NM

Domnica Manole cere mai mulți angajați la CC: „Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute”

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a prezentat pe 27 ianuarie raportul pentru activitatea instituției în anul 2021. Judecătoarea CC a menționat principalele hotărâri adoptate de Înalta Curte și a constatat că instituția se confruntă cu „probleme majore” în această perioadă, întrucât volumul de activitate a crescut simțitor. Ea a subliniat că este necesară majorarea personalului de specialitate și modificarea clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a asistentului judiciar. 

Domnica Manole a constatat problemele majore cu care se confruntă în această perioadă CC. Astfel, volumul de activitate al Curții este în creștere. Este în creștere numărul deciziilor de inadmisibilitate. Dacă în anul 2015 au fost pronunțate 12 decizii de inadmisibilitate, atunci în anul 2021 au fost pronunțate 175.

Cu referire la numărul sesizărilor, dacă în anul 2020 au fost înregistrate 227 de sesizări, atunci în anul 2021 au fost înregistrate 293 de sesizări. Totodată, este în creștere și numărul sesizărilor transferate pentru anul următor. Astfel, pentru anul 2021 au fost transferate 71 de sesizări, iar pentru anul 2022 – 86 de sesizări.

Potrivit statisticii, dacă în anul 1995 au fost înregistrate 36 de sesizări, atunci în anul 2021 numărul acestora a crescut până la 293, fapt care constituie o majorare de opt ori a volumului de activitate a Curții.

Cu toate acestea, Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute, având același număr de unități de personal, aprobat cu mai mulți ani în urmă. Raportat la numărul de dosare aflate în gestiunea Curții și sarcina de activitate a Curții, numărul unităților de personal este insuficient și disproporționat”, a declarat Manole.

Curtea a reiterat concluzia formulată în Hotărârea nr. 1 din 2021, potrivit căreia „având în vedere caracterul complex al sesizărilor, precum și volumul activității Curții care crește în mod constant, pentru eficientizarea procesului de control al constituționalității, este necesară majorarea personalului de specialitate din cadrul Secretariatului Curţii Constituţionale, i.e. majorarea numărului asistenților judiciari. Acestui obiectiv i se poate da efectivitate prin consolidarea statutului legal al asistentului judiciar în cadrul Curții Constituționale”, în vederea modificării clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a acestuia.

***

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, dar și a angajaților instituției.

Ulterior, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului legea, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților CC.

Graba strică treaba.  [Majorarea] a pornit de la discuții nu doar despre salariile membrilor Înaltei Curți, dar și a angajaților, care sunt destul de modeste și acolo se face un lucru foarte important, iar această instituție, în general, este foarte importantă în tot ce se numește respectarea legii, Constituție, ș.a.m.d. În vâltoarea acestor evenimente, a fost o lipsă de comunicare cu Guvernul, noi am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv… lucrurile se precipitau pentru că noi trebuia să reușim cu tot pachetul de legi la bordul Fondului Monetar”, a explicat speakerul Igor Grosu într-o emisiune televizată.

Pe 24 decembrie, Legea nr.204 privind modificarea unor acte normative a fost REEXAMINATĂ, acumulând 59 de voturi ale deputaților.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: