În 2019, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a ridicat un salariu lunar de aproximativ 159 de mii de lei sau mai mult de 5000 de lei pe zi. În total, în 2019, de la BNM a primit un salariu de aproximativ 2 milioane de lei. Datele se regăsesc în declarația de avere și interese personale ale lui Octavian Armașu.
Pe lângă salariul de bază, familia Armașu a declarat că a încasat un venit în valoare de 888.452 de mii de lei de la compania Bayer SRL.
La capitolul bunuri imobile, familia lui Octavian Armașu a indicat trei apartamente, două vile, dar și alte averi imobiliare. Totodată, familia Armașu are în proprietate 168 de terenuri agricole.
De asemenea, Octavian Armașu are în proprietate o mașină de model „Volvo XC60”, fabricată și dobândită în 2017, care ar valora 44.727 de mii de euro. Familia lui Armașu mai are 15 conturi bancare pe care se găsesc 5.718 de euro, 206.989 de lei și 13.745 de dolari. Acesta mai are și șase depozite bancare unde se găsesc 20.752 de dolari și 602.986 de lei. Familia Armașu mai deține cote-părți la „Franzeluța” SA, „Agro-SZM” SRL și „Banca de Economii” SA.
Amintim că în noiembrie 2018, Octavian Armașu a fost numit în funcția de guvernator al BNM.
În Republica Moldova au ajuns peste 2 tone de material absorbant pentru gestionarea situației de pe fluviul Nistru. Materialul, un sprijin internațional, a fost achiziționat de Solidarity Fund PL, fundație gestionată și co-finanțată de Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, cu sprijinul Uniunii Europene. Informațiile au fost comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Potrivit IGSU, pe 19 martie, șeful instituției, Aurel Baciu, a avut o întrevedere cu comandantul-șef adjunct al Serviciului de Pompieri din Polonia, Grzegorz Szyszko. Ca urmare a acestei întrevederi, Solidarity Fund PL, în colaborare cu Ministerul Mediului și cu sprijinul Uniunii Europene, a achiziționat din România peste 2 tone de material absorbant.
„Materialul a fost livrat în Republica Moldova la data de 21 martie 2026 și va fi utilizat pentru limitarea impactului poluării asupra mediului și pentru protejarea populației. (…) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență își exprimă profunda recunoștință față de colegii din Polonia și partenerii europeni pentru solidaritatea manifestată și pentru promptitudinea cu care au răspuns acestei provocări majore”, a comunicat Inspectoratul.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAIInspectoratul General pentru Situații de Urgență al MAI
Reamintim, pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, autoritățile au confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost deja semnalată în regiunea transnistreană.
Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.
În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării, până la verificarea calității apei. Pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului, pentru 15 zile. Pe 19 martie premierul Alexandru Munteanu a anunțat reluarea alimentării cu apă în municipiul Bălți și în raioanele Soroca, Sîngerei și Florești, după aproape o săptămână de întrerupere. Locuitorii au fost îndemnați să nu consume apa în primele 48 de ore, folosind-o doar pentru uz menajer.
Pe 19 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că laboratoarele din Moldova au arătat că în Nistru au ajuns produse petroliere, benzină și compuși derivați ai acestuia. Ministerul ucrainean al Mediului a declarat că Ucraina și R. Moldova s-au adresat partenerilor internaționali pentru sprijin în realizarea unor cercetări suplimentare, în special pentru identificarea „bifenililor policlorurați și a compușilor care fac parte din substanțele de distrugere (combustibil pentru rachete)”.
Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.
Republica Moldova a primit, în această perioadă, din partea României, mai multe echipamente și materiale pentru gestionarea situației de pe fluviul Nistru.
