Deși a promis că va stopa construcțiile în centru, primăria municipiului Chișinău a eliberat o nouă autorizație de construcție în centrul istoric al capitalei. NM a constatat că un complex locativ cu cinci nivele, cu oficii și spații comerciale și o parcare subterană, ar putea să apară alături de parcul Valea Morilor, în preajma Ambasadei SUA în Moldova. Chiar dacă în această zonă sunt permise doar construcțiile obiectelor de menire socială – școli, spitale ș.a. NM prezintă, ce spun cei de la primărie despre acest obiect și ce am reușit să aflăm despre posibilul comanditar al proiectului.
Ce ar putea să apară lângă parcul Valea Morilor
NM a constatat că în ajunul Revelionului – la 30 decembrie 2021, Direcția generală arhitectură urbanism și relații funciare a primăriei Chișinău a eliberat o autorizație de construcție a unui complex locativ în preajma Ambasadei SUA, pe adresa str. Alexei Mateevici 109/2. Decizia cu privire la eliberarea autorizației a fost publicată pe site-ul primăriei Chișinău.
În aceasta este indicat faptul că pe terenul cu numărul de cadastru 0100202523 urmează să apară „un complex cu spații comerciale, oficii, alimentație publică și parcare”.
Primăria a primit o cerere de obținere a autorizației la 21 mai 2021 și a aprobat-o șapte luni mai târziu. În datele deschise ale primăriei municipiului Chișinău nu sunt indicate informații despre dezvoltatorul imobiliar și nici despre beneficiar.
De notat că această zonă este parte a centrului istoric al Chișinăului. La fel, potrivit datelor Agenției Relații Funciare și Cadastru, terenul se află în zona S – o zonă „specială de folosință”. Aceasta înseamnă că acolo este permisă doar construcția obiectelor de menire socială (școli, spitale, biserici etc.) și este interzisă construcția complexelor locative sau comerciale.
Cum explică acest lucru cei de la primăria Chișinău
În replică la întrebările jurnaliștilor, Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, a declarat în cadrul unei conferințe de presă din 24 ianuarie că primăria nu mai eliberează autorizații de construcții în centrul istoric al capitalei. Dar nu a precizat, de când primăria a încetat să facă acest lucru și în ce temei. Reamintim că moratoriul pentru construcțiile în această zonă așa și nu a fost instituit oficial. Consiliul municipal nu a susținut această idee.
Solicitată de reporterul NM, Svetlana Dogotaru, arhitectul-șef al municipiului Chișinău, a dat asigurări că direcția pe care o conduce nu eliberează autorizații de construcții ale noilor obiecte în centrul istoric al capitalei.
„Autorizațiile se eliberează doar pentru lucrări de reparație și restaurare în conformitate cu legislația și în acord cu Ministerul Culturii. Astfel, noi îndeplinim toate cerințele legii și deciziile consiliului”, a menționat arhitectul-șef al capitalei.
La întrebarea NM, dacă terenul potențialului complex de pe str. Alexei Mateevici se află în zona istorică a capitalei, Dogotaru a răspuns negativ. „Acest obiect nu face parte din centrul istoric”, a dat asigurări arhitectul.
Menționăm că Dogotaru a promis că va publica o notă informativă despre obiectul în cauză. Imediat ce aceasta va fi publicată, NM va oferi poziția detaliată a arhitectului.
De ce acesta este totuși centru istoric
În pofida asigurărilor lui Dogotaru, s-a constatat că terenul se află totuși în centrul istoric al Chișinăului.
Proiectul de construcție a complexului de pe strada Mateevici, 109/2, cu același număr de cadastru, a ajuns de două ori la Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) pentru a fi verificat. Printre altele, CNMI acordă aviz pentru construcțiile în centrul istoric al Chișinăului și în apropiere de monumentele de arhitectură.
Consiliul a examinat pentru prima dată proiectul de pe acest teren la 4 decembrie 2020. În acesta erau indicate cinci nivele, parterul și o parcare subterană.
Componența de atunci a CNMI a respins proiectul, motivând prin exagerarea numărului de etaje ale clădirii, care nu corespunde „contextului istoric actual”. De asemenea, în decizia CNMI se precizează faptul că terenul se află într-o zonă protejată și intră în componența centrului istoric al Chișinăului.
În decizia consiliului se mai menționează că tot atunci, SUA au cerut ca proiectanții să proiecteze fațada clădirii în așa fel ca geamurile acesteia „să nu privească” spre ambasadă. „Proiectanții nu au ținut cont de aceste condiții”, se spune în decizia CNMI.
Textul deciziei Consiliului Național al Monumentelor Istorice, 4 decembrie 2020:
decizii_sedinta_nr._25_din_04.12.2020_-_cnmi by newsmakermd on Scribd
Ce se știe despre posibilul comanditar al proiectului
Menționăm că în aceeași decizie a CNMI sunt indicați și comanditarii proiectului. Compania imobiliară ExFactor-Grup SRL este beneficiar, iar compania Natarom Construct SRL și arhitectul Igor Tereșcenco – proiectant.
În luna ianuarie 2021, guvernul lui Ion Chicu a modificat anticipat componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Printre noii membri ai CNMI se regăsește Iurie Povar, arhitectul centrului de business cu opt nivele pe locul cafenelei Guguță, precum și Ion Ștefăniță, fostul dorector al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, care a susținut anterior acest proiect.
La 17 mai 2021, noua componență a Consiliului a aprobat același proiect de construcție a unui complex lângă Ambasada SUA. Comanditarul, la fel ca și proiectul, au rămas aceiași. ExFactor-Grup SRL a primit autorizație pentru construcția unui bloc cu cinci nivele, cu o parcare subterană, în apropierea parcului Valea Morilor.
Reamintim că numărul de cadastru coincide cu terenul pe care primăria a aprobat construcția blocului la 30 decembrie 2021.
Textul deciziei Consiliului Național al Monumentelor Istorice, 17 mai 2021:
decizia_cnmi_07_2 by newsmakermd on Scribd
Vladimir Tonu, proprietarul companiei imobiliare ExFactor-Grup, a menționat într-o discuție cu reporterul NM că nu știe dacă firma a primit autorizație de construcție pe adresa indicată.
„Avem o echipă din trei persoane care ar putea să vă răspundă la astfel de întrebări. Dar acum, mulți din compania noastră s-au contaminat cu coronavirus și nu vreau să-i deranjez”, a spus Tonu.
Businessmanul a promis că va răspunde la solicitarea redacției după ce NM o va expedia în formă scrisă pe adresa poștală indicată pe site-ul companiei. Imediat ce NM va obține un răspuns, redacția îl va publica.
Cum a ajuns acest teren la ExFactor-Grup
S-a constatat că cel puțin cu 15 ani în urmă, terenul pe care ar putea să apară blocul a fost alocat pentru construcția oficiului Comitetului Național Olimpic și Sportiv.
În luna decembrie 2017, ExFactor-Grup a privatizat terenul cu suprafața de 0,23 ha, pe care urmează să fie construit blocul, de la Comitetul Național Olimpic și Sportiv. Atunci, PRO TV a relatat despre aceasta. Conform contractului, terenul a fost vândut cu 9 milioane de lei. Autoritatea cadastrală l-a estimat atunci cu 3,6 milioane de lei. Experții solicitați de PRO TV au evaluat imobilul cu 1,5 milioane de euro.
Comitetul Național Olimpic și Sportiv a primit acest teren în anul 2007: primăria l-a alocat pentru construcția noului sediu al Comitetului Olimpic. Despre aceasta a comunicat postului de televiziune ex-primarul de Chișinău Serafim Urechean, în anul 2018.
Potrivit afirmațiilor acestuia, consiliul municipal a decis atunci să acorde un teren „într-un cartier prestigios al orașului” pentru construcția noului sediu al CNOS. „Este o decizie absolut legală, dar ei [CNOS] nu au avut dreptul să-l vândă”, a menționat Urechean.
Contractul de vânzare-cumpărare publicat anterior de Ziarul Național:
Contract-Copie by newsmakermd on Scribd
NM a solicitat și un comentariu al Ambasadei SUA în Moldova, însă la momentul publicării acestui articol nu am reușit să primim un răspuns.
***
Menționăm că recent, Centrul Național Anticorupție a publicat un raport privind activitatea ultimei componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice. În acesta se menționează că CNA a depistat o amenințare de corupție la etapa de examinare și de luare a deciziilor de către consiliu.
Potrivit raportului CNA, după ce componența consiliului s-a modificat anticipat, numărul de proiecte aprobate a crescut considerabil: dacă membrii consiliului aprobau anterior 47% din solicitările care le sunt expediate spre examinare, acum aceștia aprobă 95%. „Totodată, studiul a constatat faptul că noii membri ai CNMI au votat 15 proiecte care au fost respinse de fosta componență. Cel mai adesea sunt vizate construcțiile în zonele istorice ale capitalei, restaurările fațadelor clădirilor protejate de stat”, a subliniat CNA.
