Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.
„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.
Cine este Domnica Manole
Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.
Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.
În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.
În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.
La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.
La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.
În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.
Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.
Ce arată declarația sa de avere
În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.
Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an.
Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.
***
Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.
