Dumitru Robu și Victoria Furtună, candidații selectați de CSP la funcția de procuror general interimar. Ce am reușit să aflăm despre ei?

Dumitru Robu și Victoria Furtună sunt candidații propuși de Consilul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de procuror general interimar. Se întâmplă după ce, în ajun, Alexandru Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general. Pe numele său a fost pornit un dosar penal pentru patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, coruperea pasivă și darea declarațiilor mincinoase în fața unui organ competent.

În dimineața de 6 octombrie, membrii CSP au făcut a doua tentativă a de a numi o conducere interimară a Procuraturii Generale, după suspendarea lui Alexandr Stoianoglo și a adjuncților săi. Prima tentativă a avut loc în seara din 5 octombrie, în cadrul unei ședințe convocate după ora 20:00 la sediul Procuraturii Generale, chiar în timp ce ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) desfășurau percheziții în biroul lui Stoianoglo. Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că ședința CSP a eșuat, din lipsă de cvorum.

Legea prevede că CSP se convoacă în ședință în 5 zile, pentru desemnarea unei conduceri interimare, în cazul suspendării procurorului-șef.

Cine este Dumitru Robu?

Potrivit sintezei RISE Moldova, Dumitru Robu și-a făcut studiile la Facultatea de Drept a Universității de Studii Umanistice din Moldova, iar cariera de procuror și-a început-o la vârsta de 25 de ani, în cadrul Procuraturii raionului Florești. La Procuratura Generală ajunge în anul 2013 și îndeplinește funcția de procuror în cadrul Secției de combatere a traficului de ființe umane până în 2016, când se transferă la Procuratura Anticorupție. Aici a gestionat inclusiv „Dosarul parcărilor cu plată”, caz de rezonanță în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă.

În iulie 2016, Dumitru Robu a fost  transferat la Procuratura Anticorupție, condusă în acel moment de către Viorel Morari.

În 2018, Dumitru Robu pleacă de la Procuratura Anticorupție, după ce, în prealabil, participă la concursul pentru suplinirea funcției de adjunct al Procuraturii Chișinău.

A ajuns procuror general interimar după plecarea Partidului Democrat de la putere și demisia lui Eduard Harunjen pe fundalul mai multor nemulțumiri privind activitatea acestuia, inclusiv interceptările în lanț a opozanților guvernării, lucru dezvăluit de RISE Moldova în ancheta „Ministerul Interceptărilor”. Astfel, după votul din Parlament și avizul pozitiv dat de Consiliul Superior al Procurorilor, la 31 iulie 2019, Igor Dodon a semnat decretul prezidențial de numire a lui Robu în funcția de procuror general interimar.

În cariera sa, Dumitru Robu a fost decorat de două ori de către Consiliul Superior al Procurorilor: în 2015 a primit insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2017 a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III.

După ce, în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo a fost numit procuror general, Dumitru Robu a revenit în funcția de adjunct al procurorului-șef în Procuratura mun. Chișinău.

Cine este Victoria Furtună?

Potrivit portalului magistrat.md, Victoria Furtună și-a început cariera de procuror în 2008, în cadrul Procuraturii sectorului Botanica, municipiul Chișinău. Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 775-p din 18 iulie 2016, numită în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Furtună este cea care a instrumentat dosarul în care fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, a fost condamnat la închisoare cu suspendarea pedepsei, pentru trafic de influență și abuz în serviciu. De asemenea, aceasta a instrumentat dosarul „parcărilor cu plată”, în care ex-primarul capitalei Dorin Chirtoacă era acuzat de acte de corupție.

Într-o investigație publicată de ZdG se arată că aceasta ar fi primit donații generoase din partea rudelor.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Stamate invocă „presiuni în penitenciare”. Președinția și Ministerul Justiției: „Falsuri electorale”

Candidata independentă Olesea Stamate acuză de presiuni în penitenciare. Politiciana susține că ar fi primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17, în care se afirmă că reprezentanți ai instituțiilor statului ar fi vizitat închisoarea, unde ar fi făcut promisiuni și ar fi dat indicații privind votul la parlamentare. Președinția Republicii Moldova și Ministerul Justiției resping acuzațiile, catalogându-le drept „falsuri menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”.

În mesajul publicat de Stamate se menționează că „penitenciarul a fost vizitat de reprezentanți ai aparatului președintelui, un reprezentant al guvernului și un reprezentant al Ministerului Justiției și că aceștia au promis că vor restabili totul așa cum era după alegeri, adică articolele 91 și 92 din Codul Penal vor fi din nou modificate la 25 de ani, așa cum era până de curând”.

„Mai mult, Secretar general al Guvernului Artur Mija și reprezentantul Ministerului Justiției Zagorean Felicia v-au acuzat pe dumneavoastră de tot, că dumneavoastră sunteți vinovată de tot ce se întâmplă acum și că amnistia nu va mai fi aplicată celorlalți deținuți. De asemenea, le-au spus deținuților că ați manipulat amendamentele în interesul domnului Radulov”, se mai menționează în acel mesaj.

De asemenea, autorii pretinsului mesaj susțin că „angajaților li s-a spus clar pentru cine să voteze la alegeri și li s-a cerut să le transmită deținuților pentru cine ar trebui să voteze ei și rudele lor, pentru ca totul să fie bine”.

În acest context, Stamate a acuzat PAS de presupuse „abuzuri și presiuni”.

„Am primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17. Este încă o dovadă cât de ipocriți pot fi unii oameni și cât de tare s-a distanțat PAS de ceea ce pretindea că va fi la începuturi. Tot ceea ce am criticat și am condamnat la guvernările precedente – abuzuri, presiuni, batjocorirea statului de drept – exact asta face astăzi PAS”, a scris Stamate în postarea sa.

Solicitată de NewsMaker, Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”

„Președinția Republicii Moldova respinge falsul lansat de un candidat independent. Niciun reprezentant al instituției prezidențiale nu a vizitat penitenciarele și nu a făcut promisiuni sau presiuni asupra deținuților. Aceste afirmații sunt minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală. Îndemnăm cetățenii să nu se lase înșelați de campanii de dezinformare”, a declarat președinția.

Un comentariu similar ne-a oferit și Ministerul justiției:

„Ministerul Justiției respinge acuzațiile false lansate în spațiul public de un candidat. Așa-numitele declarații vehiculate în textul postat de candidat, reprezintă o perspectivă manipulatorie și este lansată din considerente exclusiv electorale”, a menționat purtătoarea de cuvânt a instituției, Loreta Lisnic.

Ulterior, Stamate a mai venit cu o replică pe Telegram.

„Și totuși, Artur Mija (secretarul general al Guvernului) și Ministerul Justiției nu neagă ca au fost recent la Penitenciarul 17:). Haideți, curaj! P.s. E ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune…”, a scris politiciana.

Amintim că Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: