Andrei Mardari / NewsMaker

DOC Curtea de Apel a respins contestația lui Stoianoglo față de inițierea evaluării performanțelor sale

Curtea de Apel a declarat drept inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexandr Stoianoglo către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), privind anularea hotărârii privind inițierea procedurii de evaluare a performanțelor sale, în calitate de procuror general (înainte de suspendarea din funcție). 

Decizia a fost luată de către judecătorii Curții de Apel Veronica Negru, Grigore Dașchevici și președintele completului, judecătoarea Angela Bostan. Încheierea este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile de la notificare, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.

Alexandr Stoianoglo a argumentat că scopul evaluării, ca şi a altor acţiuni, ar face parte „dintr-un scenariu şicombinație complexă”, finalitatea fiind demiterea sa din funcţia de procuror general. Mai exact, acesta susține că s-ar merge paralel pe două căi: 1. Iniţierea procedurilor penale; 2. Iniţierea procedurilor administrative.

„Ambele au în comun factorul politic, grupurile criminale (mai cu seamă acelea implicate în furtul miliardului) și rezultatul unic, și anume scăparea prin orice mijloace de Stoianoglo Alexandr, adică eliberarea din funcția de procuror general”, se mai arată în plângerea lui Stoianoglo. Totodată, acesta invocă că totul se rezumă la „o răzbunare politică şi a grupurilor criminale”, pentru faptul că procurorul general nu şi-a dat demisia şi a continuat investigarea unor dosare de rezonanţă.

De cealaltă parte, CSP susține că argumentele lui Stoianoglo din cererea de chemare în judecată poartă „un caracter exclusiv declarativ, constituie expresia abordării subiective eronate a legii şi nu au suport legal, deoarece toate circumstanţele de fapt şi de drept au fost cercetate şi stabilite în mod corect de către Consiliul Superior al Procurorilor”.

La rândul lor, judecătorii au ajuns la concluzia că solicitarea lui Stoianoglo nu poate fi admisă.

Pe 4 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a transmis CSP o sesizare prin care a cerut evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Comisia poate avea între 3 și 5 membri. În prezent, aceasta a re 4 membri. Primele concluzii ar urma să fie făcute publice la începutul anului viitor. La finalul verificărilor, procurorul general va fi apreciat cu calificativul „excelent”, „bine” sau nesatisfăcător”. În ultimul caz, procurorul general ar putea fi demis.

Alexandr Stoiangolo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie. În aceiași zi, a fost reținut pentru 72 de ore. Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe mai multe capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. În prezent, acesta este sub control judiciar și nu are dreptul să discute direct cu presa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”.

„Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Partidul Socialiștilor îndeamnă cetățenii Republicii Moldova, în primul rând locuitorii Găgăuziei, să dea dovadă de unitate în fața acestui abuz. Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria. Fără soluționarea conflictului transnistrean, integrarea europeană a Republicii Moldova este imposibilă”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: