NM

Domnica Manole cere mai mulți angajați la CC: „Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute”

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a prezentat pe 27 ianuarie raportul pentru activitatea instituției în anul 2021. Judecătoarea CC a menționat principalele hotărâri adoptate de Înalta Curte și a constatat că instituția se confruntă cu „probleme majore” în această perioadă, întrucât volumul de activitate a crescut simțitor. Ea a subliniat că este necesară majorarea personalului de specialitate și modificarea clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a asistentului judiciar. 

Domnica Manole a constatat problemele majore cu care se confruntă în această perioadă CC. Astfel, volumul de activitate al Curții este în creștere. Este în creștere numărul deciziilor de inadmisibilitate. Dacă în anul 2015 au fost pronunțate 12 decizii de inadmisibilitate, atunci în anul 2021 au fost pronunțate 175.

Cu referire la numărul sesizărilor, dacă în anul 2020 au fost înregistrate 227 de sesizări, atunci în anul 2021 au fost înregistrate 293 de sesizări. Totodată, este în creștere și numărul sesizărilor transferate pentru anul următor. Astfel, pentru anul 2021 au fost transferate 71 de sesizări, iar pentru anul 2022 – 86 de sesizări.

Potrivit statisticii, dacă în anul 1995 au fost înregistrate 36 de sesizări, atunci în anul 2021 numărul acestora a crescut până la 293, fapt care constituie o majorare de opt ori a volumului de activitate a Curții.

Cu toate acestea, Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute, având același număr de unități de personal, aprobat cu mai mulți ani în urmă. Raportat la numărul de dosare aflate în gestiunea Curții și sarcina de activitate a Curții, numărul unităților de personal este insuficient și disproporționat”, a declarat Manole.

Curtea a reiterat concluzia formulată în Hotărârea nr. 1 din 2021, potrivit căreia „având în vedere caracterul complex al sesizărilor, precum și volumul activității Curții care crește în mod constant, pentru eficientizarea procesului de control al constituționalității, este necesară majorarea personalului de specialitate din cadrul Secretariatului Curţii Constituţionale, i.e. majorarea numărului asistenților judiciari. Acestui obiectiv i se poate da efectivitate prin consolidarea statutului legal al asistentului judiciar în cadrul Curții Constituționale”, în vederea modificării clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a acestuia.

***

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, dar și a angajaților instituției.

Ulterior, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului legea, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților CC.

Graba strică treaba.  [Majorarea] a pornit de la discuții nu doar despre salariile membrilor Înaltei Curți, dar și a angajaților, care sunt destul de modeste și acolo se face un lucru foarte important, iar această instituție, în general, este foarte importantă în tot ce se numește respectarea legii, Constituție, ș.a.m.d. În vâltoarea acestor evenimente, a fost o lipsă de comunicare cu Guvernul, noi am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv… lucrurile se precipitau pentru că noi trebuia să reușim cu tot pachetul de legi la bordul Fondului Monetar”, a explicat speakerul Igor Grosu într-o emisiune televizată.

Pe 24 decembrie, Legea nr.204 privind modificarea unor acte normative a fost REEXAMINATĂ, acumulând 59 de voturi ale deputaților.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: