Foto: Agenția Relații Funciare și Cadastru

(DOC) Cu vedere spre Valea Morilor. Primăria Chișinău a eliberat o nouă autorizație de construcție în centrul istoric

Deși a promis că va stopa construcțiile în centru, primăria municipiului Chișinău a eliberat o nouă autorizație de construcție în centrul istoric al capitalei. NM a constatat că un complex locativ cu cinci nivele, cu oficii și spații comerciale și o parcare subterană, ar putea să apară alături de parcul Valea Morilor, în preajma Ambasadei SUA în Moldova. Chiar dacă în această zonă sunt permise doar construcțiile obiectelor de menire socială – școli, spitale ș.a. NM prezintă, ce spun cei de la primărie despre acest obiect și ce am reușit să aflăm despre posibilul comanditar al proiectului.

Ce ar putea să apară lângă parcul Valea Morilor

NM a constatat că în ajunul Revelionului – la 30 decembrie 2021, Direcția generală arhitectură urbanism și relații funciare a primăriei Chișinău a eliberat o autorizație de construcție a unui complex locativ în preajma Ambasadei SUA, pe adresa str. Alexei Mateevici 109/2. Decizia cu privire la eliberarea autorizației a fost publicată pe site-ul primăriei Chișinău.

În aceasta este indicat faptul că pe terenul cu numărul de cadastru 0100202523 urmează să apară „un complex cu spații comerciale, oficii, alimentație publică și parcare”.

Foto: chisinau.md

Primăria a primit o cerere de obținere a autorizației la 21 mai 2021 și a aprobat-o șapte luni mai târziu. În datele deschise ale primăriei municipiului Chișinău nu sunt indicate informații despre dezvoltatorul imobiliar și nici despre beneficiar.

De notat că această zonă este parte a centrului istoric al Chișinăului. La fel, potrivit datelor Agenției Relații Funciare și Cadastru, terenul se află în zona S – o zonă „specială de folosință”. Aceasta înseamnă că acolo este permisă doar construcția obiectelor de menire socială (școli, spitale, biserici etc.) și este interzisă construcția complexelor locative sau comerciale. 

Foto: Agenția Relații Funciare și Cadastru

Cum explică acest lucru cei de la primăria Chișinău

În replică la întrebările jurnaliștilor, Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, a declarat în cadrul unei conferințe de presă din 24 ianuarie că primăria nu mai eliberează autorizații de construcții în centrul istoric al capitalei. Dar nu a precizat, de când primăria a încetat să facă acest lucru și în ce temei. Reamintim că moratoriul pentru construcțiile în această zonă așa și nu a fost instituit oficial. Consiliul municipal nu a susținut această idee.

Solicitată de reporterul NM, Svetlana Dogotaru, arhitectul-șef al municipiului Chișinău, a dat asigurări că direcția pe care o conduce nu eliberează autorizații de construcții ale noilor obiecte în centrul istoric al capitalei.

Autorizațiile se eliberează doar pentru lucrări de reparație și restaurare în conformitate cu legislația și în acord cu Ministerul Culturii. Astfel, noi îndeplinim toate cerințele legii și deciziile consiliului”, a menționat arhitectul-șef al capitalei.

La întrebarea NM, dacă terenul potențialului complex de pe str. Alexei Mateevici se află în zona istorică a capitalei, Dogotaru a răspuns negativ. „Acest obiect nu face parte din centrul istoric”, a dat asigurări arhitectul.

Menționăm că Dogotaru a promis că va publica o notă informativă despre obiectul în cauză. Imediat ce aceasta va fi publicată, NM va oferi poziția detaliată a arhitectului.

Terenul, vedere spre Ambasada SUA. Foto: NewsMaker
Terenul, vedere spre clărirea vecină. Foto: NewsMaker

De ce acesta este totuși centru istoric

În pofida asigurărilor lui Dogotaru, s-a constatat că terenul se află totuși în centrul istoric al Chișinăului.

Proiectul de construcție a complexului de pe strada Mateevici, 109/2, cu același număr de cadastru, a ajuns de două ori la Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) pentru a fi verificat. Printre altele, CNMI acordă aviz pentru construcțiile în centrul istoric al Chișinăului și în apropiere de monumentele de arhitectură.

Consiliul a examinat pentru prima dată proiectul de pe acest teren la 4 decembrie 2020. În acesta erau indicate cinci nivele, parterul și o parcare subterană.

Componența de atunci a CNMI a respins proiectul, motivând prin exagerarea numărului de etaje ale clădirii, care nu corespunde „contextului istoric actual”. De asemenea, în decizia CNMI se precizează faptul că terenul se află într-o zonă protejată și intră în componența centrului istoric al Chișinăului.

În decizia consiliului se mai menționează că tot atunci, SUA au cerut ca proiectanții să proiecteze fațada clădirii în așa fel ca geamurile acesteia „să nu privească” spre ambasadă. „Proiectanții nu au ținut cont de aceste condiții”, se spune în decizia CNMI. 

Textul deciziei Consiliului Național al Monumentelor Istorice, 4 decembrie 2020:

decizii_sedinta_nr._25_din_04.12.2020_-_cnmi by newsmakermd on Scribd

Ce se știe despre posibilul comanditar al proiectului

Menționăm că în aceeași decizie a CNMI sunt indicați și comanditarii proiectului. Compania imobiliară ExFactor-Grup SRL este beneficiar, iar compania Natarom Construct SRL și arhitectul Igor Tereșcenco – proiectant.

În luna ianuarie 2021, guvernul lui Ion Chicu a modificat anticipat componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Printre noii membri ai CNMI se regăsește Iurie Povar, arhitectul centrului de business cu opt nivele pe locul cafenelei Guguță, precum și Ion Ștefăniță, fostul dorector al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, care a susținut anterior acest proiect.

La 17 mai 2021, noua componență a Consiliului a aprobat același proiect de construcție a unui complex lângă Ambasada SUA. Comanditarul, la fel ca și proiectul, au rămas aceiași. ExFactor-Grup SRL a primit autorizație pentru construcția unui bloc cu cinci nivele, cu o parcare subterană, în apropierea parcului Valea Morilor.

Reamintim că numărul de cadastru coincide cu terenul pe care primăria a aprobat construcția blocului la 30 decembrie 2021.

Textul deciziei Consiliului Național al Monumentelor Istorice, 17 mai 2021:

decizia_cnmi_07_2 by newsmakermd on Scribd

Vladimir Tonu, proprietarul companiei imobiliare ExFactor-Grup, a menționat într-o discuție cu reporterul NM că nu știe dacă firma a primit autorizație de construcție pe adresa indicată.

„Avem o echipă din trei persoane care ar putea să vă răspundă la astfel de întrebări. Dar acum, mulți din compania noastră s-au contaminat cu coronavirus și nu vreau să-i deranjez”, a spus Tonu.

Businessmanul a promis că va răspunde la solicitarea redacției după ce NM o va expedia în formă scrisă pe adresa poștală indicată pe site-ul companiei. Imediat ce NM va obține un răspuns, redacția îl va publica.

Cum a ajuns acest teren la ExFactor-Grup

S-a constatat că cel puțin cu 15 ani în urmă, terenul pe care ar putea să apară blocul a fost alocat pentru construcția oficiului Comitetului Național Olimpic și Sportiv.

În luna decembrie 2017, ExFactor-Grup a privatizat terenul cu suprafața de 0,23 ha, pe care urmează să fie construit blocul, de la Comitetul Național Olimpic și Sportiv. Atunci, PRO TV a relatat despre aceasta. Conform contractului, terenul a fost vândut cu 9 milioane de lei. Autoritatea cadastrală l-a estimat atunci cu 3,6 milioane de lei. Experții solicitați de PRO TV au evaluat imobilul cu 1,5 milioane de euro.

Comitetul Național Olimpic și Sportiv a primit acest teren în anul 2007: primăria l-a alocat pentru construcția noului sediu al Comitetului Olimpic. Despre aceasta a comunicat postului de televiziune ex-primarul de Chișinău Serafim Urechean, în anul 2018.

Potrivit afirmațiilor acestuia, consiliul municipal a decis atunci să acorde un teren „într-un cartier prestigios al orașului” pentru construcția noului sediu al CNOS. „Este o decizie absolut legală, dar ei [CNOS] nu au avut dreptul să-l vândă”, a menționat Urechean.

Contractul de vânzare-cumpărare publicat anterior de Ziarul Național:

Contract-Copie by newsmakermd on Scribd

NM a solicitat și un comentariu al Ambasadei SUA în Moldova, însă la momentul publicării acestui articol nu am reușit să primim un răspuns.

***

Menționăm că recent, Centrul Național Anticorupție a publicat un raport privind activitatea ultimei componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice. În acesta se menționează că CNA a depistat o amenințare de corupție la etapa de examinare și de luare a deciziilor de către consiliu.

Potrivit raportului CNA, după ce componența consiliului s-a modificat anticipat, numărul de proiecte aprobate a crescut considerabil: dacă membrii consiliului aprobau anterior 47% din solicitările care le sunt expediate spre examinare, acum aceștia aprobă 95%. „Totodată, studiul a constatat faptul că noii membri ai CNMI au votat 15 proiecte care au fost respinse de fosta componență. Cel mai adesea sunt vizate construcțiile în zonele istorice ale capitalei, restaurările fațadelor clădirilor protejate de stat”, a subliniat CNA. 

Detalii pe următorul link.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

Fără Oazu Nantoi, Vasile Șoimaru, Ina Coșeru… Lista deputaților PAS care nu au fost incluși la alegerile parlamentare noi

25 din cei 63 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aleși în urma scrutinului parlamentar din 2021, nu mai figurează pe lista formațiunii pentru alegerile din 28 septembrie.

Printre numele cunoscute care lipsesc din noua componență prezentată de PAS se regăsesc Oazu Nantoi, Marcela Nistor, Iulia Dascălu sau Ina Coșeru.

De pe listă au fost excluși și alți parlamentari activi în actuala legislatură, precum Ana Racu, Boris Marcoci, Petru Frunze sau Vasile Șoimaru.

Contactați, deputații Boris Marcoci și Oazu Nantoi au declarat pentru NM că decizia de a nu mai candida pentru un nou mandat le aparține. Ambii și-au exprimat susținerea pentru PAS.

„Am scris cerere să nu mai candidez deja, dar rămân în echipă și voi fi permanent în echipă”, a declarat Boris Marcoci.

„Din motive personale. Punct. Decizia îmi aparține. Poate o să candidez în Parlamentul Uniunii Europene după aderarea Republicii Moldova”, a declarat și Oazu Nantoi.

Deși nu se mai regăsește pe lista electorală a PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, și deputatul Vasile Șoimaru a anunțat public, pe rețelele sociale, că își menține sprijinul pentru partidul de guvernare. Șoimaru susține că decizia de a nu figura pe lista actuală a fost luată de bunăvoie și reflectă încrederea sa în parcursul european promovat de PAS.

„Am fost alături de PAS în ultimii patru ani, fără să fiu membru de partid, și voi rămâne cu PAS-ul. Voi continua să fiu un susținător activ, chiar mai implicat decât până acum, chiar dacă nu candidez”, a declarat parlamentarul.

În schimb, președinta Comisiei politică externă și integrare europeană din actualul parlament, Ina Coșeru, a declarat pentru NM că nu a știut că va fi exclusă de pe lista PAS pentru alegerile din toamnă.

„Nu, nu am știut. Nu la inițiativa mea. A fost decizia partidului. Acum cred că liderii de partid trebuie să fie întrebați din ce cauză a fost luată această decizie”, a declarat Coșeru.

Întrebată dacă va mai susține PAS la alegerile din toamnă, după ce a fost exclusă din listă, Ina Coșeru a declarat: „Eu am lucrat pentru această echipă 9 ani, din 2016, din prima campanie. Da, sper să rămânem o echipă și lucrăm și mai departe împreună”.

Lista deputaților PAS, aleși în 2021, care nu se mai regăsesc pe lista PAS pentru parlamentarele din septembrie:

  1. Ina COȘERU
  2. Oleg BOTNARU
  3. Viorel BARDA
  4. Evghenia COJOCARI
  5. Mariana CUȘNIR
  6. Alina DANDARA
  7. Iulia DASCĂLU
  8. Petru FRUNZE
  9. Vitali GAVROUC
  10. Valentina GHEȚU
  11. Vitalie JACOT
  12. Mihail LEAHU
  13. Valentina MANIC
  14. Boris MARCOCI
  15. Oazu NANTOI
  16. Marcela NISTOR
  17. Vasile ȘOIMARU
  18. Ion ȘPAC
  19. Maria PANCU
  20. Nicolae PLĂMĂDEALĂ
  21. Ion POIA
  22. Boris POPA
  23. Ana RACU
  24. Ana SPEIANU
  25. Victor SPÎNU

Amintim că PAS a prezentat, pe 20 iulie, lista electorală cu care va candida la parlamentare. Primii pe listă figurează liderul formațiunii politice, președintele Parlamentului Igor Grosu. Acesta este urmat de premierul Dorin Recean și de vicepreședinta PAS și a actualului Legislativ, Doina Gherman.

Pe lista PAS se regăsesc, de asemenea, 36 de deputați din actualul parlament, inclusiv: Radu Marian, Lilian Carp, Vasile Grădinaru, Eugeniu Sinchevici sau Liliana Nicolaescu-Onofrei.

De asemenea, de pe lista PAS fac parte actuali miniștri, cum ar fi șefii de la Educației, Mediu, infrastructură și Agricultură, precum și consilierul prezidențial Adrian Băluțel, antreprenori, artiști, sportivi și aleși locali. Lista completă poate fi consultată AICI.

Reamintim că, ales cu 63 de mandate, PAS a deținut majoritatea în actualul legislativ, care și-a încheiat mandatul pe 11 iulie. În cei patru ani, doi deputați aleși pe listele formațiunii politice au fost excluși din formațiune. Este vorba despre Victoria Cazacu și Olesea Stamate, care și-au păstrat fotoliile în calitate de deputate neafiliate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: