Dodon a zis, Chicu a făcut? Câte indicații ale președintelui (nu) a executat premierul în 100 de zile

Guvernul condus de Ion Chicu s-a născut într-o singură noapte. În seara de 13 noiembrie, președintele Igor Dodon l-a anuțat pe Chicu în calitate de candidat la funcția de premier, iar în dimineața de 14 noiembrie, el și-a prezentat deja miniștrii în parlament și, cu voturile socialiștilor și ale democraților, noul guvern a fost aprobat. La 21 februarie, executivul a împlinit 100 de zile.

Dodon susținea că Ion Chicu a format un „guvern de tehnocrați”. Mulți însă îl numesc „guvernul lui Dodon”. Prezentând raportul despre „100 de zile”, Chicu a declarat că guvernul nu-și coordonează acțiunile cu președintele. Cu toate acestea, multe hotărâri ale guvernului sunt o materializare a ideilor și propunerilor făcute publice de către Dodon. NM a decis să reamintească unele dintre ele cu ocazia primului „jubileu” al cabinetului de miniștri condus de Chicu. Dar și să reamintească, cum s-a întâmplat, de două ori, că premierul nu a fost de acord, public, cu președintele.

„Șapte măsuri” ale lui Dodon

Peste patru zile după numirea guvernului lui Ion Chicu, președintele Dodon a anunțat despre „șapte măsuri de susținere a populației”, pe care guvernul și parlamentul le vor realiza în timpul apropiat. Dodon a mai comunicat că săptămânal, în fiecare zi de luni, președintele, speakerul parlamentului și prim-ministrul vor discuta despre tot ce trebuie să se facă pentru țară.

Printre cele „șapte măsuri de susținere” anunțate de Dodon pot fi menționate majorarea însemnizațiilor pentru un copil, alocații pentru veteranii conflictelor militare, ajutoarele unice pentru categoriile defavorizate ale populației cu ocazia Revelionului, indexarea pensiilor de două ori pe an ș.a. Potrivit promisiunilor lui Dodon, guvernul Chicu și parlamentul (prin voturile socialiștilor și ale democraților care îi susțin) au aprobat aceste inițiative în termeni restrânși – la începutul lunii decembrie, iar unele – direct în două lecturi.

Pensiile

Au aprobat și proiectul de lege cu privire la indexarea pensiilor de două ori pe an. Era vorba despre proiectul de lege care, la inițiativa lui Dodon și a socialiștilor, parlamentul l-a aprobat în prima lectură, cu câteva luni mai devreme – în luna august 2019. La începutul lunii decembrie, acesta a fost aprobat în lectura a doua, finală.

Conform proiectului de lege, pensiile vor fi indexate de două ori pe an: la 1 aprilie și la 1 octombrie. Însă toamna – doar pentru cei care primesc o pensie mai mică decât minimul de existență (în următorii câțiva ani, acest plafon ar fi trebuit să-l majoreze de trei ori).

Anul acesta, la propunerea lui Dodon, guvernul și parlamentul au modificat mecanismul de indexare a pensiilor și au extins a doua indexare pentru toți pensionarii. Noul mecanism de indexare a provocat nemulțumirea opoziției, care a declarat că Dodon și guvernul Chicu i-a mințit pe pensionari.

Îndemnizațiile pentru medici

Printre cele „șapte măsuri” anunțate de Dodon a fost și majorarea îndemnizațiilor unice pentru medicii tineri care, după absolvirea universității, se vor angaja în localitățile rurale. Era vorba despre majorarea de aproape trei ori a acestor plăți: de la 45 de mii de lei până la 120 de mii de lei pentru medici și farmaciști și de la 36 de mii de lei până la 96 de mii de lei pentru felceri. La începutul lunii decembrie, acest proiect de lege a fost confirmat în două lecturi concomitent, iar în luna februarie, guvernul a aprobat regulamentul de punere în aplicare a acestei legi.

Conform informațiilor guvernului, anul acesta, 1260 de medici tineri vor putea primi aceste îndemnizații. Guvernul Chicu a alocat în acest scop 48,7 milioane de lei din bugetul de stat. Guvernul însă nu a anunțat, de unde s-au luat bani pentru aceste „măsuri de susținere a populației” inițiate de Dodon.

„Un doctor pentru tine”

O altă inițiativă a lui Dodon, care a fost preluată imediat de guvernul Chicu, este relansarea programului democraților „Un doctor pentru tine”. În vara anului 2019, guvernul Maiei Sandu l-a închis, considerându-l fără sens și ineficient.

Dodon a anunțat despre reluarea programului la 27 ianuarie, iar la 3 februarie, el a început deja să funcționeze. Echipele mobile ale medicilor de profil se desplasează din nou prin sate și oferă consultații localnicilor. Totodată, în cadrul programului, se efectuează gratuit radiografia pulmonară și mamografia. Iar stimatologii tratează gratuit copiii.

După declarația președintelui cu privire la relansarea acestui program, NM a solicitat un comentariu al Ministerului Sănătății, cu explicații despre motivele reanimării unui program care este atât de mult criticat de către medici și experți. Însă Ministerul Sănătății ne-a sugerat să ne adresăm cu această întrebare președintelui și premierului.

Ex-ministrul sănătății Ala Nemerenco, la inițiativa căreia a fost închis programul, a precizat pentru NM că a fost stopată doar acea parte a programului care se referă la consultațiile medicilor. Înșiși medicii nu văd niciun sens în aceste consultații. Iar echipele mobile care efectuează mamografia și radiografia pulmonară au continuat să se deplaseze prin sate, a spus Nemerenco. Însă nu în cadrul programului, ci în cadrul măsurilor de profilaxie: „În baza rezultatelor radiografiei pulmonare sau ale mamografiei, se stabilește diagnosticul, iar în timpul unei consultații de scurtă durată, medicul nu poate stabili nimic. Medicul discută cu pacientul, îi oferă câteva recomandări și după aceasta nu mai revine niciodată în acest sat”.

Experții consideră că relansarea programului „Un doctor pentru tine”, la fel ca și multe alte inițiative sociale ale președintelui, realizate de guvernul Chicu, sunt o acțiune electorală, o pregătire către alegerile prezidențiale care ar trebui să aibă loc în toamna acestui an.

Miliardul

O altă inițiativă de rezonanță a lui Dodon este diminuarea „poverii returnării miliardului furat”, care a fost pusă pe seama bugetului de stat. Președintele a comunicat, la 7 februarie, cum intenționează să realizeze acest lucru. Dodon a propus returnarea unei părți a datoriei guvernului față de Banca Națională, care s-a format după furtul miliardului, din contul profitului Băncii Naționale. Dodon a declarat atunci că suma totală a datoriei care, împreună cu dobânda, ajunge până la 20 de miliarde de lei, ar putea să fie redusă astfel cu cel puțin 5-6 miliarde de lei, timp de 20 de ani. Iar mijloacele economisite să fie direcționate către sfera socială – pentru plata îndemnizațiilor, precum și pentru reparația drumurilor.

Zece zile mai târziu, la 17 februarie, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege în acest sens. Potrivit acestuia, în cazul în care capitalul social al Băncii Naționale va fi mai mare de 4% din datorie, 50% sau 100% din profit vor fi transferate în vistieria statului. Potrivit afirmațiilor premierului Chicu, suma transferată ar putea constitui 200-250 milioane de lei anual: „Dacă în fiecare an, timp de 20 de ani, această sumă va fi transferată în bugetul de stat, povara datoriei generale se va diminua cu cele 5 miliarde de lei care au fost indicate de către președinte”.

Inițiativa lui Dodon a fost susținută și de către Banca Națională, care a numit-o „echilibrată” și care nu contravine standardelor internaționale. Totodată, BNM a menționat că și în prezent, insituția transferă în buget o parte din profitul său, numai că prin altă altă formulă.

Chicu e împotrivă?

Controversele publice dintre Dodon și Chicu au apărut pentru prima dată în contextul polemicilor despre majorarea salariilor pentru deputații parlamentului. Ideea de a majora cu o treime salariile de deputat a devenit cunoscută la începutul lunii februarie. După aceasta, fracțiunea socialiștilor a propus să se revină la nivelul precedent al salariului. Premierul Chicu nu a susținut această inițiativă a PSRM: „Eu nu voi veni niciodată cu un aviz pozitiv la inițiative de diminuare a salariilor, indiferent ale cui sunt”.

În schimb, Dodon a susținut propunerea socialiștilor și și-a exprimat speranța că și guvernul „se va expune în favoarea acestei hotărâri”.

La 17 februarie, Chicu a spus că modificarea salariilor de deputat „nu este salutată”, pentru că în acest scop, trebuie să fie aprobate modificări la buget. Și a adăugat că guvernul își va expune decizia finală în acest sens atunci când va primi proiectul de lege. Totodată, Chicu le-a propus deputaților să-și doneze deocamdată salariile pentru caritate, „dacă acestea le par mari”.

O altă situație în care Chicu nu a fost de acord cu președintele Dodon a fost la 21 februarie, când le-a vorbit jurnaliștilor despre raportul guvernului pentru 100 de zile de activitate. Chicu a menționat că dacă președintelui nu-i convin unii miniștri, nu înseamnă că este un temei pentru demiterea acestora: „Președintelui ar putea să nu-i placă un ministru oarecare, la fel cum și dumneavoastră sau parlamentului ar putea să nu placă. Însă deciziile cu privire la remanieri se iau în baza unor dovezi concrete și nu a declarațiilor. În prezent, eu nu am motive pentru a concedia pe cineva”. Chicu a mai subliniat că guvernul nu-și coordonează „acțiunile operative” cu președintele.

Cu câteva ore înainte de aceasta, în cadrul platformei video săptămânale „Președintele răspunde”, Dodon a amenințat că-l va concedia pe ministrul agriculturii Ion Perju: „Domnule Perju, dacă nu veți face ordine, veți zbura împreună cu șeful de la „Moldsilva” pe care l-ați numit”.