NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin nu a venit la discuții cu deputații, însă le-a expediat o scrisoare: „Imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă” (DOC)

Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin nu s-a prezentat la Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități pentru a răspunde la întrebările membrilor cu privire la cazul Răducanu. Dragalin crede că „audierea de către membrii comisiei a unui procuror sau judecător indiferent de funcția deținută se situează în afara cadrului legal” și că „imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă”. Declarațiile se regăsesc într-o scrisoare, expediată de Dragalin în adresa Comisiei. Totuși șefa Procuraturii Anticorupție este dispusă să răspundă comisiei, „dacă au mai rămas careva întrebări neclarificate”, însă doar „în scris” și „cu respectarea limitelor impuse de Constituție și legea procesual penală”. 

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate, membră a Comisiei juridice, numiri și imunități a spus la Exclusiv TV că Dragalin nu s-a prezentat la comisia parlamentară.

Și din ce cunosc eu a transmis un răspuns în adresa Comisiei prin care a anunțat că nu va veni la Comisia juridică, să discute sau să prezinte ceva în mod fizic, dar că este deschisă să răspundă în scris la întrebările pe care ar putea să le aibă membrii Comisiei. (…) Intenția cumva a Comisiei juridice probabil a fost percepută greșit de către doamna Dragalin, deoarece Comisia juridică nici nu invită procurorul șef anticorupție la raport. (…) Era vorba de clarificarea anumitor întrebări pe care le avem noi ca și membri ai Comisiei juridice, care au avut un rol direct în numirea doamnei Răducanu în funcția respectivă, să vedem uite ce a fost, dedesubtul acelei scrisori. (…) Doamna Dragalin poate s-a simțit vizată sau amenințată în sensul în care o chemăm la un raport și de asta refuză să vină. Este păcat fiindcă eu cred că un dialog instituțional este întotdeauna binevenit. (…) Dumneaei are altă opinie, ok o acceptăm ca atare”, a menționat Stamate.

Întrebată ce întrebări au membrii Comisiei la Veronica Dragalin, Stamate a spus: „Cred că pentru noi cel mai important era să aflăm dacă informația care a fosat prezentată în acea scrisoare este susținută și de alte probe, precum ar fi de exemplu confirmarea unei întâlniri dintre doamna Răducanu și una din persoanele din discuție sau confirmarea prin anumite decizii care ar fi fost luate în favoarea uneia din persoanele respective. (…) De altfel suntem în situația în care avem o discuție dintre două persoane despre o a treia persoană și ar putea fi ca a treia persoană în general să nu aibă absolut nici o tangență cu cele două persoane. (…) Asta este absolut insuficient pentru a-ți trage concluzii vizavi de reputația unei persoane”.

Solicitați de NewsMaker pentru o reacție cu privire la declarațiile Olesei Stamate, reprezentanții Procuraturii Anticorupție ne-au expediat scrisoarea transmisă de Dragalin în adresa președintei comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament Veronica Roșca. Scrisoarea a fost expediată pe 28 mai.

Veronica Dragalin i-a spus Veronicăi Roșca, în scrisoare, că „Procuratura este independentă de puterea legislativă, executivă și judecătorească, de orice partid politic sau organizație social-politică, precum și de oricare alte instituții, organizații sau persoane” și că „imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă”.

Dragalin a mai precizat în scrisoare că „audierea de către membrii Comisiei a unui procuror sau judecător indiferent de funcția deținută se situează în afara cadrului legal”.

În aplicarea principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului astfel cum derivă din norma constituțională, dacă au mai rămas careva întrebări neclarificate, vă putem comunica în scris, în baza solicitării Comisiei juridice, numiri și imunități, cu indicarea punctuală a aspectelor ce se doresc a fi clarificate, un punct de vedere referitor la subiectul în dezbatere, cu respectarea limitelor impuse de Constituție și legea procesual penală”, a menționat Dragalin.

Amintim, pe 23 mai, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități Veronica Roșca a declarat că membrii comisiei parlamentare „au întrebări” la șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin cu privire la cazul fostei membre a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu. Roșca a spus că membrii comisiei vor cere șefei Procuraturii Anticorupție „anumite răspunsuri” fie în scris, fie „este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”. Detalii AICI.

***

Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, a demisionat după ce în presă a fost scursă o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin ar pune la îndoială integritatea acesteia. Anunțul a fost făcut pe 14 mai de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca. Roșca a publicat și cererea de eliberare din funcție. În document, Răducanu a confirmat că demisia sa are legătură cu scrisoarea apărută în spațiul public, care-i vizează integritatea. Răducanu a calificat acuzațiile din scrisoare ca fiind „false”, menționând că se vede nevoită să demisioneze pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”. Tot pe 14 mai, Telegraph Moldova a publicat o scrisoare, care ar fi fost trimisă de șefa PA mai multor instituții de stat. În document, Dragalin ar pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu, pe motiv că aceasta ar fi avut în trecut legături cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, dar și Aureliu Colenco, principalul avocat al oligarhului Ilan Șor. Detalii AICI. Pe 15 mai, Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii scursă în presă. 

Procuratura Anticorupție a declarat că Veaceslav Platon și Aureliu Colenco ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”. Controversatul om de afaceri Platon a infirmat că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul Ilan Șor. Și Aureliu Colenco a spus pentru sursa citată că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Platon despre Tatiana Răducanu. Detalii AICI.

Pe 15 mai, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a declarat că a primit mesajele, în legătură cu Tatiana Răducanu, „de la un procuror care avea în gestiune dosarul penal unde au fost ridicate aceste probe”. Șefa PA a menționat că a ajuns în posesia mesajelor pe 10 aprilie curent, ulterior a fost pornit un proces penal „pe anumite fapte unde sunt examinate aceste discuții”. Detalii AICI.

Pe 16 mai, deputații au luat act de cererea de eliberare din funcție depusă de Răducanu.

Cu privire la cazul Răducanu, președinta Maia Sandu a declarat că nu a văzut probe, ci doar acuzații. „Acuzațiile se referă la evenimente care s-au petrecut vreo 10 ani în urmă, întrebarea mea este: ce procuror a clocit această informație timp de 10 ani și iată acum a scos-o la suprafață”, a adăugat șefa statului. Potrivit Maiei Sandu, Procuratura Anticorupție „trebuie să ofere răspunsuri, unde a stat îngropată această informație și dacă este veridică să fie prezentate și probele”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ILTC își extinde formatul: o comunitate profesională a profesorilor de limbi străine

Predarea limbilor străine în Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul unei cereri sociale tot mai mari. Limbile străine sunt percepute din ce în ce mai mult nu doar ca discipline școlare, ci ca instrumente practice de acces la educație, profesii și mediul internațional. Acest lucru schimbă treptat atât așteptările față de rolul profesorului, cât și cerințele privind calitatea predării.

În acest context, în anul 2026, International Language Training Center (ILTC) și Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL) lansează un program orientat spre dezvoltarea mediului profesional al profesorilor de limbi străine. Scopul este de a sprijini cadrele didactice să activeze nu izolat, ci în cadrul unei comunități profesionale durabile, în care schimbul de bune practici și susținerea implementării noilor abordări devin o parte constantă a activității lor.

De la cursuri la un mediu profesional

Experiența ultimilor ani a arătat că formările individuale sau actualizările metodologice punctuale au un impact limitat în timp. O valoare mult mai mare pentru profesori o reprezintă oportunitatea de a face parte dintr-un mediu profesional în care pot reveni constant la discuții despre practică, pot analiza experiențe din diferite școli și regiuni și pot reflecta asupra noilor abordări, după testarea acestora în context educațional real. 

Victoria Galii, directoarea International Language Training Center (ILTC), vorbește despre acest demers ca despre o extindere a misiunii ILTC. Organizația rămâne un centru lingvistic, dar își asumă în același timp rolul unei platforme de sprijin pentru dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine.Ne referim la un mediu care funcționează în mod constant: profesorii se întâlnesc în diferite formate, discută provocări practice, împărtășesc soluții și revin la aceste conversații cu o experiență nouă.

Această abordare este susținută și de parteneri. Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), subliniază că schimbările durabile apar rareori ca rezultat al unui singur eveniment. Potrivit observațiilor sale, profesorii au nevoie de un mediu profesional care permite un schimb constant de practici și oferă acces la sprijinul pentru implementarea abordărilor în activitatea școlară reală. Din acest motiv, parteneriatul dintre ILTC și INEL se bazează pe îmbinarea agendei profesionale internaționale cu un model de lucru pe termen lung, bine gândit.

Programul este conceput pentru un prim ciclu de trei ani (2026–2028) și include mai multe direcții interconectate. Printre acestea se numără o conferință internațională anuală, dezvoltarea unei rețele regionale de formare profesională pentru școli, inclusiv din mediul rural, un program lingvistic destinat mentorilor naționali, precum și pregătirea viitorilor profesori, studenți din anii absolvenți.

Toate aceste direcții sunt unite de comunitatea profesională ILTC Community, menită să devină un mediu permanent pentru schimbul de practici. Astfel, soluțiile care funcționează nu vor rămâne în interiorul unor școli sau grupuri izolate, ci se vor extinde treptat pe o scară mai largă.

Experiența internațională, adusă în clasă

Primul eveniment al programului a fost International Language Teachers Conference ILTC Moldova 2026, dedicat aspectelor practice ale predării limbii engleze. Alegerea acestei teme reflectă situația actuală: limba engleză se află cel mai des în centrul discuțiilor metodologice, deoarece cererea este sporită, iar provocările din clasă devin tot mai complexe.

La conferință au participat experți recunoscuți la nivel internațional în domeniul predării limbii engleze, ale căror abordări metodologice și publicații sunt utilizate de profesori din diferite țări. Temele abordate au coincis cu subiectele despre care profesorii discută cel mai des între ei după ore.

Jim Scrivener (Regatul Unit) a vorbit despre managementul clasei. Nu despre disciplină ca scop în sine, ci despre ceea ce ajută o lecție să „se țină”: cum se construiește ritmul, cum se recâștigă atenția, cum sunt implicați elevii care își pierd rapid interesul și cum se menține contactul  atunci când nivelul elevilor este foarte diferit.

Boelo van der Pool (Țările de Jos / Spania) a abordat tema incluziunii și a neurodiversității. Acesta a vorbit despre dislexie și ADHD ca realități întâlnite de profesori în activitatea la clasă și despre modul în care astfel de particularități pot fi recunoscute fără etichetări, despre adaptarea modului de predare și a sarcinilor, precum și despre organizarea procesului educațional astfel încât să fie menținut un climat calm și sigur în clasă.

Jeremy Harmer (Regatul Unit) s-a concentrat pe storytelling. Accentul nu a fost pus pe „istorii frumoase”, ci pe modul în care istoriile funcționează în predarea limbilor: cum contribuie la menținerea motivației, la implicarea elevilor în comunicare, la dezvoltarea înțelegerii și la transformarea practicii lingvistice într-un proces mai natural.

Discuțiile din cadrul conferinței nu s-au limitat la un set de tehnici. Treptat, conversația a ajuns la întrebarea de ce depinde durabilitatea schimbărilor în clasa reală. Jim Scrivener, teacher trainer și autorul  lucrărilor metodologice pentru profesorii de limba engleză, a remarcat că cele mai vizibile rezultate apar atunci când profesorii au posibilitatea de a reveni constant la analiza propriei practici împreună cu colegii și de a adapta abordările la contextul lor, nu doar de a reproduce soluții gata făcute.

Dezvoltarea mediului profesional al profesorilor este susținută și la nivelul politicilor educaționale. După cum a menționat la conferință Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, calitatea predării limbilor străine influențează direct oportunitățile educaționale și profesionale ale tinerilor. Formatele sistemice de dezvoltare profesională a cadrelor didactice și diseminarea practicilor eficiente la nivel național reprezintă o componentă importantă a consolidării sistemului educațional.

Accesul regulat la metodici moderne, inclusiv pentru profesorii din regiuni și din școlile rurale, ar trebui să devină o normalitate, nu o excepție. Pe măsură ce schimbul profesional intră în ritmul de lucru, diferențele dintre centru și regiuni se reduc, iar calitatea predării se echilibrează prin extinderea practicilor verificate. Astfel se conturează treptat un mediu profesional în care predarea limbilor străine evoluează prin comunitate, reflecție asupra experienței și verificarea constantă a abordărilor în activitatea reală din clasă.

Urmăriți paginile ILTC pe rețelele sociale:

Facebook Instagram

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: