NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin nu a venit la discuții cu deputații, însă le-a expediat o scrisoare: „Imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă” (DOC)

Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin nu s-a prezentat la Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități pentru a răspunde la întrebările membrilor cu privire la cazul Răducanu. Dragalin crede că „audierea de către membrii comisiei a unui procuror sau judecător indiferent de funcția deținută se situează în afara cadrului legal” și că „imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă”. Declarațiile se regăsesc într-o scrisoare, expediată de Dragalin în adresa Comisiei. Totuși șefa Procuraturii Anticorupție este dispusă să răspundă comisiei, „dacă au mai rămas careva întrebări neclarificate”, însă doar „în scris” și „cu respectarea limitelor impuse de Constituție și legea procesual penală”. 

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Olesea Stamate, membră a Comisiei juridice, numiri și imunități a spus la Exclusiv TV că Dragalin nu s-a prezentat la comisia parlamentară.

Și din ce cunosc eu a transmis un răspuns în adresa Comisiei prin care a anunțat că nu va veni la Comisia juridică, să discute sau să prezinte ceva în mod fizic, dar că este deschisă să răspundă în scris la întrebările pe care ar putea să le aibă membrii Comisiei. (…) Intenția cumva a Comisiei juridice probabil a fost percepută greșit de către doamna Dragalin, deoarece Comisia juridică nici nu invită procurorul șef anticorupție la raport. (…) Era vorba de clarificarea anumitor întrebări pe care le avem noi ca și membri ai Comisiei juridice, care au avut un rol direct în numirea doamnei Răducanu în funcția respectivă, să vedem uite ce a fost, dedesubtul acelei scrisori. (…) Doamna Dragalin poate s-a simțit vizată sau amenințată în sensul în care o chemăm la un raport și de asta refuză să vină. Este păcat fiindcă eu cred că un dialog instituțional este întotdeauna binevenit. (…) Dumneaei are altă opinie, ok o acceptăm ca atare”, a menționat Stamate.

Întrebată ce întrebări au membrii Comisiei la Veronica Dragalin, Stamate a spus: „Cred că pentru noi cel mai important era să aflăm dacă informația care a fosat prezentată în acea scrisoare este susținută și de alte probe, precum ar fi de exemplu confirmarea unei întâlniri dintre doamna Răducanu și una din persoanele din discuție sau confirmarea prin anumite decizii care ar fi fost luate în favoarea uneia din persoanele respective. (…) De altfel suntem în situația în care avem o discuție dintre două persoane despre o a treia persoană și ar putea fi ca a treia persoană în general să nu aibă absolut nici o tangență cu cele două persoane. (…) Asta este absolut insuficient pentru a-ți trage concluzii vizavi de reputația unei persoane”.

Solicitați de NewsMaker pentru o reacție cu privire la declarațiile Olesei Stamate, reprezentanții Procuraturii Anticorupție ne-au expediat scrisoarea transmisă de Dragalin în adresa președintei comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament Veronica Roșca. Scrisoarea a fost expediată pe 28 mai.

Veronica Dragalin i-a spus Veronicăi Roșca, în scrisoare, că „Procuratura este independentă de puterea legislativă, executivă și judecătorească, de orice partid politic sau organizație social-politică, precum și de oricare alte instituții, organizații sau persoane” și că „imixtiunea în activitatea Procuraturii este interzisă”.

Dragalin a mai precizat în scrisoare că „audierea de către membrii Comisiei a unui procuror sau judecător indiferent de funcția deținută se situează în afara cadrului legal”.

În aplicarea principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului astfel cum derivă din norma constituțională, dacă au mai rămas careva întrebări neclarificate, vă putem comunica în scris, în baza solicitării Comisiei juridice, numiri și imunități, cu indicarea punctuală a aspectelor ce se doresc a fi clarificate, un punct de vedere referitor la subiectul în dezbatere, cu respectarea limitelor impuse de Constituție și legea procesual penală”, a menționat Dragalin.

Amintim, pe 23 mai, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități Veronica Roșca a declarat că membrii comisiei parlamentare „au întrebări” la șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin cu privire la cazul fostei membre a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu. Roșca a spus că membrii comisiei vor cere șefei Procuraturii Anticorupție „anumite răspunsuri” fie în scris, fie „este binevenită la ședința Comisiei dacă acceptă”. Detalii AICI.

***

Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, a demisionat după ce în presă a fost scursă o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin ar pune la îndoială integritatea acesteia. Anunțul a fost făcut pe 14 mai de președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, deputata PAS Veronica Roșca. Roșca a publicat și cererea de eliberare din funcție. În document, Răducanu a confirmat că demisia sa are legătură cu scrisoarea apărută în spațiul public, care-i vizează integritatea. Răducanu a calificat acuzațiile din scrisoare ca fiind „false”, menționând că se vede nevoită să demisioneze pentru „a nu pune în pericol întregul proces de vetting”. Tot pe 14 mai, Telegraph Moldova a publicat o scrisoare, care ar fi fost trimisă de șefa PA mai multor instituții de stat. În document, Dragalin ar pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu, pe motiv că aceasta ar fi avut în trecut legături cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, dar și Aureliu Colenco, principalul avocat al oligarhului Ilan Șor. Detalii AICI. Pe 15 mai, Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii scursă în presă. 

Procuratura Anticorupție a declarat că Veaceslav Platon și Aureliu Colenco ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”. Controversatul om de afaceri Platon a infirmat că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul Ilan Șor. Și Aureliu Colenco a spus pentru sursa citată că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Platon despre Tatiana Răducanu. Detalii AICI.

Pe 15 mai, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a declarat că a primit mesajele, în legătură cu Tatiana Răducanu, „de la un procuror care avea în gestiune dosarul penal unde au fost ridicate aceste probe”. Șefa PA a menționat că a ajuns în posesia mesajelor pe 10 aprilie curent, ulterior a fost pornit un proces penal „pe anumite fapte unde sunt examinate aceste discuții”. Detalii AICI.

Pe 16 mai, deputații au luat act de cererea de eliberare din funcție depusă de Răducanu.

Cu privire la cazul Răducanu, președinta Maia Sandu a declarat că nu a văzut probe, ci doar acuzații. „Acuzațiile se referă la evenimente care s-au petrecut vreo 10 ani în urmă, întrebarea mea este: ce procuror a clocit această informație timp de 10 ani și iată acum a scos-o la suprafață”, a adăugat șefa statului. Potrivit Maiei Sandu, Procuratura Anticorupție „trebuie să ofere răspunsuri, unde a stat îngropată această informație și dacă este veridică să fie prezentate și probele”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: