Tudor Mardei / NewsMaker

Dragalin acuză Ministerul Justiției că „a sabotat” extrădarea lui Șor: „A trebuit să mă adresez conducerii țării”

Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin crede că Ministerul Justiției a sabotat procedura de extrădare a lui Ilan Șor din Israel. Potrivit ei, Ministerul a refuzat să trimită textul pentru cererea de extrădare care era conform formularului de pe pagina Comisiei Europene și care a fost agreat cu procurorii din Israel. „S-a refuzat mult timp la rând până am ajuns la momentul că a trebuit să mă adresez președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului. Până la urmă am reușit să trimitem versiunea noastră”, a comunicat Dragalin. 

Procuratura Anticorupție este instituția care a obținut o sentință în privința lui Ilan Șor în aprilie 2023 – 15 ani de închisoare. Apoi, eu în vara 2023 am atenționat conducerea țării despre lucrurile care le vedeam din interior în legătură cu anume Ilan Șor. Vreau să vă citez o propoziție scurtă: „În opinia mea, la moment, Ministerul de Justiție și Comisia juridică în Republica Moldova promovează și apără interesele avocaților și nu a statului prin, spre exemplu, promovarea legii cu privire la amnistie, imunitatea avocaților și altele. Ministerul de Justiție sabotează procedura de extrădare a lui Ilan Șor. Eu am pregătit textul pentru cererea de extrădare conform formularului de pe pagina Comisiei Europene, am agreat întregul conținut cu procurorii din Israel, iar Ministerul de Justiție refuză să trimită versiunea necesară care ar asigura succes în acest caz”. Deci, eu am trimis acest mesaj în iunie 2023″, a comunicat Dragalin la emisiunea „Rezoomat” de la RLive.

Întrebată dacă Ministerul Justiției a întocmit o cerere de extrădare a lui Ilan Șor greșită, Dragalin a răspuns: „Deci, competența de a trimite această cerere de extrădare este a Ministerului Justiției, nu a procuraturii. (…) Noi când lucram la cum să arate această cerere, care-i conținutul, care-i formatul, trebuie de adus argumentul cutare și argumentul cutare… deci s-a refuzat mult timp la rând până am ajuns la momentul că eu a trebuit să mă adresez președintelui țării, prim-ministrului și președintelui Parlamentului. (…) Până la urmă am reușit să trimitem versiunea noastră, dar eu nu înțeleg de ce persoanele din instituțiile statului refuzau să promoveze lucruri care sunt în interesul țării noastre și sunt în interesul de a-l aduce acasă (nota red. pe Ilan Șor) pentru a-și executa pedeapsa de închisoare. (…) Versiunea care a fost trimisă în Israel eu am văzut-o și conținea ceea ce consideram eu necesar, mai departe eu presupun că versiunea care a fost trimisă în Federația Rusă e aceeași, care a fost trimisă și în Israel”.

NewsMaker a solicitat o reacție de la Ministerul Justiției și de la reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate.

Actualizare: Ministerul Justiției a respins acuzațiile Veronicăi Dragalin privind o presupusă lipsă de acțiune în procesul de extrădare a lui Ilan Șor. Potrivit unui comunicat al instituției, autoritățile israeliene au primit cererea de extrădare pe 14 februarie 2020, iar de atunci au fost făcute mai multe solicitări și actualizări ale dosarului, în încercarea de a urgenta procedura. Detalii AICI.

***

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Unele investigații jurnalistice au arătat că Șor, care este și cetățean israelian, s-a stabilit în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci s-ar afla în Federația Rusă. În mai 2024, acesta anunța că a obținut cetățenia Rusiei. Detalii AICI.

Între timp, în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Pe 4 februarie 2025, aflat în vizită oficială la Chișinău, ministrul israelian al Afacerilor Externe Gideon Moshe Sa’ar a fost întrebat ce măsuri a întreprins Israelul pentru a-l extrăda pe Ilan Șor în Republica Moldova, în perioada în care acesta locuia pe teritoriul statului evreiesc. „Domnul Șor, actualmente, nu locuiește pe teritoriul Israelului. Ministerul nostru al Justiției a finalizat procesarea dosarului, la solicitarea Guvernului Republicii Moldova, și probabil nu este o coincidență că el nu mai vine în Israel”, a fost răspunsul oficialului israelian. Detalii AICI. În reacție, Ilan Șor a spus că „în orice moment” poate călători în Israel și că a vizitat țara „de mai multe ori” în ultima perioadă. „Nici eu, nici avocații mei nu știm nimic despre vreo decizie a sistemului judiciar israelian”, a adăugat acesta. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: