Dragalin îi acuză pe Recean și Sandu că i-ar fi cerut liste cu „procurori integri”. Președinția: „Acuzații false”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține că premierul Dorin Recean și președinta Maia Sandu i-ar fi cerut liste cu procurori „integri care ar trebui să promoveze Vetting-ul”. Dragalin a făcut dezvăluirile într-o scrisoare prezentată de avocata Cristina Ciubotaru, în cadrul ședinței de marți, 8 aprilie, a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, Președinția afirmă că aceste acuzații sunt false.

În scrisoarea, adresată judecătoarei Mariana Ursachi, fosta șefă a Procuraturii Anticorupție a menționat că pe parcursul anului 2024, a fost abordată de Dorin Recean și Maia Sandu referitor la procedura vetting în privința procurorilor din Procuratura Anticorupție, ambii solicitând lista procurorilor pe care îi consider integri și care, ar trebui să promoveze vetting-ul.

Dragalin, însă, spune că nu a trimis astfel de liste.

„Nu am transmis așa listă niciodată, pentru că consider incorect implicarea politicului în procedura vetting și pentru că consideram că așa listă ar putea fi folosită cu scopul diametral opus – să fie atacați procurorii pe care eu îi consider integri și corecți (și care nu se vor supune presiunilor politice în viitor), ceea ce s-a și întâmplat”, se mneționează în scrisoarea acesteia.

Președinția a reacționat la acuzațiile șefei PA, menționând că „este regretabil faptul că fosta procuroare-șefă face acuzații false cu privire la discuțiile pe care le-a avut cu președinta țări”.

„Președinta Republicii Moldova este garantul suveranității și securității statului. Alegerile din toamna trecută au demonstrat cum corupția politică, lăsată nepedepsită, s-a transformat în corupție electorală – o amenințare directă la adresa suveranității și securității naționale. Șefa statului a vorbit în repetate rânduri despre necesitatea ca Procuratura Anticorupție, precum și întregul sistem de justiție, să se curețe de corupție și să devină un sistem puternic, independent, în care oamenii să aibă încredere. Procedura de vetting/pre-vetting este un instrument prin care o comisie de evaluatori externi analizează dosarele și propune eliminarea din sistem a persoanelor corupte. Ne pare rău că doamna procuror nu este de acord cu această curățare, desfășurată în paralel cu promovarea procurorilor și judecătorilor onești și cu construirea unui sistem de justiție integru”, se menționează în comunicatul emis de președinție.

Veronica Dragalin a anunțat pe 19 februarie că își depune demisia de la conducerea Procuraturii Anticorupție (PA), în contextul intensificării presiunilor asupra ei și din cauza proiectului legislativ care prevedea lichidarea instituției pe care o conducea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: