NM

Domnica Manole cere mai mulți angajați la CC: „Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute”

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a prezentat pe 27 ianuarie raportul pentru activitatea instituției în anul 2021. Judecătoarea CC a menționat principalele hotărâri adoptate de Înalta Curte și a constatat că instituția se confruntă cu „probleme majore” în această perioadă, întrucât volumul de activitate a crescut simțitor. Ea a subliniat că este necesară majorarea personalului de specialitate și modificarea clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a asistentului judiciar. 

Domnica Manole a constatat problemele majore cu care se confruntă în această perioadă CC. Astfel, volumul de activitate al Curții este în creștere. Este în creștere numărul deciziilor de inadmisibilitate. Dacă în anul 2015 au fost pronunțate 12 decizii de inadmisibilitate, atunci în anul 2021 au fost pronunțate 175.

Cu referire la numărul sesizărilor, dacă în anul 2020 au fost înregistrate 227 de sesizări, atunci în anul 2021 au fost înregistrate 293 de sesizări. Totodată, este în creștere și numărul sesizărilor transferate pentru anul următor. Astfel, pentru anul 2021 au fost transferate 71 de sesizări, iar pentru anul 2022 – 86 de sesizări.

Potrivit statisticii, dacă în anul 1995 au fost înregistrate 36 de sesizări, atunci în anul 2021 numărul acestora a crescut până la 293, fapt care constituie o majorare de opt ori a volumului de activitate a Curții.

Cu toate acestea, Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute, având același număr de unități de personal, aprobat cu mai mulți ani în urmă. Raportat la numărul de dosare aflate în gestiunea Curții și sarcina de activitate a Curții, numărul unităților de personal este insuficient și disproporționat”, a declarat Manole.

Curtea a reiterat concluzia formulată în Hotărârea nr. 1 din 2021, potrivit căreia „având în vedere caracterul complex al sesizărilor, precum și volumul activității Curții care crește în mod constant, pentru eficientizarea procesului de control al constituționalității, este necesară majorarea personalului de specialitate din cadrul Secretariatului Curţii Constituţionale, i.e. majorarea numărului asistenților judiciari. Acestui obiectiv i se poate da efectivitate prin consolidarea statutului legal al asistentului judiciar în cadrul Curții Constituționale”, în vederea modificării clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a acestuia.

***

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, dar și a angajaților instituției.

Ulterior, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului legea, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților CC.

Graba strică treaba.  [Majorarea] a pornit de la discuții nu doar despre salariile membrilor Înaltei Curți, dar și a angajaților, care sunt destul de modeste și acolo se face un lucru foarte important, iar această instituție, în general, este foarte importantă în tot ce se numește respectarea legii, Constituție, ș.a.m.d. În vâltoarea acestor evenimente, a fost o lipsă de comunicare cu Guvernul, noi am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv… lucrurile se precipitau pentru că noi trebuia să reușim cu tot pachetul de legi la bordul Fondului Monetar”, a explicat speakerul Igor Grosu într-o emisiune televizată.

Pe 24 decembrie, Legea nr.204 privind modificarea unor acte normative a fost REEXAMINATĂ, acumulând 59 de voturi ale deputaților.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: