Andrei Mardari / NewsMaker

DOC Curtea de Apel a respins contestația lui Stoianoglo față de inițierea evaluării performanțelor sale

Curtea de Apel a declarat drept inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexandr Stoianoglo către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), privind anularea hotărârii privind inițierea procedurii de evaluare a performanțelor sale, în calitate de procuror general (înainte de suspendarea din funcție). 

Decizia a fost luată de către judecătorii Curții de Apel Veronica Negru, Grigore Dașchevici și președintele completului, judecătoarea Angela Bostan. Încheierea este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile de la notificare, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.

Alexandr Stoianoglo a argumentat că scopul evaluării, ca şi a altor acţiuni, ar face parte „dintr-un scenariu şicombinație complexă”, finalitatea fiind demiterea sa din funcţia de procuror general. Mai exact, acesta susține că s-ar merge paralel pe două căi: 1. Iniţierea procedurilor penale; 2. Iniţierea procedurilor administrative.

„Ambele au în comun factorul politic, grupurile criminale (mai cu seamă acelea implicate în furtul miliardului) și rezultatul unic, și anume scăparea prin orice mijloace de Stoianoglo Alexandr, adică eliberarea din funcția de procuror general”, se mai arată în plângerea lui Stoianoglo. Totodată, acesta invocă că totul se rezumă la „o răzbunare politică şi a grupurilor criminale”, pentru faptul că procurorul general nu şi-a dat demisia şi a continuat investigarea unor dosare de rezonanţă.

De cealaltă parte, CSP susține că argumentele lui Stoianoglo din cererea de chemare în judecată poartă „un caracter exclusiv declarativ, constituie expresia abordării subiective eronate a legii şi nu au suport legal, deoarece toate circumstanţele de fapt şi de drept au fost cercetate şi stabilite în mod corect de către Consiliul Superior al Procurorilor”.

La rândul lor, judecătorii au ajuns la concluzia că solicitarea lui Stoianoglo nu poate fi admisă.

Pe 4 noiembrie, președinta țării Maia Sandu a transmis CSP o sesizare prin care a cerut evaluarea activității procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

Comisia poate avea între 3 și 5 membri. În prezent, aceasta a re 4 membri. Primele concluzii ar urma să fie făcute publice la începutul anului viitor. La finalul verificărilor, procurorul general va fi apreciat cu calificativul „excelent”, „bine” sau nesatisfăcător”. În ultimul caz, procurorul general ar putea fi demis.

Alexandr Stoiangolo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie. În aceiași zi, a fost reținut pentru 72 de ore. Pe numele său a fost inițiat un proces penal pe mai multe capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea acțiunilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața unor organe competente. Stoianoglo susține că nu există probe împotriva sa și că dosarul ar fi unul politic. În prezent, acesta este sub control judiciar și nu are dreptul să discute direct cu presa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: