Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) consideră că deciziile de a invalida mandatele primarilor de Căușeni și Căinari reprezintă un abuz, depășirea atribuțiilor legale și exces de putere. Mai mult, Congresul susține că acțiunile nu ar avea nicio motivare temeinică juridică și chiar ar contraveni competențelor legale a consiliilor electorale locale, care au decis să invalideze mandatele.
„În privința acestor concurenți electorali care au fost aleși în calitate de primari s-a expus deja Comisia Electorală Centrală (CEC) și instanțele judecătorești care au luat decizii de a permite participarea acestor aleși locali în campania electorală. Astfel, cu ce drept, un organ electoral, ierarhic inferior își arogă dreptul de a reconsidera cazul dat și de a adopta o decizie contrară pe același subiect, în privința acelorași subiecte și în privința cărora nu există decizii definitive ale CEC și instanțelor de judecată!?”, se întreabă reprezentanții CALM, potrivit declarației emise pe 23 noiembrie.
CALM susține că controlul legalității și, în rezultat, validarea mandatului alesului local trebuie să aibă ca țintă dacă a fost sau nu viciată voința alegătorilor ca bază a democrației locale. În caz contrar, se arată în textul declarației, decizia organului electoral ar încălca principiile constituționale fundamentale, s-ar contrapune sau chiar ar contrazice voinței cetățeanului, ceea ce are, potrivit sursei citate, „un efect de neîncredere sau chiar discreditare a organelor statale”.
CALM cere în acest context intervenția autorităților competente ale statului din domeniul electoral și legislativ prin:
Stoparea „acțiunilor abuzive” ale organelor electorale de circumscripție respective prin implicarea organelor electorale centrale (CEC) și autorităților publice competente, prin decizia cărora aleșii locali respectivi au fost admiși în cursa electorală;
Anularea actelor prin care au fost invalidate mandatele primarilor, admiși în alegerile locale și respectarea voinței colectivităților locale și drepturilor lor constituționale;
Modificarea cadrului legal în sensul readucerii competenței de validare a mandatelor aleșilor locali de către un actor profesionist și neutru care este instanța de judecată.
Amintim că Consiliul electoral Căușeni a decis, pe 19 noiembrie, în timp ce în țară era organizat turul doi al alegerilor locale generale, să invalideze mandatul primarului ales al orașului, Anatol Donțu – pentru care în primul tur și-au dat votul peste 76 la sută dintre alegători. Contactați de NM, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC) au precizat că decizia a fost luată din cauza interdicției impuse de Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Pe de altă parte, atât Donțu, cât și reprezentanții partidului pe care l-a reprezentat la scrutin – Platforma Demnitate și Adevăr (DA) – au spus că vor contesta decizia consiliului electoral local. Mai mult, liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a îndemnat CEC să revadă decizia în privința lui Anatol Donțul. Plângău nu a exclus că va organiza proteste, dacă Donțu nu va fi repus în funcție. Detalii – AICI.
Pe 23 noiembrie, Dinu Plângău a anunțat că a sesizat Procuratura în vederea organizării, cercetării și examinării în ordinea prevăzută de Codul de procedură penală a depășirii atribuțiilor de serviciu de către membrii Consiliului electoral al circumscripției electorale Căușeni nr. 10/1, care, spune el, „contrar prevederilor legale” au invalidat mandatul de primar, „fără a prezenta vreo motivare și în lipsa contestațiilor”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moțiunea simplă împotriva ministrei Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a picat. Doar 34 de deputați au votat în favoarea demiterii ministrei. Moțiunea de cenzură a fost înaintată la ședința Parlamentului din 5 februarie de către 42 de deputați din opoziție, nemulțumiți de starea și politicile din agricultură.
Aflată la Parlament, Ludmila Catlabuga și-a început discursul cu mențiunea că „în spațiul public circulă prea multe interpretări greșite și informații care nu reflectă realitatea din teren”. „Opoziția mereu vine cu aceeași retorică: agricultura e în colaps, situația în sector e dezastruoasă. Când trecem dincolo de lozinci și ne uităm la realitate, la cifre, la proiecte, la dinamica investițiilor, tabloul arată complet diferit. (…) Produsele moldovenești sunt astăzi mai prezente și mai respectate pe plan extern. (…) Există dovezi clare, nu doar declarații sau retorică”, a adăugat ministra.
Ulterior, ea s-a adresat opoziției din Parlament. „Domnilor deputați din opoziție, dacă credeți că rezolvați problemele agricultorilor prin live-uri în gospodăriile lor, vă dezamăgesc: când voi plecați din câmpuri, după ce ați adunat o sumedenie sau mii de like-uri, ei rămân la fel de singuri cu problemele lor și tot la programele statului apelează, pentru că acolo e garanția lor, nu în declarațiile și filmările populiste”, a declarat Catlabuga.
Opoziția critică dur politicile din agricultură: „Securitatea alimentară este în pericol”
Reprezentanți ai opoziției parlamentare, din mai multe formațiuni politice, au criticat în plenul Parlamentului politicile Guvernului în domeniul agriculturii, invocând lipsa de dialog cu Executivul, dependența de importuri, problemele de subvenționare și riscurile tot mai mari pentru securitatea alimentară.
Deputatul Partidului Nostru, Serghei Ivanov a declarat în plenul Parlamentului că moțiunea înaintată nu are un caracter politic și nu urmărește demiterea ministrului. Acesta a avertizat că astfel de moțiuni vor continua dacă Executivul nu își va asuma responsabilitatea. Ivanov a criticat discrepanța dintre discursurile oficiale și situația reală din agricultură.
„Se vorbește foarte frumos. Dar eu, agricultor, nu bat cu realitate”, a spus el.
Totodată, deputatul a ridicat problema subvențiilor și a prețurilor la lapte.
„De ce cei care primesc subvenții pe litruri de lapte vând laptele cu 9 lei, 8 lei, iar casnicii, neprimând niciun leu subvenții, vând cu 6 lei, cu 7 lei? Spuneți-mă vă rog frumos. Votând pentru această moțiune, strigăm un sirenal de alarmă că există o problemă. Nu-i rău în a spune că este o problemă”, a conchis deputatul.
Liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc a declarat în Parlament că, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, Republica Moldova a devenit extrem de vulnerabilă din punct de vedere al securității alimentare. Acesta a menționat că dependența de importuri rămâne ridicată și astăzi.
„Lanțurile logistice au fost date peste cap, iar securitatea alimentară este în pericol pentru că depindem și atunci, și acum, într-o foarte mare măsură de producția agroalimentară care venea din Ucraina”, a declarat deputatul
Totodată, Costiuc a criticat lipsa progreselor reale, în pofida strategiilor adoptate.
„Am văzut strategia de securitate și un capitol aparte ce ține de securitatea alimentară. M-am gândit că o să înceapă reformele adevărate. Asta am așteptat azi să auzăm”, a spus el.
În discursul său, politicianul a oferit exemple concrete privind dependența de importuri. „Spuneți-ne, în patru–cinci ani: lactatele – am scăzut dependența? Carnea – am scăzut? Uleiul îl producem la noi acasă? O să vă fie rușine când o să vedeți pe sticle scris Rusia”, a afirmat Costiuc.
Deputatul din partea Partidului Socialiștilor, Dorin Pavaloi a declarat în Parlament că sectorul agricol se confruntă cu probleme grave, generate inclusiv de condițiile meteo din această toamnă.
„Doamnă ministră, totul e bine, dar sunt probleme. Unul din ele a fost și ploile continue din această toamnă, care au pus în dificultate enormă sectorul agricol la capitolul recoltare. Este foarte previzibil că noi să avem la anul viitor, la capitolul securitate alimentară, probleme”, a avertizat deputatul.
În intervenția sa, Pavaloi a subliniat că agricultura reprezintă principala bogăție a țării și că, în mod logic, guvernarea ar trebui să acorde prioritate acestui sector.
„Republica Moldova este o țară agrară și logic ar fi ca guvernarea să pună accent prioritar pe dezvoltarea acestui sector. Dacă vorbim de subvenționare, se face pe datorie și cu mari întârzieri. Dacă vorbim de sectorul zootehnic, atunci, în general, nu avem despre ce vorbi. El, pur și simplu, a dispărut. Noi astăzi umplem piața cu roșii din Turcia, căpșuni din Grecia, cartofi din Belarus, miere din Polonia”, a declarat Pavaloi.
Totodată, deputatul a criticat politicile de protecție a producătorului autohton, amintind că o inițiativă legislativă care prevedea rezervarea a 50% din spațiul de pe rafturi pentru produsele moldovenești a fost respinsă. În lipsa unor astfel de măsuri, piața internă este invadată de produse de import, care ajung la prețuri mai mici deoarece sunt subvenționate de statele de origine.
„Toate aceste provocări au dus sectorul agricol într-o zonă de risc major”, a spus deputatul, adăugând: „Să trăiască guvernarea așa cum trăiește poporul”.
Replica PAS: Moțiunea manipulează sursele
Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate, Ersilia Qatrawi, a respins critic moțiunea înaintată de opoziție, acuzând-o de manipularea surselor, lipsă de rigoare metodologică și absența unor soluții reale pentru problemele din agricultură.Potrivit deputatei, documentul se bazează pe interpretări eronate ale unor date internaționale care nu vizează direct politicile Ministerului Agriculturii.
„Se invocă un studiu internațional privind securitatea alimentară globală, care nu analizează politicile Ministerului Agriculturii, nu evaluează decizii guvernamentale și nu atribuie responsabilități instituționale. A ignora acest context și a arunca vina exclusiv pe minister este un populism pur”, a declarat Qatrawi.
Un alt reproș adus moțiunii vizează lipsa soluțiilor concrete.
„Avem o listă de revendicări fără priorități, fără surse de finanțare și fără evaluarea impactului bugetar. Aceasta nu este guvernare alternativă, ci numai zgomot”, a spus deputata.
În final, Qatrawi a cerut respingerea moțiunii, subliniind că existența problemelor din agricultură nu este negată, însă soluționarea acestora nu poate fi făcută prin texte pe care le consideră superficiale. „Această moțiune trebuie respinsă, nu pentru că problemele în agricultură nu există, ci pentru că ele nu se rezolvă cu texte slabe și manipulări, ci cu muncă reală și responsabilitate politică”, a conchis deputata PAS.
UE absoarbe 65% din exporturile agroalimentare ale Moldovei
Ministra a vorbit apoi despre succesele din agricultură pe care le-a înregistrat Republica Moldova din 2020. Oficiala a subliniat că produsele moldovenești au devenit mai calitative și competitive, motiv pentru care în anul 2024 UE a absorbit 65 la sută din exporturile agroalimentare, ceea ce este cu 20 de puncte procentuale mai mult decât în 2021.
„Acesta nu este o întâmplare, este rezultatul alinierii la standarde, al deschiderii de piețe, al muncii fermierilor și al dedicației cu care au investit în calitate. Vă amintesc că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este pe lista instituțiilor cu cele mai multe acte legislative armonizate”, a comentat ea.
În 2024, exporturile de cireșe ale Republicii Moldova către Uniunea Europeană au crescut de peste 25 de ori, iar exporturile de prune și struguri s-au dublat.
Creșteri importante au fost înregistrate și la produsele de origine animală. Exporturile de miere au crescut de la 1.585 de tone în 2023 la 3.604 tone în 2025, cu o valoare de 10 milioane de dolari doar pe piața Uniunii Europene.
Totodată, exportul de ouă către Uniunea Europeană a ajuns la 262.000 de bucăți în 2025, cu o valoare de aproximativ 61 de milioane de dolari. Și exportul de carne de pasăre pe piețele Uniunii Europene a atins 1.123 de tone, cu o valoare de 63 de milioane de dolari.
Ministra a subliniat că exportul de ouă, carne procesată și carne proaspătă de pasăre a fost posibil „datorită unui efort complex și coordonat”.
„Instituția va susține în continuare dezvoltarea lanțului de aprovizionare, prevenirea politicilor neloiale și va consolida piața autohtonă”, a declarat ministra.
Seceta, arșița și înghețurile au împins sute de ferme în insolvabilitate
Catlabuga a recunoscut că, în perioada 2023–2025, agricultura Republicii Moldova a fost supusă unor presiuni majore, precum seceta severă, arșița, înghețurile și grindina, care au compromis culturile și au generat pierderi economice.
Potrivit oficialului, 283 de întreprinderi agricole se află în prezent în proceduri de insolvabilitate, ceea ce reprezintă circa 10% din numărul total de agenți economici aflați în această situație. Dintre acestea, 158 au intrat în dificultate în ultimii trei ani, iar 50 se află în sudul Republicii Moldova, în raioanele Cahul și Ștefan Vodă.
„Aceste date nu sunt ignorate. Intervenim, ascultăm și acționăm sistemic. Nu pentru imagine, ci pentru stabilitate pe termen lung”, a declarat Catlabuga.
În acest context, a fost adoptată legea care instituie un moratoriu de 12 luni asupra executărilor silite pentru fermieri. Oficialul a precizat că „nu este o anulare a datoriei, ci un răgaz necesar pentru supraviețuirea economică”.
De asemenea, este în curs îmbunătățirea cadrului de funcționare al organizațiilor de creditare nebancară și al microcreditării, pentru ca „condițiile de finanțare să fie mai echitabile, mai transparente și adaptate realităților din agricultură”. Pe lângă măsurile structurale, au fost aplicate și intervenții directe.
***
Potrivit Regulamentului Parlamentului, o moțiune simplă poate fi inițiată de cel puțin 15 deputați și se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, dar nu mai puțin de 26 de voturi. Moțiunea simplă nu atrage automat demiterea unui ministru sau a Guvernului, ci reprezintă o poziție politică a Parlamentului față de activitatea unui ministru sau a unui domeniu de activitate și presupune, de regulă, prezentarea unui raport și desfășurarea unor dezbateri în plen.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
