(DOC) Viorel Morari câștigă la Curtea Supremă de Justiție împotriva unui ordin emis de Alexandr Stoianoglo

Viorel Morari a câștiga la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) împotriva unui ordin emis de Alexandr Stoianoglo. Inițial, Judecătoria Chișinău a respins cererea lui Morari, decizie menținută și de Curtea de Apel. CSJ însă a casat deciziile celor două instanțe și i-a dat câștig de cauză lui Morari, informează RISE Moldova. 

CSJ a anulat ordinul prin care fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, a fost înlăturat în decembrie 2019 de la conducerea instituției și delegat la Procuratura Generală. Hotărârea a fost pronunțată la 18 ianuarie curent.

Inițial, Judecătoria Chișinău a respins cererea lui Morari, decizie menținută și de Curtea de Apel. CSJ însă a casat deciziile celor două instanțe și i-a dat câștig de cauză lui Morari.

Chiar și așa, hotărârea nu poate fi executată, iar Morari nu poate fi repus în funcție, faptul fiind deja consumat.

Contactat de RISE Moldova, Viorel Morari a declarat: „Procurorul general Stoianoglo care pretindea că e mare profesionist, a încălcat legea când m-a delegat pentru 30 de zile. Asta a și stabilit instanța de judecată: acțiuni abuzive din partea lui Stoianoglo în raport cu mine. A fost o confirmare post-factum că în privința mea s-a încălcat legea”.

RISE Moldova l-a contactat și pe Alexandr Stoianoglo pentru o reacție, dar acesta nu a răspuns la mesaj.

***

Amintim că Viorel Morari a condus Procuratura Anticorupție între anii 2016-2019. În primăvara lui 2019, Morari a fost transferat în una dintre secțiile Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce în presă a apărut o scrisoare anonimă, al cărei autor susținea că Morari și coproprietarul rețelei Andy`s Pizza și La Placinte Andrei Tranga ar fi încercat să acapareze compania Molinart Grup. Morari a negat orice implicare în aceste acțiuni.

În septembrie 2019, Morari a fost restabilit în funcția de șef al Procuraturi Anticorupție, iar ulterior – suspendat pe durata verificărilor în cadrul instituției, inițiate de Stoianoglo.

În ianuarie 2020, pe numele lui Morari a fost inițiat un dosar penal. El a fost acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu și indicarea de date false în acte oficiale. Procurorii consideră că Morari l-ar fi apărat pe Plahotniuc și pe apropiații acestuia de suspiciuni în dosarul privind frauda bancară, în acest mod, împiedicând investigația obiectivă. Partea vătămată în acest dosar este Veaceslav Platon, care pretinde la o despăgubire de 300 de milioane de dolari.

În al doilea dosar penal în care a fost vizat Morari, era era bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În cel de-al treilea dosar penal, Morari a fost învinuit de fabricarea dosarului penal în care sunt vizați coproprietarii stațiilor Vento.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: