Igor Dodon/Telegram

Adunarea Populară a Găgăuziei cere retragerea sesizării de pe masa Curții Constituționale și ajutor de la UE. Declarație

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a adoptat, pe 17 martie, o declarație prin care cere Ministerului Justiției să-și retragă sesizarea de la Curtea Constituțională legată de statutul autonomiei. Documentul a fost aprobat în cadrul unei ședințe extraordinare – a doua din aceeași zi – care a avut loc la Casa de Cultură din Comrat. Aleșii locali au cerut, totodată, sprijin din partea Uniunii Europene, ONU și a altor organizații internaționale.

Dezbaterile au durat peste două ore, timp în care foști și actuali lideri ai autonomiei, dar și politicieni de la Chișinău, în special din opoziție, au criticat acțiunile autorităților centrale, au cerut reluarea dialogului și au făcut apel la respectarea statutului juridic al Găgăuziei, consfințit în legea din 1994.

Ședința a fost deschisă de președintele interimar al APG, Nicolae Ormanji. Acesta a calificat demersul Ministerului Justiției drept inadmisibil și a avertizat că intervenția autorităților centrale „afectează integritatea autonomiei și va avea consecințe grave”.

Primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov, consideră că dezvoltarea autonomiei este posibilă, însă doar cu respectarea legii. La rândul său, Ilia Uzun, care o înlocuiește pe bașcana Evghenia Guțul după reținerea sa, a acuzat autoritățile centrale că ar face presiuni asupra autonomiei: „Am fost numiți în toate felurile în propria noastră țară: și separatiști, și bandiți, și o povară pentru Moldova, și a cincea coloană, și mâna Moscovei. Acestea sunt declarații foarte periculoase”.

Irina Vlah susține, pe de altă parte, că relațiile dintre Comrat și Chișinău s-ar fi deteriorat din lipsă de dialog. Fosta bașcană, care între timp și-a lansat propriul partid – a cărui activitate a fost limitată cu doar trei zile înainte de alegerile parlamentare din 2025 – a cerut reluarea discuțiilor între cele două părți.

Un apel similar a fost lansat și de fostul președinte Igor Dodon. Liderul socialiștilor, alături de care Vlah a participat la parlamentare, a menționat că statutul Găgăuziei nu poate fi încălcat. Dodon consideră că acum este nevoie de dialog, nu de dezbinare.

„Este inacceptabilă divizarea societății în „corecți” și „incorecți”, „autentici” și „neautentici”. Este nevoie de dialog, nu de dezbinare. (…) Moldova nu are viitor fără Găgăuzia, la fel cum Găgăuzia nu are viitor fără Republica Moldova. Trebuie să rămână împreună”, a declarat Dodon.

Contactați de NM pentru un comentariu, reprezentanții Ministerului Justiției nu au răspuns, deocamdată, solicitării.

Reamintim, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale, pe 9 martie, să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză și numirea conducătorilor subdiviziunilor locale ale instituțiilor centrale. Este vizată, în special, legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, inclusiv prevederea care oferă Adunării Populare competența de a aproba componența organului electoral al Găgăuziei.

Ministerul Justiției consideră că această prevedere creează un dualism instituțional în cadrul sistemului electoral unic al Republicii Moldova. Autorii sesizării au menționat că „autonomia este o formă de autoguvernare, nu un «stat în stat», și trebuie să rămână sub controlul statului Republica Moldova”. Totuși, articolul 111 din Constituție prevede că autonomia găgăuză are dreptul să soluționeze independent, în limitele competențelor sale, chestiuni politice, economice și culturale. De asemenea, potrivit Constituției, pentru modificarea legii „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” este necesară o majoritate de 3/5 (61) din voturile deputaților Parlamentului Republicii Moldova.

Între timp, locuitorii din autonomie ar putea fi chemați la urne pe 21 iunie. Adunarea Populară, al cărei mandat a expirat la sfârșitul anului trecut, a stabilit data scrutinului în cadrul ședinței extraordinare din 17 martie, în pofida disputelor juridice dintre Chișinău și Comrat. Nicolae Ormanji a anunțat, în acest context, începutul oficial al perioadei electorale. Decizia a fost salutată și de liderul socialiștilor, Igor Dodon.

NewsMaker a explicat AICI cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Joe Kline/AP Photo

Un adolescent ar fi deschis focul într-o școală primară din SUA: trei elevi și un profesori, uciși

Cel puțin trei copii și un profesor au fost uciși joi, 15 octombrie, într-un atac armat la o școală primară din orașul Bend, statul american Oregon. Informația a fost raportată de poliția locală.

Potrivit CNN, atacatorul este un adolescent de 16 ani. Identitatea acestuia și motivele atacului nu au fost stabilite deocamdată. La momentul incidentului, în școală se aflau, conform datelor preliminare, aproximativ 400 de elevi și 40 de angajați.

Poliția din Bend a anunțat că un profesor și un copil de șapte ani au fost transportați la spital. Numărul exact al răniților nu este cunoscut deocamdată. Atacatorul a ucis un profesor și trei copii cu vârste de cinci, opt și 11 ani.

Oamenii legii investighează circumstanțele în care s-a produs atacul. Potrivit CNN, care citează poliția locală, adolescentul înarmat a fost ucis înainte ca polițiștii să ajungă la fața locului.

Un localnic ar fi văzut cum tânărul înarmat pătrunde în școală și ar fi intervenit pentru a-l opri.

Potrivit CNN, atacul armat din Bend este al 36-lea incident de acest fel înregistrat în școlile din Statele Unite ale Americii de la începutul anului 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: