteriile politice și economice) și la 19 aprilie (la capitolele acquis-ului UE ) și a oferit răspunsurile la 22 aprilie și, respectiv, la 12 mai.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

airport.md

12 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat

Pe 28 aprilie 2026 se împlinesc 12 ani de la abolirea de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul celor 12 ani de călătorii fără vize în Spațiul Schengen, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim.

Potrivit Ministerului de Externe, din 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Date comparative pe ani

Numărul beneficiarilor care au călătorit în Spațiul Schengen a crescut de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. Doar 0,3-0,4% dintre călători în acea perioadă au fost refuzați la intrare, iar 0,5-0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală. 

În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de 2,4 ori față de 2019 (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243). În 2021, au fost înregistrați 614 873 de beneficiari și 1 297 528 de călătorii. Potrivit Ministerului, circulația s-a redus din cauza restricțiilor de călătorie impuse de statele membre ale Uniunii Europene în contextul pandemiei de Covid-19. Rata refuzurilor de intrare și a șederilor ilegale a ajuns în 2020 la 1,1% și, respectiv, 2,6%. În 2021, refuzurile au scăzut la 0,6%, iar șederile ilegale au crescut la 2,78%. 

Pe parcursul anilor 2022-2025, numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ 1 milion anual (2022 – 991 514, 2023 – 1 045 329, 2024 – 1 001 987, 2025 – 1 007 064), iar numărul călătoriilor – la circa 2,5 milioane pe an. Refuzurile de intrare au înregistrat o ușoară creștere (de la 0,2% în 2022 la 0,44% în 2025), în timp ce cazurile de ședere ilegală au scăzut (de la 1,63% în 2022 la 0,74% în 2025). 

Precizările Ministerului de Externe

Ministerul a precizat că libera circulație presupune respectarea regulilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, inclusiv a celor prevăzute în articolul 6 al Codului Frontierelor Schengen.

În același timp, Ministerul a amintit că, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES) la frontierele externe. „Acesta nu schimbă regulile de intrare și ședere în Spațiul Schengen, dar poate prelungi timpul de verificare și colectare a datelor”, a precizat Ministerul.

Din Spațiul Schengen fac parte 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (cu excepția Irlandei), precum și Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: