președinte.md

„Dorim ca Republica Moldova să se dezvolte pe model european”. Klaus Iohannis a reiterat sprijinul României pentru țara noastră

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți, 23 noiembrie 2021, la Palatul Cotroceni, o declarație comună de presă cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Cei doi șefi de state au reiterat un dialog bilateral „extrem de intens”, pe toate palierele și au precizat că cooperarea continuă în ritm intens și în momentul de față.

„Am dovedit că putem conlucra eficient, acordându-ne sprijin reciproc în situații dificile. Adresez mulțumiri doamnei Președinte, autorităților și medicilor din Republica Moldova pentru ajutorul valoros pe care ni l-au oferit recent, în momentele grele generate de pandemia de COVID-19”, a declarat șeful statului român Klaus Iohannis.

Președintele României a menționat că Republica Moldova se bucură de un „sprijin covârșitor, durabil și transpartinic la București”.

„Suntem cu toții dedicați consolidării Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și avansării proceselor de reformă. România și Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică – comunitatea de limbă, cultură și istorie. Dorim ca Republica Moldova să se dezvolte pe model european, în beneficiul cetățenilor săi”, a mai spus Iohannis.

La rândul său, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a reiterat că o importanță aparte o au investițiile românești în Republica Moldova, dar și deschiderea pieței românești pentru producătorii noștri.

„România este, de mai mulți ani, partenerul nostru comercial cel mai important. Spre România merg cele mai multe dintre exporturile noastre. Ne dorim mult ca acest parteneriat să crească, iar noi vom avea grijă, inclusiv prin reformele în justiție, să facem din Republica Moldova un loc sigur și atractiv pentru investiții”, a specificat Sandu.

Totodată, Maia Sandu a salutat semnarea Acordului privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice.

„Este un document mult-așteptat de absolvenții din Republica Moldova. Un aspect important, de care depinde viitorul Republicii Moldova, este securitatea energetică. În context, salutăm finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. De la 1 octombrie, acesta a devenit funcțional și și-a dovedit utilitatea în criza energetică din octombrie”, a mai precizat șefa statului.

Președinta a mai spus că există toate pârghiile necesare pentru a construi un parteneriat puternic și reciproc avantajos. În opinia Maiei Sandu, acest lucru ne va ajuta să depășim criza sanitară și economică, generată de pandemie, va oferi soluții pentru problemele oamenilor.

„Integrarea europeană este un obiectiv major al Republicii Moldova, pe care îl putem atinge și cu susținerea prietenilor noștri de la București. Parteneriatul Strategic pentru integrare europeană dintre Republica Moldova și România ne va ajuta să atingem mai rapid acest obiectiv, în interesul cetățenilor noștri”, a accentuat șefa statului.

Amintim că Maia Sandu se află într-o vizită de lucru la București.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

R. Moldova va avea un centru național de management al crizelor: Parlamentul a dat undă verde proiectului

În Moldova va fi înființat Centrul Național de Management al Crizelor. Parlamentul a votat, în lectura a doua, proiectul de lege privind managementul situațiilor de criză, care stabilește crearea acestui centru. Instituția va coordona toate măsurile de prevenire, pregătire, intervenție și recuperare în situații de criză, la nivel național.

Proiectul de lege, susținut de 60 de deputați și elaborat de un grup de parlamentari PAS, stabilește modul în care autoritățile, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și operatorii economici vor colabora în gestionarea integrată a crizelor.

Centrul Național de Management al Crizelor va activa sub conducerea Prim-ministrului și va avea rolul de a coordona toate acțiunile în caz de criză. În paralel, va fi creată și Comisia Națională de Management al Crizelor, alcătuită din premier, șeful Centrului, conducători ai operațiunilor, miniștri și alți responsabili, în funcție de tipul crizei.

Legea introduce și alte măsuri noi, printre care crearea registrului național al riscurilor, instituționalizarea Centrelor Operaționale de Coordonare pentru gestionarea crizelor şi a punctelor de contact 24/7. Totodată, documentul prevede elaborarea unui Plan Național de Management al Crizelor, obligatoriu pentru toate instituțiile implicate.

O altă prevedere este regimul stării de alertă, care va permite instituirea unor măsuri restrictive temporare, în condiții de legalitate și proporționalitate, pentru a limita efectele crizelor.

Proiectul de lege va intra în vigoare la 1 septembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: