multimedia.parlament.md

După demisia guvernului Chicu, ședința parlamentului programată pentru 23 decembrie nu va avea loc

Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a anunțat că avînd în vedere decizia lui Ion Chicu de a demisiona, ședința extraodinară a legislativului, în cadrul căreia urma să fie dezbătută moțiunea de cenzură, nu va mai avea loc.

„Dat fiind această decizie asumată a dlui prim-ministru, vreau să anunț deputații că ședința preconizată pentru astăzi, la ora 15:00, nu va avea loc, dat fiind faptul că subiectul este epuizat”, a declarat Zinaida Greceanîi în cadrul unui briefing de presă.

Menționăm că Ion Chicu și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru al țării pe 23 decembrie, după o întrevedere cu președintele în exercițiu, Igor Dodon și speakerul parlamentului, Zinaida Grecianîi.

***

Ion Chicu a devenit noul prim-ministru al Republicii Moldova pe 14 noiembrie 2019, după demiterea cabinetului de miniștri condus de Maia Sandu. Acesta a fost învestit cu voturile a 62 de deputați PSRM și PDM (înainte de plecările masive din PDM). Înainte de a prelua funcția de prim-ministru, Ion Chicu a fost consilierul președintelui Igor Dodon.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UNIAN

Industria cărbunelui din Rusia, în criză? Peste 50 de întreprinderi s-au închis deja sau urmează să o facă

Ministrul adjunct rus al Energiei, Dmitri Islamov, a declarat că pe teritoriul Federației Ruse există 51 de întreprinderi din sectorul cărbunelui — mine și cariere — a căror activitate a fost deja oprită sau ar putea fi sistată în viitorul apropiat. Potrivit Ministerului Energiei, pierderile totale ale sectorului pentru perioada ianuarie–mai se ridică la 112,6 miliarde de ruble, iar până la sfârșitul anului ar putea ajunge la 300–350 de miliarde.

Potrivit The Insider, în Rusia există aproximativ 180 de companii din industria cărbunelui. Potrivit estimărilor agenției NKR, cei mai vulnerabili s-au dovedit a fi producătorii mici și mijlocii de cărbune cu potențial energetic, ale căror venituri au scăzut din cauza reducerii încasărilor din export. După interzicerea livrărilor către UE, volumele principale au fost redirecționate către piețele din China (40–45% din exporturi în 2023–2024), India (10–12%) și Turcia (10–15%), unde companiile sunt nevoite să concureze cu alți furnizori.

În luna mai, Guvernul țării a introdus măsuri de sprijin: amânarea plății impozitelor și a contribuțiilor de asigurări până în decembrie 2025, restructurarea datoriilor și programe de redresare financiară. Potrivit lui Islamov, 73 de întreprinderi au solicitat sprijin de stat.

Analiștii anticipează o consolidare a pieței: structurile mai mari ar putea absorbi companiile mai slabe. Partenerul coordonator al grupului Veta, Ilia Jarski, consideră că astfel de tranzacții sunt posibile dacă există acces la finanțare prin credite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: