Rezultatele turului doi al alegerilor prezidențiale depind în multe privințe de cel pe care îl va susține Renato Usatîi – Maia Sandu sau Igor Dodon. Experții nu exclud nici o variantă, nici alta, dar și o eventuală dezbinare a electoratului lui Usatîi. În același timp, în opinia lor, susținerea din partea Violetei Ivanov l-ar putea costa scump pe Igor Dodon. NM a studiat configurarea forțelor înainte de turul doi al alegerilor.
„Electoratul paralel” și „victoria poporului”
La alegerile prezidențiale de pe 1 noiembrie, cele mai multe voturi au fost acumulate de candidatul Partidului „Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu – 36,16%. Președintele actual și candidatul independent Igor Dodon a acumulat 32,61%.
După ce au fost anunțate rezultatele, Dodon a felicitat-o pe Sandu cu ocazia accederii în turul doi și a declarat că foștii și actualii candidați la funcția de președinte ar trebui să „ceară scuze instituțiilor statului și cetățenilor pentru minciuna pe care au promovat-o în ultimele două săptămâni […] despre fraudare și despre multe altele”. „Acum rezultatul vă convine? Nu mai vorbiți deja despre fraude?”, s-a adresat Dodon către aceștia.
Dodon a declarat că diaspora care a dat dovadă de o mobilizare fără precedent la alegerile de la 1 noiembrie este un „electorat paralel”, menționând că „acest electorat are propriile viziuni și preferințe politice. Însă aceste preferințe nu coincid cu preferințele majorității populației care trăiește și lucrează în Moldova”. Totodată, el a subliniat că aceasta este realitatea democrației.
La rândul său, Maia Sandu a declarat că la 1 noiembrie, în Moldova a câștigat poporul care a demonstrat că „țara poate să se unească împotriva hoției și a fărădelegii, să se unească împotriva răului”. Sandu a mai menționat că la alegeri, au fost înregistrate încălcări care, potrivit afirmațiilor sale, ar putea influența rezultatele scrutinului. Ea a făcut apel către autorități să renunțe la falsificări și să nu încerce „să șantajeze oamenii”.
Candidații Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA) Andrei Năstase, al blocului electoral Unirea Dorin Chirtoacă, al Partidului Unității Naționale (PUN) Octavian Țâcu și al PLDM Tudor Deliu și-au anunțat deja disponibilitatea de a o susține pe Sandu în turul doi. În urma alegerilor, aceștia au acumulat, în total, mai puțin de 8% din voturi.
De menționat că de-a lungul întregii campanii electorale, candidații de dreapta au vorbit despre eventuale fraude și mituire a alegătorilor din Transnistria. În ziua alegerilor, veteranii conflictului de pe Nistru au răspuns la apelul lui Andrei Năstase și s-au deplasat în localitățile în care au fost organizate secții de votare pentru transnistreni, pentru a nu admite transportarea organizată a alegătorilor. Tot acolo a mers și deputatul Partidului PAS Igor Grosu. El a închis parțial, cu automobilul său, carosabilul, blocând astfel circulația microbuzelor.
Aceste acțiuni au ajuns în raportul de monitorizare preliminar al observatorilor internaționali din cadrul Biroului OSCE pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului. Aceștia au menționat că „răspândirea declarațiilor despre mituirea cumpărătorilor și despre transportarea organizată a acestora, despre care vorbeau înainte de alegeri unii candidați și simpatizanți ai acestora, au dus la blocarea drumurilor și tensiuni, care au restricționat libertatea circulației și accesul alegătorilor la secțiile de votare din unele raioane”.
Observatorii Asociației Promo-Lex au înregistrat mai multe încălcări, dintre care 86 de cazuri de votare în grupuri, 12 cazuri de agitație la secțiile de votare, 40 de cazuri de erori în listele electorale și 24 de cazuri de nerespectare a măsurilor de combatere a coronavirusului. Observatorii de la Promo-Lex au mai anunțat despre 16 cazuri de suspectare de mituire și 37 de cazuri de intimidare a alegătorilor.
„Fenomenul Usatîi” și voturile „de aur”
Rezultatul turului doi va depinde în multe privințe de cel care va fi susținut de candidatul „Partidului Nostru” Renato Usatîi, primarul de Bălți, care în turul întâi s-a plasat pe locul trei, cu 16,9% din voturi. Deocamdată, el nu a declarat pe cine va susține în turul doi. Dar la 2 noiembrie, a anunțat într-un live pe Facebook că se va întâlni cu Sandu la 3 noiembrie. Potrivit afirmațiilor lui Usatîi, după întrevedere, va decide dacă merită s-o susțină pe Sandu în turul doi și va veni cu o declarație în acest sens.
Într-un comentariu oferit pentru NM, politologul Stela Jantuan a menționat că electoratul lui Usatîi este divers, iar Usatîi a reușit într-un timp scurt să formuleze clar un mesaj pentru alegător. „Fenomenul Usatîi constă în faptul că el și-a formulat ideile care rezonează cu cele publice, acestea pornesc de la nemulțumirea provocată de situația din anul 2019, când Dodon a început să conducă țara de unul singur, dar nu și-a îndeplinit nicio promisiune. Usatîi este intriga electorală principală a turului doi. Toată campania sa a fost „anti-Dodon” și acum ar fi logic să-și unească eforturile cu Sandu. Această apropiere de poziții le permite să lanseze discuții despre o strategie comună în turul doi”, consideră Jantuan.
Ea a mai atras atenția asupra faptului că, potrivit rezultatelor votării diasporei, Usatîi a ocupat locul al doilea, după Sandu, deși el nu poate fi considerat un candidat clar proeuropean. „Logica politică dictează că ar trebui să înceapă dialogul, dacă Sandu este interesată să câștige, iar Usatîi este interesat să-l dea jos de pe tron pe Dodon. Subiectul principal și, probabil, condiția principală a acestor negocieri îl vor constitui alegerile anticipate”, a spus experta.
Analistul politic Corneliu Ciurea admite că Renato Usatîi îi va oferi sprijin lui Sandu, pentru că a făcut deja aluzie la aceasta în timpul campaniei eletorale. „Dar unei părți a electoratului său îi va fi greu să se împace cu aceasta și, insistând asupra acestui fapt, Usatîi ar putea pierde respectiva parte a electoratului”, a menționat Ciurea. Potrivit afirmațiilor sale, dacă negocierile – directe sau indirecte – vor avea loc, cerințele lui Usatîi vor fi, cel mai degrabă, politice – participarea la majoritatea parlamentară, funcții etc.
Totodată, expertul consideră că Renato Usatîi va purta negocieri și cu Igor Dodon. „Acest gen de discuții politice dintre Usatîi și Sandu sunt posibile, dar cred că ele sunt prea puțin probabile. Usatîi ar putea s-o susțină pe Sandu dacă negocierile cu Dodon nu vor fi cu succes. Ar fi straniu dacă el nu ar negocia cu Dodon. Usatîi nu este idealist”, consideră expertul.
Un alt candidat care deocamdată s-a abținut de la declarații cu privire la susținerea cuiva în turul doi este Violeta Ivanov, de la Partidul „Șor”, care a acumulat în turul întâi 6,49% din voturi.
Potrivit afirmațiilor Stelei Jantuan, Violeta Ivanov nu-și poate îndemna deschis alegătorii să voteze în turul doi pentru Dodon. „Acesta va fi un deserviciu și reacția ar putea fi inversă. Chiar dacă Igor Dodon a pregătit deja terenul, afirmând că în Moldova, 55-60 la sută din electorat este de centru-stânga și că acest lucru se va reflecta în turul doi. În acest caz, el face aluzie la voturile lui Ivanov și la faptul că, chiar dacă Usatîi va îndemna să voteze împotriva lui Dodon, o parte a electoratului lui Usatîi oricum îl va vota pe Dodon”, a menționat experta.
Cu toate acestea, potrivit ei, situația este complicată pentru Dodon, pentru că, pe lângă altele, Violeta Ivanov reprezintă partidul „oligarhului fugar condamnat de instanța primară”. „Dodon s-a poziționat permanent ca președinte care îl va pedepsi pe Șor pentru furtul miliardului. Însă noi vedem că în ultimul timp, el nu dezvoltă acest subiect, iar atunci când a răspuns la întrebările jurnaliștilor, Dodon a menționat că în raioane, oamenii nu-l întreabă despre furtul miliardului, ci întreabă despre salarii și pensii”, a reamintit Jantuan.
Totodată, ea consideră că Igor Dodon, cu siguranță, va căuta singur posibilități de a începe dialogul cu Usatîi, dar expertul se îndoiește că Usatîi va accepta.
La rândul său, Corneliu Ciurea a menționat că Violeta Ivanov poate avea negocieri doar cu Dodon, dar susținerea din partea ei va fi condiționată politic și juridic – va fi vorba despre reabilitarea Partidului „Șor”, dar și despre încetarea urmăririi penale a lui Șor. „Va fi o discuție dificilă. Lui Dodon îi va fi greu să accepte aceste condiții”, a menționat Ciurea.
Șansele lui Sandu și „plafonul” lui Dodon
Potrivit afirmațiilor experților, acum este destul de dificil să se facă un pronostic, cine va câștiga în turul doi. Corneliu Ciurea consideră că cei doi candidați se află pe poziții diferite, iar Igor Dodon se află în fața unei dileme dificile. „Pe hârtie, Igor Dodon are șanse mai mari, dar în practică, Maiei Sandu îi este mai ușor să obțină acest rezultat”, a subliniat expertul, precizând că în Moldova, electoratul de pe eșichierul de stânga este mai numeros, dar e destul de complicat de prognozat, cum se va comporta acest electorat.
În opinia sa, obiectivul Maiei Sandu nu este chiar atât de dificil – ea trebuie pur și simplu să-și păstreze electoratul și, poate, să-l extindă puțin. Iar Dodon trebuie să-și convingă concurenții să-l susțină, a remarcat Ciurea.
Stela Jantuan consideră că acum, noi constatăm inerția proceselor de proteste, pentru că alegătorii nu au obținut ceea ce și-au dorit. „Poate că ei nu vor ieși pe piață, așa ca în Belarus, dar noi avem propria formulă de sancționare a politicienilor. Văzând cum voturile lor au influențat configurarea forțelor în turul întâi, reprezentanții diasporei se vor mobiliza și mai mult. Desigur, multe vor depinde de măsurile de carantină. Dar chiar dacă în Franța și în Belgia autoritățile au instituit măsuri restrictive dure, oamenii au putut să voteze”, a menționat Jantuan.
Ea a mai atras atenția asupra faptului că în Rusia, la fel ca și în anii precedenți, au participat la alegeri doar 5 mii de alegători. „Igor Dodon nu a reușit să mobilizeze acest electorat, acesta nu a fost prioritar pentru diaspora din Rusia. Plafonul lui Dodon este ceea ce a acumulat în interiorul țării. El poate doar printr-o minune să mobilizeze în turul doi diaspora din Rusia și mai mulți alegători din Transnistria”, consideră experta. În opinia sa, configurarea forțelor în turul doi ar putea fi influențată și de faptul dacă partidele de opoziție vor putea să se înțeleagă între ele.
