Alexandra Batanova/NewsMaker

Dosarul secțiilor de votare în străinătate. Năstase a depus o nouă cerere de recuzare la Curtea de Apel Chișinău, iar Usatîi l-a criticat

Curtea de Apel Chișinău urma să anunțe pe 17 iunie hotărârea cu privire la contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali față de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC). Ședința, însă, a fost amânată, întrucât liderul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase a depus o cerere de recuzare a judecătoarei Veronica Negru. Alți concurenți electorali au criticat gestul lui Năstase.

Magistrații au anunțat pauză până la ora 13:00. Ulterior, se va examina cererea de recuzare a judecătoarei Veronica Negru. Cererea de recuzare a fost depusă de către Andrei Năstase.

„Am simțit că acest sistem se opune democrației, libertății și drepturilor omului. Am înaintat o cerere de recuzare pentru că Veronica Negru nu ne asigură că ar fi un judecător obiectiv și echidistant. Mai mult, ne demonstrează că este incompetentă”, a declarat Năstase.

Totodată, liderul Platformei DA a acuzat alți concurenți electorali că și-au dorit, din start, să compromită procesul și să obțină decizii nefavorabile cetățenilor.

„Îndemn presa să vadă cine și ce interese poartă în R. Moldova. Tot felul de interlopi cu pretenții de politicieni compromit procesele juridice. Un prim aspect pe care l-am indicat în cererea de recuzare a fost că Veronica Negru a greșit atunci când a declarat inadmisibilă cererea noastră pe Transnistria. Este un motiv pentru care nu poate să judece acest caz. Mai mult, s-a antipronunțat pe acest caz. (…) Al treilea motiv este că Veronica Negru insistă și are o comunicare directă cu slujitorii fostului regim Plahotniuc”, a completat Năstase.

Pe de altă parte, liderul blocului electoral „Renato Usatîi” a criticat faptul că Năstase a depus o nouă cerere de recuzare și l-a acuzat că „face show”.

„Tot ce s-a întâmplat astăzi este o tărăgănare a procesului. Dacă vom merge în permanență pe recuzări, rămânem fără judecători la Curtea de Apel. Mi se crează impresia că cineva nu are soluții să își ridice rating-ul și merge pe recuzări”, a declarat Usatîi.

Și reprezentantul Partidului „Democrația Acasă” a criticat inițiativa lui Andrei Năstase.

„Am auzit declarațiile liderului Platformei DA și împreună cu Vasile Costiuc le vom analiza minuțios. Pentru că ceea ce am auzit din partea dumnealui… Se pare că este unicul care a venit aici, în instanță, singurul care a luptat”, a declarat ironic apărătorul.

Curtea de Apel Chișinău examinează de 10 zile contestațiile depuse de concurenții electorali. Ședințele sunt tergiversate din cauza recuzărilor frecvente depuse de concurenții electorali.

***

În cadrul ședinței din 5 iunie, membrii CEC au decis dechiderea a 139 de secții de votare în afara țării pentru scrutinul parlamentar din 11 iulie – același ca și la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie, iar Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Ulterior, după câteva zile de proteste, membrii CEC au modificat decizia din 5 iunie și au hotărât constituirea unui număr de 146 secții de votare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: