Poliția de Frontieră

Doi jurnaliști din Rusia au primit refuz de intrare în Republica Moldova

Doi jurnaliști din Federația Rusă, corespondentul Dumitru Laru și operatorul Victor Țhovrebora de la cotidianul „Izvestia”, nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova, comunică publicația pe 29 aprilie. Cea din urmă mai adaugă că jurnaliștii au fost întorși la punctul de control de la Aeroportul din Chișinău. Pentru NM, reprezentanții Poliției de Frontieră din Republica Moldova au declarat că decizia a fost luată dat fiind faptul că jurnaliștii nu și-au putut justifica scopul vizitei în țara noastră.

Potrivit publicației rusești, jurnaliștii veneau din Istanbul. Operatorul nu a fost lăsat să treacă întrucât nu avea bilet retur, iar corespondentul a fost acuzat că ar fi mers la luptă în Ucraina – comunică publicația.

Pentru NM, purtătoarea de cuvânt a Poliției de Frontieră, Raisa Novițchi, a declarat că jurnaliștii nu și-au putut justifica scopul vizitei în Republica Moldova „făcând declarații contradictorii”.

„În această dimineață doi pasageri străini, de pe zborul Istanbul-Chișinău, au primit refuz de intrare în Republica Moldova. Decizia a fost luată ca urmare a faptului că persoanele respective nu au întrunit condițiile legale pentru autorizarea trecerii frontierei de stat. Totodată, în timpul formalităților pentru controlul de frontieră, aceste persoane nu și-au putut justifica scopul vizitei în Republica Moldova, făcând declarații contradictorii”, a comunicat Novițchi.

„Ca rezultat, cetățenii străini au fost returnați cu următoarea rută, Chișinău – Istanbul”, a conchis reprezentantă Poliției de Frontieră.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sergiu Prodan

Când va fi reconstruită Filarmonica? Ministrul Culturii: „nu e doar despre pereți, ci despre artiști”

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, prezent la ședința Parlamentului pentru a prezenta proiectul privind crearea unui fond pentru cinematografie, a răspuns la întrebarea opoziției legată de banii colectați pentru reconstrucția Filarmonicii Naționale și ce s-a făcut cu aceștia. Răspunzând la întrebarea deputatului PSRM Vladimir Odnostalco, Prodan a declarat că actuala guvernare dezvoltă cultura „pentru oameni, de dragul oamenilor, iar Filarmonica nu înseamnă doar pereți, ci artiști”. El a menționat, de asemenea, că în perioada sovietică au fost construite multe centre culturale care au ajuns să fie abandonate.

„În perioada Uniunii Sovietice, s-au construit foarte multe săli, Case de cultură enorme care au fost părăsite de viață și de activitate culturală chiar pe timpul sovietic. Acea degradare în care s-au adus o sumedenie de case de cultură… Avem case de cultură cu peste o mie de locuri în localități cu 70 de case. Noi construim și dezvoltăm cultura pentru oameni, de dragul oamenilor și Filarmonica nu înseamnă doar pereții. Filarmonica înseamnă artiștii”, a declarat Sergiu Prodan.

Ministrul Culturii a precizat că imediat după incendiul din 2019, au fost donați circa 6 milioane de lei, care se află în contul Ministerului Finanțelor. „Aceste fonduri sunt destinate exclusiv procesului de construcție și nu pot fi utilizate pentru alte etape, precum elaborarea proiectului tehnic”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Prodan, a fost organizat un concurs internațional de idei pentru reconstrucția Filarmonicii, iar în urma acestuia au fost selectate trei proiecte câștigătoare – două din Germania și unul din Republica Moldova. Costurile estimate pentru reconstrucție variază între 35 și 75 de milioane de euro – „în condiția unei filarmonici modeste”.

„Noi ne dorim o filarmonică acustică, care să trezească dorința marilor artiști mondiali să vină, să evolueze aici, pe scena noastră”, a subliniat ministrul.

El a adăugat că reconstrucția va începe în momentul în care bugetul va permite o investiție majoră, dar între timp Filarmonica își continuă activitatea prin artiștii săi.

„Reconstituirea sălii care a ars în 2019 – este un obiectiv la care vom trece imediat când bugetul ne va permite, după satisfacerea tuturor necesităților oamenilor de cultură, în primul rând, ne va permite să investim în proiecte de infrastructură pentru activitatea acestor oameni. Vom investi exact în momentul în care această investiție va fi una posibilă și de amploare, până atunci filarmonica Națională activează”, a subliniat Prodan.

Amintim că incendiul de la Filarmonica Națională care a avut loc pe 24 septembrie 2020 a afectat clădirea în proporție de circa 80 la sută. Au ars ambele săli de concerte, cele două scene, arhiva cu partituri, dar şi zeci de instrumente muzicale, printre care şi trei piane. Ulterior, Ministerul Culturii a anunțat un concurs de proiectare pentru o nouă clădire a Filarmonicii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: