Максим Андреев, NewsMaker

DOC Guvernatorul BNM, Octavian Armașu câștigă zilnic 5 000 de lei. Declarația de avere și interese personale pentru 2019

În 2019, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a ridicat un salariu lunar de aproximativ 159 de mii de lei sau mai mult de 5000 de lei pe zi. În total, în 2019, de la BNM a primit un salariu de aproximativ 2 milioane de lei. Datele se regăsesc în declarația de avere și interese personale ale lui Octavian Armașu.

Pe lângă salariul de bază, familia Armașu a declarat că a încasat un venit în valoare de 888.452 de mii de lei de la compania Bayer SRL.

La capitolul bunuri imobile, familia lui Octavian Armașu a indicat trei apartamente, două vile, dar și alte averi imobiliare. Totodată, familia Armașu are în proprietate 168 de terenuri agricole.

De asemenea, Octavian Armașu are în proprietate o mașină de model „Volvo XC60”, fabricată și dobândită în 2017, care ar valora 44.727 de mii de euro. Familia lui Armașu mai are 15 conturi bancare pe care se găsesc 5.718 de euro, 206.989 de lei și 13.745 de dolari. Acesta mai are și șase depozite bancare unde se găsesc 20.752 de dolari și 602.986 de lei. Familia Armașu mai deține cote-părți la „Franzeluța” SA, „Agro-SZM” SRL și „Banca de Economii” SA.

Amintim că în noiembrie 2018, Octavian Armașu a fost numit în funcția de guvernator al BNM.

 

Declarație Octavian Armașu by Maxim Stratan on Scribd

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

eSP.md

Fosta ambasadoare în Suedia, vizată într-un dosar penal, susține că este victima unei campanii de hărțuire. Reacția MAE

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, Norvegia și Finlanda, Liliana Guțan, susține că este victima unei campanii de hărțuire instituțională și că auditul intern al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), precum și dosarul penal deschis pe numele său, au fost inițiate după ce a refuzat să părăsească funcția. De cealaltă parte, MAE respinge acuzațiile și afirmă că declarațiile publice ale ex-ambasadoarei reprezintă „presiuni asupra justiției”, în condițiile în care cauza penală este examinată de instanță.

Într-o conferință de presă din 15 iulie, Liliana Guțan, alături de avocații săi, a declarat că împotriva sa au fost inițiate succesiv un audit intern, o anchetă penală, o procedură disciplinară și verificări privind documentele medicale. Fosta ambasadoare susține că toate aceste acțiuni ar face parte dintr-un mecanism coordonat de înlăturare a sa din funcție și afirmă că procedurile au început după ce ar fi refuzat să-și prezinte demisia.

Fiecare procedură luată separat pare legală, însă împreună ele au fost orchestrate și instituționalizate ca un mecanism pus în mișcare de oameni concreți”, a menționat fosta ambasadoare, notează IPN.

Avocatul Ivan Ungureanu a declarat că dosarul penal are la bază concluziile unui audit intern al MAE, iar prejudiciul imputat vizează cheltuieli pe care le consideră justificate, efectuate în exercitarea atribuțiilor diplomatice. Printre acestea au fost menționate produse de igienă pentru ambasadă, cheltuieli protocolare, precum și ajustarea unei ținute oficiale pentru ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare în Regatul Norvegiei.

Apărarea susține că raportul de audit este contestat în instanța de contencios administrativ și că, în opinia sa, procedurile administrative și penale ar fi fost utilizate abuziv.

Liliana Guțan a declarat că va contesta toate acțiunile pe care le consideră ilegale. „Îmi voi apăra onoarea în toate instanțele și forurile legale, naționale și internaționale”, a spus aceasta.

În reacție, Ministerul Afacerilor Externe a catalogat afirmațiile ex-ambasadoarei drept „presiuni asupra justiției”.

Ministerul Afacerilor Externe are toleranță zero față de corupție și abuzuri. Având în vedere că dosarul a fost transmis de Procuratură în instanța de judecată, aceste declarații publice pot fi catalogate drept presiuni asupra justiției”, a spus instituția.

Amintim că, în martie, Procuratura Anticorupție a anunțat că Liliana Guțan a fost trimisă în judecată pentru abuz de putere și abuz de serviciu. Potrivit anchetatorilor, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, aceasta ar fi introdus date false în evidențele contabile ale misiunii diplomatice privind prezența sa la serviciu și ar fi decontat cheltuieli personale pe banii statului. Prejudiciul cauzat bugetului Ministerului Afacerilor Externe este estimat la 275 927 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: