Igor Dodon/Telegram

Adunarea Populară a Găgăuziei cere retragerea sesizării de pe masa Curții Constituționale și ajutor de la UE. Declarație

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat, pe 17 martie, o declarație prin care cere Ministerului Justiției să-și retragă sesizarea de la Curtea Constituțională legată de statutul autonomiei. Documentul a fost aprobat în cadrul unei ședințe extraordinare – a doua din aceeași zi – care a avut loc la Casa de Cultură din Comrat. Aleșii locali au cerut, totodată, sprijin din partea Uniunii Europene, ONU și a altor organizații internaționale.

Dezbaterile au durat peste două ore, timp în care foști și actuali lideri ai autonomiei, dar și politicieni de la Chișinău, în special din opoziție, au criticat acțiunile autorităților centrale, au cerut reluarea dialogului și au făcut apel la respectarea statutului juridic al Găgăuziei, consfințit în legea din 1994.

Ședința a fost deschisă de președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji. Acesta a calificat demersul Ministerului Justiției drept inadmisibil și a avertizat că intervenția autorităților centrale „afectează integritatea autonomiei și va avea consecințe grave”.

Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, consideră că dezvoltarea autonomiei este posibilă, însă doar cu respectarea legii. La rândul său, Ilia Uzun, care o înlocuiește pe bașcana Evghenia Guțul după reținerea sa, a acuzat autoritățile centrale că ar face presiuni asupra autonomiei: „Am fost numiți în toate felurile în propria noastră țară: și separatiști, și bandiți, și o povară pentru Moldova, și a cincea coloană, și mâna Moscovei. Acestea sunt declarații foarte periculoase”.

Irina Vlah susține, pe de altă parte, că relațiile dintre Comrat și Chișinău s-ar fi deteriorat din lipsă de dialog. Fosta bașcană, care între timp și-a lansat propriul partid – a cărui activitate a fost limitată cu doar trei zile înainte de alegerile parlamentare din 2025 – a cerut reluarea discuțiilor între cele două părți.

Un apel similar a fost lansat și de fostul președinte Igor Dodon. Liderul socialiștilor, alături de care Vlah a participat la parlamentare, a menționat că statutul Găgăuziei nu poate fi încălcat. Dodon consideră că acum este nevoie de dialog, nu de dezbinare.

„Este inacceptabilă divizarea societății în „corecți” și „incorecți”, „autentici” și „neautentici”. Este nevoie de dialog, nu de dezbinare. (…) Moldova nu are viitor fără Găgăuzia, la fel cum Găgăuzia nu are viitor fără Republica Moldova. Trebuie să rămână împreună”, a declarat Dodon.

Contactați de NM pentru un comentariu, reprezentanții Ministerului Justiției nu au răspuns, deocamdată, solicitării.

Reamintim, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale, pe 9 martie, să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză și numirea conducătorilor subdiviziunilor locale ale instituțiilor centrale. Este vizată, în special, legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, inclusiv prevederea care oferă Adunării Populare competența de a aproba componența organului electoral al Găgăuziei.

Ministerul Justiției consideră că această prevedere creează un dualism instituțional în cadrul sistemului electoral unic al Republicii Moldova. Autorii sesizării au menționat că „autonomia este o formă de autoguvernare, nu un «stat în stat», și trebuie să rămână sub controlul statului Republica Moldova”. Totuși, articolul 111 din Constituție prevede că autonomia găgăuză are dreptul să soluționeze independent, în limitele competențelor sale, chestiuni politice, economice și culturale. De asemenea, potrivit Constituției, pentru modificarea legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” este necesară o majoritate de 3/5 (61) din voturile deputaților Parlamentului Republicii Moldova.

Între timp, locuitorii din autonomie ar putea fi chemați la urne pe 21 iunie. Adunarea Populară, al cărei mandat a expirat la sfârșitul anului trecut, a stabilit data scrutinului în cadrul ședinței extraordinare din 17 martie, în pofida disputelor juridice dintre Chișinău și Comrat. Nicolae Ormanji a anunțat, în acest context, începutul oficial al perioadei electorale. Decizia a fost salutată și de liderul socialiștilor, Igor Dodon.

NewsMaker a explicat AICI cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri respinge acuzațiile Tiraspolului: Peste 100 de milioane de lei au fost alocate pentru locuitorii din Transnistria în prima jumătate a anului

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a respins luni, 7 septembrie, afirmațiile administrației nerecunoscute de la Tiraspol, potrivit cărora Chișinăul nu ar fi investit resurse financiare în regiunea transnistreană. Oficialul a menționat că, în prima jumătate a anului curent, au fost alocate peste 100 de milioane de lei pentru sprijinul locuitorilor din stânga Nistrului.

Nu este doar o afirmație falsă, ci o denaturare deliberată a realității, infirmată de fapte și cifre concrete. Iar acest lucru este bine cunoscut de majoritatea locuitorilor din raioanele de est”, a transmis Valeriu Chiveri într-un videoclip publicat pe Facebook.

Potrivit oficialului, Chișinăul a alocat peste 100 de milioane de lei pentru sprijinirea locuitorilor din raioanele de est în prima jumătate a anului 2026. Peste 76 de milioane de lei au fost alocate pentru asigurarea medicală, compensarea medicamentelor și a dispozitivelor medicale.

Alte peste 42 de milioane de lei au fost direcționate pentru plăți sociale, inclusiv pensii și indemnizații.

Acest sprijin va continua și va fi consolidat, inclusiv din contul mijloacelor Fondului de convergență. Despre activitatea și obiectivele acestuia vom vorbi separat”, a adăugat vicepremierul.

Totodată, Valeriu Chiveri a subliniat că sprijinul Republicii Moldova pentru regiune nu se limitează la cheltuielile directe ale statului. Potrivit lui, companiile din stânga Nistrului își desfășoară activitatea economică în cadrul legislației Republicii Moldova și al angajamentelor internaționale ale țării.

În afara acestui cadru juridic și fără voința politică a Republicii Moldova, aceste companii pur și simplu nu și-ar putea continua activitatea”, a spus vicepremierul.

Amintim că, recent, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că Chișinăul nu ar ajuta populația din stânga Nistrului. a susținut că infrastructura medicală, socială și educațională din regiune este finanțată din bugetul transnistrean și a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar fi retras 32 de milioane de dolari din bugetul regiunii prin măsurile aplicate companiilor din stânga Nistrului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: