(DOC) Viorel Morari câștigă la Curtea Supremă de Justiție împotriva unui ordin emis de Alexandr Stoianoglo

Viorel Morari a câștiga la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) împotriva unui ordin emis de Alexandr Stoianoglo. Inițial, Judecătoria Chișinău a respins cererea lui Morari, decizie menținută și de Curtea de Apel. CSJ însă a casat deciziile celor două instanțe și i-a dat câștig de cauză lui Morari, informează RISE Moldova. 

CSJ a anulat ordinul prin care fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, a fost înlăturat în decembrie 2019 de la conducerea instituției și delegat la Procuratura Generală. Hotărârea a fost pronunțată la 18 ianuarie curent.

Inițial, Judecătoria Chișinău a respins cererea lui Morari, decizie menținută și de Curtea de Apel. CSJ însă a casat deciziile celor două instanțe și i-a dat câștig de cauză lui Morari.

Chiar și așa, hotărârea nu poate fi executată, iar Morari nu poate fi repus în funcție, faptul fiind deja consumat.

Contactat de RISE Moldova, Viorel Morari a declarat: „Procurorul general Stoianoglo care pretindea că e mare profesionist, a încălcat legea când m-a delegat pentru 30 de zile. Asta a și stabilit instanța de judecată: acțiuni abuzive din partea lui Stoianoglo în raport cu mine. A fost o confirmare post-factum că în privința mea s-a încălcat legea”.

RISE Moldova l-a contactat și pe Alexandr Stoianoglo pentru o reacție, dar acesta nu a răspuns la mesaj.

***

Amintim că Viorel Morari a condus Procuratura Anticorupție între anii 2016-2019. În primăvara lui 2019, Morari a fost transferat în una dintre secțiile Procuraturii Generale. Decizia a fost luată după ce în presă a apărut o scrisoare anonimă, al cărei autor susținea că Morari și coproprietarul rețelei Andy`s Pizza și La Placinte Andrei Tranga ar fi încercat să acapareze compania Molinart Grup. Morari a negat orice implicare în aceste acțiuni.

În septembrie 2019, Morari a fost restabilit în funcția de șef al Procuraturi Anticorupție, iar ulterior – suspendat pe durata verificărilor în cadrul instituției, inițiate de Stoianoglo.

În ianuarie 2020, pe numele lui Morari a fost inițiat un dosar penal. El a fost acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu și indicarea de date false în acte oficiale. Procurorii consideră că Morari l-ar fi apărat pe Plahotniuc și pe apropiații acestuia de suspiciuni în dosarul privind frauda bancară, în acest mod, împiedicând investigația obiectivă. Partea vătămată în acest dosar este Veaceslav Platon, care pretinde la o despăgubire de 300 de milioane de dolari.

În al doilea dosar penal în care a fost vizat Morari, era era bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari. În cel de-al treilea dosar penal, Morari a fost învinuit de fabricarea dosarului penal în care sunt vizați coproprietarii stațiilor Vento.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: