NM

Domnica Manole rămâne judecător al Curții Constituționale. Hotărârea parlamentului – declarată neconstituțională

Tentativa din 23 aprilie a Parlamentului Republicii Moldova de a retrage mandatul Domnicăi Manole de judecător al Curții Constituționale (CC) contravine Legii Supreme a statului. Concluzia aparține CC și a fost pronunțată în urma examinării, pe 27 aprilie, a sesizărilor depuse de mai mulți deputați. 

Judecătorii CC au pronunțat decizia după 30 de minute de deliberări.

Unul dintre autorii sesizării, deputatul PAS Sergiu Litvinenco, a atras atenția că decizia majorității parlamentare, formată din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” din care face parte fracțiunea Partidului „ȘOR”, de a anula hotărârea prin care Domnica Manole a fost numită judecător al CC, iar ulterior, numirea lui Boris Lupașcu în locul acesteia, a fost criticată dur de partenerii externi ai Moldovei. Parlamentarul a accentuat că organul care a numit judecătorul CC nu îi poate retrage mandatul, iar hotărârea parlamentului depășește limitele legale.

Un alt autor al sesizării CC, deputatul Platformei DA Dinu Plîngău, a declarat că, în opinia sa, legislativul a săvârșit un atac asupra CC pe 23 aprilie, când a încercat să modifice componența Curții.

La rândul său, reprezentantul Parlamentului Lilian Enciu a declarat că judecătorii CC trebuie să corespundă criteriilor de integritate. În replică, Domnica Manole i-a cerut să nu îi strice reputația în cadrul ședinței publice.

Judecătoarea CC Liuba Șova l-a întrebat pe Enciu dacă Parlamentul s-a condus după Codul Administrativ sau după Regulamentul legislativului atunci când a luat hotărârea respectivă. În replică, Enciu a răspuns că „parlamentul ține cont de toate legile”.

Judecătorul Nicolae Roșca l-a întrebat pe Enciu din ce motiv hotărârea a fost luată de parlament pe 23 aprilie și nu mai devreme.

„Nu pot să acord o apreciere politică, însă pot să presupun că este o consecință a adoptării declarației privind uzurparea CC”, a răspuns reprezentantul parlamentului.

***

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

Boris Lupașcu a expediat pe 26 aprilie o declarație în adresa Parlamentului și CC, prin care anunță că vrea să renunțe la mandatul de judecător.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: