NM

Domnica Manole cere mai mulți angajați la CC: „Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute”

Președinta Curții Constituționale Domnica Manole a prezentat pe 27 ianuarie raportul pentru activitatea instituției în anul 2021. Judecătoarea CC a menționat principalele hotărâri adoptate de Înalta Curte și a constatat că instituția se confruntă cu „probleme majore” în această perioadă, întrucât volumul de activitate a crescut simțitor. Ea a subliniat că este necesară majorarea personalului de specialitate și modificarea clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a asistentului judiciar. 

Domnica Manole a constatat problemele majore cu care se confruntă în această perioadă CC. Astfel, volumul de activitate al Curții este în creștere. Este în creștere numărul deciziilor de inadmisibilitate. Dacă în anul 2015 au fost pronunțate 12 decizii de inadmisibilitate, atunci în anul 2021 au fost pronunțate 175.

Cu referire la numărul sesizărilor, dacă în anul 2020 au fost înregistrate 227 de sesizări, atunci în anul 2021 au fost înregistrate 293 de sesizări. Totodată, este în creștere și numărul sesizărilor transferate pentru anul următor. Astfel, pentru anul 2021 au fost transferate 71 de sesizări, iar pentru anul 2022 – 86 de sesizări.

Potrivit statisticii, dacă în anul 1995 au fost înregistrate 36 de sesizări, atunci în anul 2021 numărul acestora a crescut până la 293, fapt care constituie o majorare de opt ori a volumului de activitate a Curții.

Cu toate acestea, Curtea trebuie să facă față sarcinii de muncă crescute, având același număr de unități de personal, aprobat cu mai mulți ani în urmă. Raportat la numărul de dosare aflate în gestiunea Curții și sarcina de activitate a Curții, numărul unităților de personal este insuficient și disproporționat”, a declarat Manole.

Curtea a reiterat concluzia formulată în Hotărârea nr. 1 din 2021, potrivit căreia „având în vedere caracterul complex al sesizărilor, precum și volumul activității Curții care crește în mod constant, pentru eficientizarea procesului de control al constituționalității, este necesară majorarea personalului de specialitate din cadrul Secretariatului Curţii Constituţionale, i.e. majorarea numărului asistenților judiciari. Acestui obiectiv i se poate da efectivitate prin consolidarea statutului legal al asistentului judiciar în cadrul Curții Constituționale”, în vederea modificării clasei de salarizare și a coeficientului de salarizare a acestuia.

***

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, dar și a angajaților instituției.

Ulterior, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului legea, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților CC.

Graba strică treaba.  [Majorarea] a pornit de la discuții nu doar despre salariile membrilor Înaltei Curți, dar și a angajaților, care sunt destul de modeste și acolo se face un lucru foarte important, iar această instituție, în general, este foarte importantă în tot ce se numește respectarea legii, Constituție, ș.a.m.d. În vâltoarea acestor evenimente, a fost o lipsă de comunicare cu Guvernul, noi am avut senzația că Guvernul a dat aviz pozitiv… lucrurile se precipitau pentru că noi trebuia să reușim cu tot pachetul de legi la bordul Fondului Monetar”, a explicat speakerul Igor Grosu într-o emisiune televizată.

Pe 24 decembrie, Legea nr.204 privind modificarea unor acte normative a fost REEXAMINATĂ, acumulând 59 de voturi ale deputaților.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Toate cele 27 de state ale UE au adoptat un acord pentru începerea negocierilor de aderare pentru primul cluster cu Moldova și Ucraina. Ursula von der Leyen: „O recunoaștere a muncii depuse”

UE va deschide oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, au anunțat pe 12 iunie președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Antonio Costa și Ursula von der Leyen. Decizia urmează să fie luată formal pe 15 iunie, la Luxemburg, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale. Toate cele 27 de state membre au adoptat în unanimitate poziția comună de negocieri pentru deschiderea primului grup de capitole — clusterul „Valori fundamentale”, care acoperă principiile de bază ale UE, de la statul de drept la instituții democratice puternice. Conferința va fi condusă de partea moldovenească de prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat pe 12 iunie că UE a făcut „un pas major înainte”, după ce toate cele 27 de state membre au convenit să deschidă primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

„Aceasta este o recunoaștere a determinării, curajului și muncii depuse de ambele țări în promovarea reformelor, chiar și în fața unor provocări imense. Extinderea este o alegere strategică, prin apropierea națiunilor noastre, consolidăm pacea, securitatea și prosperitatea pe întreg continentul. Extinderea rămâne unul dintre cele mai mari succese ale UE și cea mai bună investiție în viitorul nostru comun”, a scris von der Leyen pe rețeaua X.

Într-un comunicat comun, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Antonio Costa și Ursula von der Leyen, au precizat că pe 15 iunie, la prima Conferință Interguvernamentală, va fi deschis clusterul „Valori fundamentale” — coloana vertebrală a procesului de aderare, care acoperă valorile și principiile de bază ale UE, de la statul de drept la instituții democratice puternice.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că decizia confirmă recunoașterea reformelor realizate de Moldova și încrederea celor 27 de state membre în țară și în cetățenii săi.

„Această decizie confirmă recunoașterea reformelor realizate și a progreselor înregistrate de țara noastră, dar și încrederea celor 27 de state membre ale UE în Moldova și în cetățenii ei”, a declarat Gherasimov.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: