presedinte.md

Dodon explică jurnaliștilor ruși de ce pe site-ul președinției a revenit limba română (VIDEO)

Igor Dodon susține că decizia de a schimba limba utilizată pe site-ul președinției din „moldovenească” în română ar avea legătură cu faptul că Maia Sandu deține și cetățenia României. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru postul de televiziune Rossia 24. Între timp, modificarea nu a trecut neobservată de presa străină.

„Pentru prima oară de la independența țării, președinte a devenit o femeie. Eu nu sunt împotriva femeilor, evident, dar în afară de asta, este cetățeană a Republicii Moldova și a României. Este un astfel de nonsens care deocamdată mai poate avea loc în Moldova – ca președintele țării să poată deține și cetățenia altui stat. Eu consider că nu este corect. De aceea, una dintre primele decizii a fost să schimbe limba de pe site-ul președinției. Eu cred că sunt treburi mai importante – pandemia sau situația privind guvernul”, le-a spus Igor Dodon jurnaliștilor ruși.

Decizia de a modifica limba utilizată pe site-ul președinției a fost implementată în aceeași zi în care Maia Sandu a preluat funcția de președinte al țării.

adevarul.ro
adevarul.ro

Acțiunea nu a trecut neobservată de presa din România: „Atunci, în 2016, imediat ce Igor Dodon a preluat mandatul de preşedinte de la Nicolae Timofti, pe site-ul Preşedinţiei limba română fusese înlocuită cu limba „moldovenească”. Igor Dodon a explicat atunci că în Constituţie este prevăzut că limba de stat în R. Moldova este limba moldovenească. Tot atunci, Igor Dodon a decis să scoată drapelele Uniunii Europene de la Reşedinţa de Stat”, a scris adevărul.ro.

Știri despre această decizie a publicat și presa din Rusia. Și agenția Interfax.ru a amintit că, acum patru ani, primul lucru pe care l-a făcut Igor Dodon, după ce a preluat mandatul de președinte al țării, a fost să schimbe denumirea limbii din română în „moldovenească” și să scoată steagul UE de la intrarea în clădire.

Iar portalul RBC a menționat că „moldoveneasca” și româna fac parte din subgrupa limbilor balcano-romane și sunt foarte apropiate, iar potrivit Constituției Republicii Moldova, limba oficială a țării este „moldoveneasca în baza grafiei latine”, adică de jure – româna.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: