Dragalin îi acuză pe Recean și Sandu că i-ar fi cerut liste cu „procurori integri”. Președinția: „Acuzații false”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține că premierul Dorin Recean și președinta Maia Sandu i-ar fi cerut liste cu procurori „integri care ar trebui să promoveze Vetting-ul”. Dragalin a făcut dezvăluirile într-o scrisoare prezentată de avocata Cristina Ciubotaru, în cadrul ședinței de marți, 8 aprilie, a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, Președinția afirmă că aceste acuzații sunt false.

În scrisoarea, adresată judecătoarei Mariana Ursachi, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a menționat că pe parcursul anului 2024, a fost abordată de Dorin Recean și Maia Sandu referitor la procedura vetting în privința procurorilor din Procuratura Anticorupție, ambii solicitând lista procurorilor pe care îi consider integri și care, ar trebui să promoveze vetting-ul.

Dragalin, însă, spune că nu a trimis astfel de liste.

„Nu am transmis așa listă niciodată, pentru că consider incorect implicarea politicului în procedura vetting și pentru că consideram că așa listă ar putea fi folosită cu scopul diametral opus – să fie atacați procurorii pe care eu îi consider integri și corecți (și care nu se vor supune presiunilor politice în viitor), ceea ce s-a și întâmplat”, se mneționează în scrisoarea acesteia.

Președinția a reacționat la acuzațiile șefei PA, menționând că „este regretabil faptul că fosta procuroare-șefă face acuzații false cu privire la discuțiile pe care le-a avut cu președinta țări”.

„Președinta Republicii Moldova este garantul suveranității și securității statului. Alegerile din toamna trecută au demonstrat cum corupția politică, lăsată nepedepsită, s-a transformat în corupție electorală – o amenințare directă la adresa suveranității și securității naționale. Șefa statului a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea ca Procuratura Anticorupție, precum și întregul sistem de justiție, să se curețe de corupție și să devină un sistem puternic, independent, în care oamenii să aibă încredere. Procedura de vetting/pre-vetting este un instrument prin care o comisie de evaluatori externi analizează dosarele și propune eliminarea din sistem a persoanelor corupte. Ne pare rău că doamna procuror nu este de acord cu această curățare, desfășurată în paralel cu promovarea procurorilor și judecătorilor onești și cu construirea unui sistem de justiție integru”, se menționează în comunicatul emis de președinție.

Veronica Dragalin a anunțat pe 19 februarie că își depune demisia de la conducerea Procuraturii Anticorupție (PA), în contextul intensificării presiunilor asupra ei și din cauza proiectului legislativ care prevedea lichidarea instituției pe care o conducea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: