Dumitru Robu și Victoria Furtună, candidații selectați de CSP la funcția de procuror general interimar. Ce am reușit să aflăm despre ei?

Dumitru Robu și Victoria Furtună sunt candidații propuși de Consilul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de procuror general interimar. Se întâmplă după ce, în ajun, Alexandru Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general. Pe numele său a fost pornit un dosar penal pentru patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, coruperea pasivă și darea declarațiilor mincinoase în fața unui organ competent.

În dimineața de 6 octombrie, membrii CSP au făcut a doua tentativă a de a numi o conducere interimară a Procuraturii Generale, după suspendarea lui Alexandr Stoianoglo și a adjuncților săi. Prima tentativă a avut loc în seara din 5 octombrie, în cadrul unei ședințe convocate după ora 20:00 la sediul Procuraturii Generale, chiar în timp ce ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) desfășurau percheziții în biroul lui Stoianoglo. Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că ședința CSP a eșuat, din lipsă de cvorum.

Legea prevede că CSP se convoacă în ședință în 5 zile, pentru desemnarea unei conduceri interimare, în cazul suspendării procurorului-șef.

Cine este Dumitru Robu?

Potrivit sintezei RISE Moldova, Dumitru Robu și-a făcut studiile la Facultatea de Drept a Universității de Studii Umanistice din Moldova, iar cariera de procuror și-a început-o la vârsta de 25 de ani, în cadrul Procuraturii raionului Florești. La Procuratura Generală ajunge în anul 2013 și îndeplinește funcția de procuror în cadrul Secției de combatere a traficului de ființe umane până în 2016, când se transferă la Procuratura Anticorupție. Aici a gestionat inclusiv „Dosarul parcărilor cu plată”, caz de rezonanță în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă.

În iulie 2016, Dumitru Robu a fost  transferat la Procuratura Anticorupție, condusă în acel moment de către Viorel Morari.

În 2018, Dumitru Robu pleacă de la Procuratura Anticorupție, după ce, în prealabil, participă la concursul pentru suplinirea funcției de adjunct al Procuraturii Chișinău.

A ajuns procuror general interimar după plecarea Partidului Democrat de la putere și demisia lui Eduard Harunjen pe fundalul mai multor nemulțumiri privind activitatea acestuia, inclusiv interceptările în lanț a opozanților guvernării, lucru dezvăluit de RISE Moldova în ancheta „Ministerul Interceptărilor”. Astfel, după votul din Parlament și avizul pozitiv dat de Consiliul Superior al Procurorilor, la 31 iulie 2019, Igor Dodon a semnat decretul prezidențial de numire a lui Robu în funcția de procuror general interimar.

În cariera sa, Dumitru Robu a fost decorat de două ori de către Consiliul Superior al Procurorilor: în 2015 a primit insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2017 a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III.

După ce, în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo a fost numit procuror general, Dumitru Robu a revenit în funcția de adjunct al procurorului-șef în Procuratura mun. Chișinău.

Cine este Victoria Furtună?

Potrivit portalului magistrat.md, Victoria Furtună și-a început cariera de procuror în 2008, în cadrul Procuraturii sectorului Botanica, municipiul Chișinău. Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 775-p din 18 iulie 2016, numită în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Furtună este cea care a instrumentat dosarul în care fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, a fost condamnat la închisoare cu suspendarea pedepsei, pentru trafic de influență și abuz în serviciu. De asemenea, aceasta a instrumentat dosarul „parcărilor cu plată”, în care ex-primarul capitalei Dorin Chirtoacă era acuzat de acte de corupție.

Într-o investigație publicată de ZdG se arată că aceasta ar fi primit donații generoase din partea rudelor.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: